Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   SONDAJ/ Suntem gata pentru NATO…

SONDAJ Suntem gata pentru NATO și UE?

În 2019, pentru prima dată în istorie, România va deține președinția semestrială a UE. Potrivit unor europarlamentari, în acest context, ar deveni posibilă deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE, or, liderii politici români vor putea influența într-o măsură mult mai mare agenda comună a Uniunii Europene.

Cât de pregătită e R. Moldova să participe la negocierile de aderare la UE?

Iurie Reniță, ex-ambasador în România, Belgia şi la NATO

O relație bună cu UE e valabilă doar în cazul în care întrunești criteriile politice și devii o entitate credibilă. Cele două condiții esențiale au fost compromise de o manieră impardonabilă de cei care s-au autointitulat proeuropeni. Numeroși cetățeni și-au pus speranțe în Președinția Română, pentru o integrare efectivă cu UE, care a fost generoasă cu noi în 2014, când am semnat Acordul de Asociere și a eliminat regimul de vize, deși au existat numeroase carențe. A fost o mare deschidere, un mesaj clar pentru noi, dar conducerile corupte și compromise care s-au perindat până în prezent la Chișinău au decepționat iremediabil atât cetățenii noștri, cât și autoritățile UE.

Veaceslav Berbeca, expert IDIS „Viitorul”

România va asigura președinția din 1 ianuarie până la 30 iunie 2019. E firesc ca politicienii de la noi să-și dorească ca Bucureștiul să sprijine apropierea R. Moldova de UE. Acest demers pare a fi ușor de susținut în contextul în care, în 2014, a fost semnat și ratificat Acordul de Asociere, intrat în vigoare în 2016. Dar, transpunerea acestui Acord nu înseamnă deschiderea imediată a perspectivelor de aderare. Dimpotrivă, Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie constată o abatere gravă a guvernării de la noi față de valorile și standardele europene. Totodată, aderarea la UE e un proces complicat, de durată, care implică toate instituțiile europene. Trebuie depusă cererea de aderare la Consiliul UE (Chișinăul nu a depus) și acceptarea acesteia pentru recunoașterea perspectivei europene.

Valeriu Vasilică, director Info-Prim Neo

Aboradarea temei nu e nici posibilă, nici oportună, chiar dacă România ar vrea tare mult să ne ajute. Relațiile moldo-comunitare sunt de o răceală fără precedent. UE a și declarat că își va revedea poziția doar după alegerile parlamentare care sunt planificate pentru sfârșitul lunii februarie 2019. R. Moldova îi vor trebui încă cel puțin o lună-două ca să configureze o alianță de guvernare, care ar putea fi pro-europeană, dar și anti-europeană, fiind previzibile și alegeri anticipate, dacă nu va putea fi constituită o majoritate de guvernare. Între timp, s-ar încheia și termenul de Președenție semestrială a României. În cele mai roze variante, România poate facilita începutul unui dialog, dar variantele roze se numesc așa pentru că sunt rupte de realitate.

Anatol Petrencu, istoric, profesor universitar

Guvernările care s-au perindat de la proclamarea independenței politice până în prezent, care mai nuanțat, care mai deschis, au declarat că locul nostru e în comunitatea țarilor europene. Dar de la declarații la fapte e cale lungă. În trecut, au fost posibilități reale de aderare a R. Moldova la UE, ratate de guvernările anterioare. Nu sunt convins că viitoarele oportunități vor fi materializate, or, guvernarea a luat decizii care contravin spiritului comunitar, democratic, încălcând mai multe tratate internaționale, pe care R. Moldova s-a obligat să le respecte. Astfel, rezultatele alegerilor primarului general de Chișinău au fost anihilate, invocându-se pretexte ridicole, deși corectitudinea alegerilor a fost confirmată de observatori interni şi externi.

Lilia Carasciuc, directoare TI Moldova

După semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE, miza mare a fost România – partenerul de bază al R. Moldova în relațiile cu UE. Între timp, însă, R. Moldova s-a transformat într-un stat capturat, în care interesul unui grup oligarhic îngust prevalează în agenda economică. Organele anti-corupție sunt folosite ca un instrument de suprimare a concurenților economici și politici. Sistemul justiției asigură impunitatea persoanelor implicate în frauda bancară. Legislatorii votează cu ochii închiși proiecte de legi care vin în contradicție cu interesul public, inclusiv cel care nu lasă șanse de a schimba guvernarea în mod democratic, mă refer aici la alegeri libere și corecte. Recenta adoptare a mai multor proiecte de legi care facilitează legalizarea banilor de proveniență frauduloasă și împiedică recuperarea miliardului furat a spulberat orice îndoieli ale instituțiilor europene privind intențiile guvernaților noștri de a se alinia la standardele europene .