Europa își deschide centre de luptă împotriva amenințărilor hibride

La Praga, pe 1 ianuarie, şi-a început activitatea Centrul de Luptă împotriva Terorismului şi a Ameninţărilor Hibride (CLTAH), sarcina căruia va fi descoperirea şi neutralizarea informaţiilor false de pe Internet. Centrul este subordonat Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Cehe şi are 20 de angajaţi.

Într-o declaraţie de presă, ministrul Afacerilor Interne al Republicii Cehe, Milan Chovanec, susţine că angajaţii centrului vor depista falsurile de pe paginile web şi, în scurt timp, vor putea raporta orice dezinformare, fiind făcute modificările de rigoare.

Potrivit agenţiei DPA, CLTAH îşi propune să lupte împotriva „propagandei desfăşurate de forţe externe”. Anterior, observatorii Centrului Analitic de la Praga „Valori europene” au avertizat asupra creşterii influenţei mass-media controlate de statul rus în Cehia.

Autorităţile cehe recunosc că răspândirea informaţiilor false în spaţiul online ar putea afecta rezultatul alegerilor parlamentare, preconizate pentru luna octombrie 2017. Guvernul ceh afirmă că există zeci de site-uri care răspândesc ştiri false şi teorii conspiraţioniste. Autorităţile presupun că aceste site-uri sunt finanţate de Kremlin sau de oameni de afaceri apropiaţi Kremlinului, doar că legăturile sunt greu de demonstrat.

Autorităţile cehe admit că Moscova va încerca să influenţeze opinia publică din ţară pentru a sprijini partidele pro-ruse.

Acum o lună, în Canada, a apărut pe reţelele de socializare ştirea că „undeva, în Europa”, „migranţii islamişti” au încercat să violeze o localnică, dar au fost împiedicaţi de nişte paznici. Informaţia era însoţită de o înregistrare video din Praga. Pe pagina sa de Twitter, noul Centru ceh împotriva Terorismului şi a Ameninţărilor Hibride reproduce o imagine a postării canadiene, aplicându-i o ştampilă roşie cu cuvântul „Dezinformare”. Totodată, de la poliţie, specialiştii centrului au aflat că agresorii surprinşi de o cameră de supraveghere nu erau nici „migranţi”, nici „islamişti”, iar incidentul, chiar dacă brutal, nu avea natură sexuală: agresorii voiau să-i ia fetei drogurile şi banii.

Acesta este un exemplu din activitatea „de probă” a celor 20 de specialişti ai centrului, făcută înainte de inaugurarea instituţiei, la început de 2017. Un alt exemplu din decembrie 2016 este cel legat de demascarea ştirii false potrivit căreia autorul sau autorii atacului de la Berlin, din 19 decembrie, şi-ar avea baza la Praga.

Presa scrie că lumea tratează diferit deschiderea noului centru. Au reacţionat negativ cei din Partidul Piraţilor, care susţin libertatea absolută pe net.

Critici aspre au venit şi de la preşedintele Cehiei, Miloš Zeman, fost premier social-democrat. „Sunt categoric împotriva cenzurii, cu excepţia pornografiei, mai ales infantile”, a spus Zeman în discursul său anual de Crăciun, subliniind că „cei care îi împiedică pe alţii să-şi expună argumentele dovedesc că ei înşişi sunt în criză de argumente”.

Purtătorul de cuvânt prezidenţial Jiři Ovčáček a scris pe contul Twitter al noii instituţii că ea ar promova cenzura, fiind inspirată de structurile fostului regim comunist.

În replică, ministrul de Interne, Milan Chovanec, a răspuns că cenzura nu se numără printre obiectivele noii structuri, şi că este gata să-l familiarizeze la direct pe preşedinte cu proiectele reale ale Centrului.

De altfel, oponenţii noii structuri au şi lansat, în mare grabă, două conturi FB false ale noii instituţii.

Şefa Centrului, Eva Romancova, a respins criticile, argumentând că în niciun caz angajaţii acestei structuri nu practică cenzura. Ea a precizat că Centrul nu este preocupat doar de online, ci monitorizează şi „radicalizarea” societăţii, elaborând strategii noi de apărare de ameninţări teroriste reale, mai ales asupra aşa-numitelor „ţinte vulnerabile”, cum sunt centrele comerciale, cinematografele sau mijloacele de transport în comun.

Romancova aminteşte, într-un interviu la televiziunea cehă, că fondatorii Centrului s-au inspirat din activitatea altor instituţii similare, deschise în ultimul timp în ţările baltice, acolo unde temerile cele mai mari care au dus la apariţia unor asemenea structuri sunt de natură militară.

Confruntat cu critici şi cu temerile de „cenzură”, Ministerul de Interne a promis partidelor parlamentare că le va prezenta în detaliu activitatea Centrului.

Într-o emisiune de dezbateri a televiziunii publice CT24, şeful proiectului media Demagog.cz, care se ocupă de mai multă vreme cu demascarea minciunilor în spaţiul public, a spus că, în principiu, noul Centru este binevenit. „Rămâne însă de văzut dacă se va mărgini la analiza ştirilor sau va vrea să meargă mai departe”, a avertizat Jan Tvrdon.

Deşi nu a afectat direct Cehia, criza migranţilor a fost prilejul consolidării curentelor de opinie şi grupărilor de extremă-dreapta – un fenomen numit în limbaj diplomatic „radicalizare”, dar considerat de criticii lui cei mai vehemenţi alunecarea spre fascism a societăţii cehe.

Şi Finlanda se protejează de ameninţări hibride

Finlanda a anunţat despre înfiinţarea unei organizaţii internaţionale de luptă împotriva „ameninţărilor hibride” – în principal dezinformarea şi radicalizarea venite dinspre Rusia şi gruparea Statul Islamic (SI) – şi care să reunească ţări membre ale UE şi NATO, informează AFP.

Aceste ameninţări sunt considerate un amestec de metode de constrângere convenţionale şi neconvenţionale faţă de una sau mai multe ţări. Ameninţările pot fi de natură diplomatică, economică sau tehnologică şi exercitate de actori statali sau nestatali, fără o declaraţie oficială de război.

Viitorul Centru european de excelenţă în lupta împotriva ameninţărilor hibride, cu sediul la Helsinki, va permite unei reţele europene de experţi să se informeze reciproc şi să informeze ţările membre cu privire la noi atacuri, precum sunt dezinformarea rusă sau tacticile SI.

Iniţiativa finlandeză este susţinută de UE, de secretariatul NATO şi de ţări occidentale precum SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania şi Italia.

Lista ţărilor care se vor angaja să finanţeze noua instituţie nu a fost definitivată. Centrul ar urma să dispună de un buget de circa două milioane de euro, alocaţi în cea mai mare parte de Finlanda.

Secretariatul de la Helsinki va avea sarcina să reunească o reţea de experţi, profesori universitari şi înalţi funcţionari, specialişti în această problemă, din diferite ţări participante.

Reţeaua „se va concentra asupra cercetării, formării şi schimbului de mijloace practice” împotriva ameninţărilor hibride, susţin iniţiatorii priectului, precizând că nu se pune problema să se intervină în fiecare caz separat asupra atacurilor ţintite. Aceştia mai afirmă că Finlanda este ţara-gazdă ideală, deoarece guvernul său a creat deja o reţea similară la nivel naţional şi are „experţi buni în problema Rusiei”.
SUA şi Germania au acuzat recent Rusia de atacuri cibernetice şi de dezinformare.