Emisiuni rusești în locul celor europene
Spaţiul audiovizual din R. Moldova continuă să fie dominat de posturile de televiziune ruseşti şi programele gândite şi filmate la Moscova. Multe dintre aceste emisiuni ajung în casele oamenilor prin intermediul unor televiziuni locale, care preiau conţinutul posturilor ruseşti aproape integral, având doar câteva programe proprii.
Televiziunile de la noi care produc emisiuni originale sunt puţine la număr şi nu au o arie de acoperire prea extinsă, ajungând la un număr limitat de telespectatori. Astfel, majoritatea telespectatorilor continuă să vizioneze filme, emisiuni şi ştiri ruseşti, preluate de posturile TV de la noi cu acoperire naţională. De cealaltă parte, oferta de emisiuni, atât politice cât şi de divertisment, produse în România şi în UE, este foarte limitată, iar telespectatorii care nu au acces la televiziunea prin cablu nici nu le pot viziona.
Cea mai urmărită emisiune din România, scoasă de pe ecranele din R. Moldova
Show-urile de talente sunt, de câţiva ani, printre cele mai urmărite produse TV, înregistrând recorduri de audienţe în toate ţările unde sunt difuzate. La fel s-a întâmplat şi în România, în 2011, când Pro TV a produs şi a difuzat pentru prima dată show-ul „Românii au talent”. Mai mult de jumătate dintre telespectatorii români priveau anume acest show. În total, peste 4 milioane de telespectatori. Primele două sezoane ale show-ului de talente din România, cele din 2011 şi 2012, au fost retransmise şi în R. Moldova, de Pro TV Chişinău, şi s-au bucurat de audienţe mari. Începând cu 2013, drepturile de producţie şi difuzare ale acestui show pe teritoriul R. Moldova au fost cumpărate de Prime TV şi, astfel, „Românii au talent” nu mai este vizionat şi la noi. Prime TV, al cărui proprietar este politicianul Vlad Plahotniuc, a produs şi a difuzat doar două sezoane din acest show, numit „Moldova are Talent”, în 2013 şi 2014. De atunci, Prime TV nu mai produce „Moldova are talent”, dar, pentru că mai deţine drepturile exclusive de difuzare pe teritoriul R. Moldova, nici Pro TV nu mai poate transmite acest show. Astfel, telespectatorii de la noi sunt privaţi de posibilitatea de a urmări „Românii au talent”, unde, practic, în fiecare episod, pot fi văzuţi şi participanţi din R. Moldova. În emisiunea de vineri, 24 martie, Maxim Prepeliţă, un giuvaiergiu din Orhei, a cucerit juraţii şi publicul cu vocea sa, iar Iuri Rîbac, un alt moldovean, a făcut acelaşi lucru prin dans. Cu o săptămână mai devreme, şi cuplul Radu şi Olena Mititelu, care au dansat pe role, reuşise să se califice în semifinale. În 2014, grupul de vocalişti „Brio Sonores” a reuşit chiar să câştige marele premiu al acestui concurs. Toate aceste reprezentaţii ale conaţionalilor noştri nu au putut fi însă vizionate pe teritoriul R. Moldova.
Ştiri, filme şi show-uri ruseşti, în locul talentelor româneşti
Sezonul 7 al producţiei „Românii au talent” a debutat pe 17 februarie 2017, la 20.30. La aceeaşi oră, la Prime TV, care preia emisiunile postului de stat rusesc Pervîi Kanal, era difuzat „Поле Чудес” (Câmpul minunilor), emisiune lansată încă în 1990, pe timpul URSS. După acest show, a fost difuzat buletinul de ştiri locale, urmat de programul informativ de la Moscova („Время”) şi „Лучше всех” (Cel mai bun), un show de talente pentru copii.
Vineri, 24 februarie, în acelaşi interval orar cu „Românii au talent”, la Prime au fost puse pe post ştiri locale, urmate de cele de la Moscova, apoi filmul de război „Батальон” (Batalionul). Mai devreme, la acelaşi post, fusese un concert grandios, dedicat „zilei apărătorilor patriei”, sărbătorită cu o zi mai devreme, pe 23 februarie. De la 3 martie, în intervalul 20:30 – 23.10, când e pusă pe post emisiunea „Românii au talent”, pe Prime TV, pe lângă „Поле Чудес”, ştirile locale şi cele din Rusia, e preluat de la Moscova show-ul de talente pentru juniori „Голос. Дети”, versiunea rusească a producţiei „The Voice Kids”.
„E prea multă informaţie rusească, iar posturile româneşti nu ajung la consumator”
Mariana Onceanu-Hadârcă, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), consideră că, în acest moment, avem o abundenţă de posturi ruseşti şi prea puţine europene şi româneşti. Deşi, spune membra CCA, legislaţia este deschisă posturilor europene, spaţiul audiovizual continuă să fie dominat de televiziuni ruseşti, pentru că preluarea emisiunilor este mult mai ieftină sau chiar pe gratis. „Atunci când vin operatorii de cablu, cu listele lor de posturi, eu merg pe ideea să fie echilibrat. Dacă dau un post de ştiri rusesc, să dea şi unul românesc. Pentru că în listele astea de posturi, se ştie, este disproporţionată prezenţa fluxurilor şi surselor ruseşti faţă de canalele europene şi româneşti. În fond, asta-i problema, că e prea multă informaţie rusească, iar posturile româneşti sau informaţia europeană nu ajunge la consumator, deşi legislaţia permite. La mijloc e capacitatea distribuitorilor şi a consumatorilor de a plăti, pentru că posturile care vin din UE sunt mai scumpe decât cele care vin din spaţiul rusesc. Conţinutul din România costă, pe când cel de la ruşi vine gratis”, explică Mariana Onceanu-Hadârcă.
