Cea mai bună metodă de a contracara propaganda este adevărul

Oana Lungescu este purtătoarea de cuvânt a NATO, dar și prima femeie și primul cetățean român care deține această funcție. A vizitat Moldova pentru prima dată la 27 august 1991, atunci când a fost votată Declarația de independență, fiind la acel moment corespondentă BBC. Oana Lungescu ne-a oferit un scurt interviu, explicând ce este NATO și de ce 28 dintre cele mai dezvoltate state ale lumii fac parte din acest bloc militar.

– Majoritatea cetățenilor din statele post-sovietice au rămas cu imaginea că NATO este un bloc militar agresor. Cum ați explica acestor cetățeni ce este NATO?

– NATO reprezintă un grup de țări democratice care s-au adunat să se protejeze reciproc. Principiul de bază al NATO e toți pentru unul și unul pentru toți. E o familie apropiată, o alianță care include 28 de țări, din America de Nord până în Europa. Poate e interesant pentru cetățenii R. Moldova să știe că 22 din cele 28 de state membre NATO fac parte și din Uniunea Europeană și că 9 din 10 cetățeni europeni trăiesc sub protecția NATO. NATO și UE s-au dezvoltat în paralel, ca instituții ale unei lumi libere și prospere, unde fiecare are ocazia să se dezvolte așa cum dorește în pace și siguranță. Nu e o organizație ofensivă, e o alianță defensivă, pentru protecția acestor 28 de țări, care în curând vor fi 29. Există multe mituri despre NATO. Chiar și pentru mine, crescută la București în comunism, cu 20 de ani în urmă părea de neconceput să ajung aici. Sunt prima cetățeană a României ajunsă purtătoare de cuvânt și prima femeie în această funcție, ca să înțelegeţi cât de multe s-au schimbat la capitolul deschidere a NATO.

– Deși e cel mai puternic bloc militar din lume, având în componența sa 28 de state dezvoltate, NATO, totuși, se pare că a pierdut războiul propagandistic cu Rusia. Cum ar putea să-l recâștige?

– Imediat după declanșarea acțiunilor agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei, am observat și o intensificare a propagandei rusești împotriva Occidentului, împotriva NATO, a Uniunii Europene și a diverselor țări membre ale celor două organizații, în special, dar și împotriva Statelor Unite. E foarte regretabil, pentru că, după căderea Zidului de la Berlin, NATO a făcut eforturi considerabile nu să izoleze Rusia, ci să o integreze într-un parteneriat strategic, acesta era obiectivul. Rusia a avut un parteneriat deosebit cu NATO, prin crearea consiliului NATO-Rusia, prin activități apropiate. Chiar înainte de anexarea ilegală a Crimeii, NATO și Rusia se pregăteau de o misiune comună pentru eliminarea armelor chimice din Siria, deci lucram foarte intens la pregătirea ultimelor detalii ale acestei misiuni. E falsă percepția că NATO a încercat să izoleze Rusia sau să ignore interesele Rusiei. Fără discuție, însă, acest parteneriat dintre NATO și Rusia trebuie să se bazeze pe respect reciproc și pe respingerea ideii de sferă de influență, care nu-și mai are locul în Europa secolului 21.

Cea mai bună metodă de a contracara propaganda este adevărul, sunt faptele și realitatea. Nu dorim să ne angajăm într-o altă propagandă ca să luptăm cu propaganda rusă. Sigur că uneori neadevărurile pot să convingă pe unii, dar pe termen lung adevărul, oricum, va ieși la suprafață și se va dovedi că este cel mai puternic. Există un interes foarte intens privind activitatea NATO din partea instituțiilor mass-media din Rusia, adesea se întâmplă ca știrile privind NATO să fie ori trunchiate, ori incorecte, chiar agresiv-incorecte. Atunci luăm legătura cu ziariștii respectivi și le solicităm să acționeze profesionist și să corecteze ceea ce transmit. În plus, încercăm să invităm cât mai mulți ziariști ruși să vină aici la NATO. Am avut, de exemplu, un grup de ziariști din Rusia la întâlnirea ministerială recentă, reporterii au putut să vadă că NATO nu este o organizație care a rămas cantonată în războiul rece, e o organizație cu oameni normali, deschiși, gata să poarte un dialog. Vom continua să facem asta, e important să menținem acest dialog și cu mass-media din Rusia, și cu studenții sau profesorii universitari, sau cu istoricii ruși. Nu e totdeauna ușor, uneori suntem și noi foarte tranșanți. De exemplu, în momentul în care Rusia și-a publicat doctrina militară actualizată, în decembrie 2014, descriind NATO ca o amenințare la adresa Rusiei, am acționat imediat, am transmis inclusiv prin Twitter că NATO nu este o amenințare la adresa Rusiei, că are principii foarte clare și a încercat să aibă o relație de parteneriat cu Rusia. Deci încercăm să folosim toate metodele ca să putem să ne menținem în limitele unui profesionalism și ale principiilor democratice care stau la baza acestei alianțe.

– La Chișinău urmează să fie deschis în curând un oficiu NATO, o ambasadă?

– Nu e chiar o ambasadă, e doar un oficiu de legătură, e un mic birou, așa cum are NATO deja la Moscova, la Kiev, la Tbilisi, la New York, la Națiunile Unite. E o posibilitate ca activitatea NATO să fie mai bine cunoscută în R. Moldova, prin contacte directe, de la om la om; și pentru NATO, de asemenea, va fi mai simplu să înțeleagă ce se întâmplă în R. Moldova. Totdeauna, atunci când ești la fața locului, înțelegi mai bine mentalitatea, schimbările, tendințele și poți să reacționezi mai repede dacă apar probleme. E un semnal că relația dintre NATO și R. Moldova, cu acest parteneriat al său, progresează, că este un interes reciproc să ne cunoaștem mai bine, să lucrăm mai apropiat. Acest fapt are și o valoare simbolică, dar și practică. Este un simbol al întăririi parteneriatului dintre R. Moldova și NATO și al dorinței reciproce de a face mai mult împreună, pe măsura dorințelor și necesităților Moldovei. Se lucrează foarte activ la finalizarea acestui birou, la începutul anului viitor se vor încheia pregătirile.

– Zilele trecute Muntenegru și-a declarat intenția să intre în NATO. Între timp, a și atras amenințări de la Kremlin. Va asigura NATO cumva securitatea acestei țări până la aderare? Nu va păți așa cum a pățit Ucraina, căreia i s-au răpit și teritorii când s-a declarat potențială membră a UE?

– Miniștrii de Externe ai NATO au convenit recent, prin consens, să invite Muntenegru să înceapă negocierile de aderare. E o decizie istorică, care trimite un semnal de stabilitate și de securitate pentru Muntenegru, pentru Balcanii Occidentali și pentru întreaga Europă, pentru că acest proces al NATO și al UE, care au mers în mare parte în paralel, a extins zona de securitate, de stabilitate, de democrație și prosperitate în Europa după căderea sistemului comunist. Aderarea Muntenegrului la Alianță este decizia muntenegrenilor, și a celor 28 de țări aliate. Nu se cade ca altcineva să intervină în acest proces, care reprezintă decizia unor țări democratice. E un principiu unanim recunoscut în Europa că fiecare țară are dreptul suveran să își aleagă calea pe care dorește să meargă, să aleagă dacă să facă parte sau nu dintr-o alianță militară, dacă dorește sau nu să rămână neutră, sau să ia alte decizii. La aceste principii a subscris și Rusia atunci când a semnat actul final de la Helsinki și toate celelalte acte pe care se bazează ordinea în Europa.

Este un pas înainte foarte important pentru Muntenegru, dar nu este sfârșitul drumului, pentru că Muntenegrul mai are anumite reforme pe care trebuie să le continue, trebuie să continue să lupte cu corupția și să informeze populația despre ce înseamnă această aderare. Negocierile de aderare la NATO sunt un proces care durează, de regulă, câteva luni, după care sperăm ca Muntenegru să fie țară invitată la summitul de la Varşovia din iulie anul viitor. Deci va fi integrat cât mai mult în activitățile Alianței.

Alina Radu, ZdG, Vasile Botnaru, RFERL

Descărcaţi aici Suplimentul STOP FALS Nr. 2 (17 decembrie 2015)!


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Anatolie Mereuta

    Eu nu cred ca doamna venind din Romania are incredere in ceea ce a semnat Rusia,tot ea semnat cu Ukraina la desfiintarea armelor nucleare la Budapesta ca recunoaste independenta si integritatea tarii,dar apoi prin pacificatori rusi fara insemne a rupt o bucata din Ukraina-Crimeea si dupa reteta din Transnistria a declansat secesiunea in est la Donetk si Lugansk,unde erau rusi cu probleme militare,dar nu soldati din trupe regulate,aceste afirmatii le-a facut chiar Putin la intalnirea anuala cu 14oo de ziaristi,,,dar a si amenintat Romania si Polonia pt,instarea sistemelor defensive antiracheta,dar si daca Muntenegru intra in NATO,,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *