Combaterea propagandei în Ucraina: minister informaţional nou şi restricţii pentru canale ruseşti

Conflictul armat din estul Ucrainei, ocuparea Peninsulei Crimeea de către Rusia, invazia armată în regiunile Doneţk şi Luhansk, au consolidat societatea, afirmă Ivan Gnatişin, Ambasadorul Ucrainei în R. Moldova. „Locuitorii statului vecin au deja o poziţie fermă şi au conştientizat cine este adevăratul agresor, preţul unei astfel de „conştientizări” e prea mare”, crede acesta. În acelaşi timp, combaterea propagandei ruseşti a devenit o stategie la nivel naţional. Au fost create Ministerul Politicii Informaţionale, s-au constituit asociaţii de voluntari, sfera de activitate a cărora vizează identificarea falsului din sursele media ruseşti şi difuzarea informaţiei factuale. Cele mai cunoscute sunt „StopFake” şi „InformNapalm”. Totodată, mai multe posturi TV din F. Rusă au fost interzise.

Realitatea deformată, prezentată de unele surse media ruseşti, este identificată de Vitalie Levinschi, activist social din Odesa. Acesta afirmă că „multe posturi informative ruseşti prezintă o imagine deformată a evenimentelor din Ucraina. Noi, ucraineniii, nu vrem să acceptăm aceste canale pe teritoriul ţării. Vrem ca ele să mediatizeze veridic evenimentele, aşa cum acestea au loc. Dacă vorbim că în Ucraina există fenomenul corupţiei şi trebuie să luptăm cu el, atunci acest lucru trebuie reflectat obiectiv, iar declaraţiile nu trebuie rupte din context. De exemplu, referitor la ceea ce se întâmplă în Luhansk şi Doneţk, canalele ruseşti susţin că acolo nu se găsesc forţe armate ale Rusiei, dar mie, ca unui simplu cetăţean al Ucrainei, îmi apare o întrebare: de unde se iau tone de armament şi muniţii? Şi dacă Rusia neagă că acestea ar ajunge de pe teritoriul său, de ce nu permite misiunilor internaţionale, inclusiv OSCE, să supravegheze punctele de trecere ale frontierei cu Ucraina?”

„Războiul din Ucraina este unul mai mult informaţional, din cauza influenţei politice asupra spaţiului mediatic, în special în Crimeea, regiunile Doneţk şi Luhansk, Rusia a putut infiltra în subconştientul oamenilor din aceste regiuni mesaje bine gândite, pe care, ulterior, le-a folosit în favoarea sa, în timpul ocupaţiei teritoriilor de către trupele ruseşti. E o tragedie imensă, dar, cu părere de rău, în ultimii 20 de ani, în societatea ucraineană nu s-a format o gândire critică şi capacitatea de consum critic de informaţie. Cei ma mulţi nu contestă veridicitatea celor apărute în presă. Nu se întreabă: cine stă în spatele acestei surse media, pentru cine este convenabilă informaţia? Ucraina luptă împotriva propagandei cu contrapropagandă, iar acest fapt generează formarea a două tabere oponente. De fapt, rezolvarea problemei ţine de corectitudinea jurnaliştilor, formarea gândirii critice a cetăţenilor, produse media de calitate, critică mediatică referitoare la informaţiile care reflectă situaţia din estul ţării”, crede Nadejda, activistă socială din Kiev.

Stopfake în opt limbi

În martie 2014, pentru contracararea propagandei, un grup de tineri jurnalişti au iniţiat proiectul Stopfake.org, un portal informativ care identifică şi demască falsurile informaţionale, dezminte mesajele mediatice care denaturează adevărul despre evenimentele din Ucraina, orientate spre manipularea opiniei publice. În prezent, portalul are o echipă de 20 de persoane, materialele fiind traduse în opt limbi, inclusv în română: „Ne-am gândit ce putem face în acea situaţie, era imediat după Maidan, aproape de momentul anexării Crimeii. Am observat că, în spaţiul media, circulă foarte multe informaţii neveridice, false sau reinterpretate, chiar şi date inventate despre evenimentele din Ucraina. Astfel, am încercat să folosim cunoştinţele noastre pentru a ajuta oamenii să filtreze presa, să explicăm că adevărul este relativ”, spune Margo Gontar, editor, unul dintre fondatorii proiectului.

„Desigur, propaganda rusă deja a influenţat mult, deoarece evenimentele legate de anexarea Crimeii şi ocuparea teritoriilor din estul ţării sunt, de fapt, o consecinţă a tot ce s-a vorbit în ştiri, a propagandei făcute prin filme şi seriale TV. Propaganda influenţează şi astăzi, aş spune chiar că mijloacele media ruseşti şi-au lărgit aria de acoperire prin dublarea versiunilor în limba rusă, a transmisiei prin satelit, prin acelaşi Russia Today, site-uri marginale, care promovează o politică pro Kremlin”, crede Margo Gontar. Jurnalista spune că cele mai populare media care pun în circulaţie informaţii propagandistice sunt cele mai mari ca auditoriu şi influenţă: Rossia 24, NTV, Russia Today, Ria Novosti, Lenta Ru.

Margo Gontar afirmă că, uneori, sunt şocaţi de informaţiile postate. De exemplu, imediat cum Nadejda Savcenko s-a întors în Ucraina, a doua noutate difuzată în presă era despre faptul că aceasta ar fi scris deja cartea „Майн Кампф”(Lupta mea) în stil ucrainean, şi aceasta se află deja în librării. „S-a răspândit pe site-urile ruseşti, pentru prima oară fiind postată pe site-ul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse”. Ea spune că au fost confundate mai multe lucruri, pentru că această carte a fost scrisă cu un an în urmă, de altă persoană.

Acum, după interzicerea canalelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei, crede iniţiatoarea proiectului, populaţia a devenit mai selectivă, deoarece cele mai multe semnale despre falsuri vin anume de la cititori: „Unii ne scriu că datorită acestui site au reuşit să convingă prietenii şi rudele că ceea ce se arată la TV deseori e fals. Acest lucru poate fi considerat un feedback. În vara anului 2015, în presă au apărut mai multe fotografii false (photofake) ale copiilor care ar fi fost ucişi sau au suferit în timpul conflictului din estul Ucrainei, de acest lucru fiind acuzată armata ucraineană. De fapt, cele mai multe fotografii nu aveau nicio legătură cu evenimentele din Ucraina. Acum, aceste photofake-uri apar tot mai puţin. Vrem să credem că e şi meritul nostru, pentru că am încercat să explicăm cum să demonteze astfel de poze. Acum, consumatorii media sunt mult mai atenţi”.

Fără posturi TV ruseşti

Justiţia ucraineană a interzis, în 2014 şi în februarie 2016, difuzarea în Ucraina a mai multor posturi TV din Rusia, printre care Pervîi Kanal, Rossia 24, Russia Today, RBK-TV şi Life News. Procesul de interzicere a transmisiei canalelor ruseşti a fost demarat în Ucraina la începutul conflictului. Consiliul Naţional de Televiziune motivează interzicerea canalelor ruseşti prin faptul că acestea ar încălca legislaţia ucraineană. Ministerul rus de Externe a denunţat decizia, acuzând Kievul că încearcă să limiteze libertatea de exprimare. Cetăţenii din Ucraina afirmă că acest lucru a fost necesar pentru combaterea propagandei. Ei spun, însă, că astăzi internetul le oferă posibilitatea să vadă orice post TV, fiecare fiind în drept să-şi aleagă sursele de informare.

Poziţia este susţinută de fostul ministru al Economiei şi Comerţului din Ucraina, Aivaras Abromavičius. Acesta crede că, pentru a contracara propaganda, trebuie adoptată o strategie de stat. „Pentru mai mult de 90% din populaţia Ucrainei, principala sursă de informare e televiziunea. E regretabil că posturile tv, preponderent ruseşti, au reflectat conflictul din estul ţării mai puţin veridic. A fost o problemă, de aceea autorităţile Ucrainei, la fel ca şi cele ale Letoniei, anterior, au interzis difuzarea canalelor informative ruseşti. Un alt aspect este internetul. Oamenii trebuie să înţeleagă că informaţiile trebuie consumate critic. În cele din urmă, pentru a lupta cu această propagandă a fost creat Ministerul Politicilor Informaţionale, care şi-a propus ca cetăţenii să poată consuma doar informaţie echidistantă. Eu locuiesc pe strada Kreşceatik şi, în timpul evenimentelor de la Kiev, vedeam ce se întâmplă în stradă, iar când priveam canalele ruseşti, mă îngrozeam. Politica mediatică a Rusiei în raport cu Ucraina şi ţările din Vest este puţin prietenoasă, fiind plină de neadevăruri. În 2016 (sec. XXI), aceste tone de informaţii neveridice vin în contradicţie cu progresul civilizaţiei şi cu intenţia de ridicare a standardelor de viaţă”, crede ex-ministrul ucrainean.

În acelaşi timp, Mihail Samus, director adjunct al Centrului de Studii pentru Conversiunea Armatei şi Dezarmare din Ucraina, susţine că blocarea televiziunilor nu este o soluţie: „La noi e război. În acest sens, totul e mai simplu. După ocuparea Donbassului şi a Crimeii, s-a decis ca televiziunea, muzica rusă care poartă un mesaj informativ, chiar şi serialele despre militarii ruşi, despre soldaţii ruşi care „apără populaţia civilă a altor state” să fie sistate. În ţările baltice, însă, care se află într-o situaţie similară R. Moldova sub acest aspect, nu poţi să sistezi un post tv, pentru că nu este democratic, nu poţi să interzici un ziar, pentru că, într-adevăr, se încalcă drepturile fundamentale. În această situaţie trebuie, pur şi simplu, ca structurile/organele de control al presei să analizeze contentul, să identifice încălcările legislaţiei cu privire la incitarea la ură, iar acestea sunt frecvente în sursele de informare din F. Rusă. În Ucraina şi în ţările baltice se face acest lucru, adică se analizează minuţios conţinuturile, iar ulterior, prin hotărâre de judecată, se interzice un post sau altul, pentru că încalcă drepturile fundamentale, inclusiv etica jurnalistică. Deci, nu putem numi mijloc de informare media care încalcă în permanenţă normele de etică în jurnalism”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *