Principală  —  Ediţia PRINT  —  Stop Fals!   —   Cum arată protestele de la…

Cum arată protestele de la Chişinău în presa internaţională

Protestele şi evenimentele politice de la Chişinău au fost reflectate de presa internaţională cu o doză mai mare sau mai mică de obiectivitate. Din 6 septembrie 2015, când în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-au adunat circa 40 de mii de oameni, şi până în ianuarie curent, cele două tabere ale opoziţiei au organizat mai multe mitinguri antiguvernamentale de amploare. Orăşelele de corturi rămân a fi instalate în faţa Guvernului şi a Parlamentului.

Cele mai multe mijloace de informare în masă din Federaţia Rusă au interpretat acţiunile de protest drept o proiecţie a Maidanului din Kiev şi le-au calificat ca o dezamăgire a populaţiei faţă de vectorul european al R. Moldova.

„Evropodvoh”-ul din presa rusă

Astfel începe emisiunea „Vesti.doc” (Вести.doc) la postul Rossia (Россия): „În schimbul Maidanului din Kiev a venit Maidanul din Chişinău. Orăşelul de corturi, populaţia sărăcită, încercarea de a răsturna puterea de stat. Cu o singură diferenţă: Ucraina doar se îndrepta spre UE, iar Moldova a semnat acordul de asociere cu mai bine de un an în urmă, şi anume atunci a început adevăratul coşmar. Cum Europa a minţit Moldova, pentru ce luptă oamenii din corturi şi cum s-a întâmplat ca protestul să fie iarăşi condus de SUA, aflaţi în cadrul unui nou proiect informaţional-documentar la postul Rossia, „Vesti.doc”, prezentat de Olga Skabeeva.” Atât moderatoarea, cât şi analiştii invitaţi încearcă să demonstreze că situaţia economică deplorabilă, nivelul ridicat al sărăciei şi corupţia sunt fenomene care au luat amploare odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Abordarea unilaterală şi antieuropeană a subiectului este sugerată şi de tema emisiunii „Evropodvoh” (Европодвох). Invitat în calitate de expert, redactorul publicaţiei „Apărarea Naţională”, Igor Korotcenko, vorbeşte în numele cetăţenilor R. Moldova: „Oamenii care au ieşit în piaţă s-au dezamăgit de perspectiva europeană. Gândurile fericite despre un viitor european luminos s-au transformat în creşterea tarifelor, sărăcire, lipsa oricărei perspective sociale şi o spulberare totală a speranţelor R. Moldova. Este o societate căreia i-a fost distrus visul european, şi PMAN cu aceste proteste reprezintă un strigăt de disperare al R. Moldova, care a fost lipsită de viitor şi nu înţelege ce se va întâmpla cu ea. Vectorul occidental este greşit, este iluzoriu, pentru că Moldova avea altă alternativă. Cu părere de rău, politicienii nu au utilizat-o, de aceea, acesta este un drum spre nicăieri.”

LifeNews, într-un material din 16 ianuarie curent, face o analogie între evenimentele curente din centrul Chişinăului şi cele din aprilie 2009. Jurnaliştii însă afirmă că acum protestatarii îşi doresc apropierea de Rusia. „Astăzi, se întâmplă aceeaşi revoluţie color, doar că invers. Dacă atunci era vorba despre orientarea Moldovei spre România şi SUA, acum oamenii din Piaţă vorbesc despre apropierea de Moscova”, scrie LiveNews.

La o zi după învestirea noului Guvern, „Pervîi kanal” (Первый канал) difuzează un material în care informează că Pavel Filip a fost propus la funcţia de premier de către preşedintele Nicolae Timofti, pentru a calma spiritele şi a rezolva criza politică. De fapt, candidatura lui Pavel Filip a fost înaintată de majoritatea parlamentară, formată de Partidul Democrat. „Pentru a rezolva problema, preşedintele l-a propus la funcţia de premier pe Pavel Filip. Candidatura sa şi componenţa Cabinetului de miniştri au fost aprobate de Parlament într-un timp record, de 6 minute, fără discutarea Programului de guvernare.”

Jurnalistul Igor Prokopenko, în cadrul emisiunii „Voennaia taina” (Военная тайна) din 30 ianuarie, vorbeşte despre 100 de mii de persoane care au participat la mitingul din 24 ianuarie, fără a menţiona că cifra a fost enunţată de organizatori, pe când poliţia a vorbit despre 20 de mii de persoane. Mai mult, prezentatorul afirmă că în R. Moldova are loc un proces activ de românizare forţată, dar şi că România sprijină financiar Chişinăul cu scopul de a acapara Transnistria. „De fapt, România este interesată nu de piaţa de desfacere, ci de industria Transnistriei. Statutul de autonomie republica l-a obţinut în mare parte datorită uzinelor şi fabricilor construite aici încă în perioada sovietică. Această regiune constituie un teritoriu râvnit de România.”

În timp ce mesajul reportajelor ruseşti denotă implicarea directă a politicii Federaţiei Ruse în mass-media, presa occidentală abordează deseori superficial situaţia. De exemplu, postul RT France informează că la 24 ianuarie au protestat doar forţe de stânga în număr de la 40 la 100 de mii de persoane.

Propaganda rusă în occident

În acelaşi timp, unele media din Ucraina şi SUA dau dovadă de imparţialitate şi obiectivitate, spunând că protestele din Chişinău exprimă nu o poziţie geopolitică, ci lupta împotriva demnitarilor corupţi. Este cazul buletinului de ştiri din 23 ianuarie al postului ucrainean „Ucraina 112”, dar şi al publicaţiei de peste Ocean „Foreign Policy”. „Cei care ies în stradă nu sunt nici proruşi, nici prooccidentali. Ei vor doar să-i dea jos pe guvernanţi, mulţi dintre care se întâmplă să fie prooccidentali”, se menţionează în articolul „Occidentul este pe cale să piardă Moldova”.

Igor Munteanu, expert IDIS Viitorul, afirmă că disputele social-politice de la Chişinău sunt un instrument al presei ruse de destabilizare şi manipulare a opiniei publice din R. Moldova. „Presa internaţională încearcă să se documenteze şi este, probabil, absorbită de fenomenul acestei fraude a secolului, frauda unui miliard de dolari din haznaua publică, din cele trei bănci. Mass-media rusească, despre care nu ştim din auzite, dar o urmărim în fiecare seară, încearcă să exploateze momentul de ruptură pe scena politică din R. Moldova, pentru că într-adevăr este o ruptură între normalitatea aparentă din 2013-2014 de pe scena politică, atunci când R. Moldova era privită ca un pionier silitor la reformele implementate de Guvern, şi prăpastia în care s-a prăbuşit după 2015, cu cele două guverne retezate la jumătate, Gaburici şi Streleţ, şi în această prăpastie în care clocotesc foarte multe frustrări populare mass-media rusească vede oportunitatea de a inversa vectorul de dezvoltare al ţării, există suficiente grupuri finanţate direct de către F. Rusă şi există o mass-media rusească viguroasă care are priză.”

Jurnalista şi experta Asociaţiei pentru Politică Externă, Lina Grâu, semnalează faptul că propaganda rusească a devenit un fenomen periculos şi în Occident. „Nu este de neglijat nici aspectul că F. Rusă, în timp, şi-a construit şi o reţea în Occident, o reţea de posturi sau de ziare sau de televiziuni, care se cunoaşte că sunt ale F. Ruse, gen Russia Today sau altele, dar şi-a făcut şi o reţea de jurnalişti, de lideri de opinie, de politicieni chiar, care vin la posturile germane sau franceze şi prezintă punctul de vedere al F. Ruse, fără să spună că sunt plătiţi de F. Rusă. Vin şi explică „de ce Putin are dreptate, de ce Putin a acţionat corect în Donbass sau în Ucraina”. Şi publicul de acolo este mult mai uşor convins de nişte nemţi, de nişte francezi pe care-i cunoaşte şi sunt nativi, şi prezintă o anumită perspectivă.”

Publicarea acestui supliment este posibilă datorită Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA. Suplimentul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI), cu suportul programului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.