Sondaj politic
Cum apreciaţi iniţiativa şi ce subiecte ar trebui abordate de cele două guverne?
Roman Mihăeş, analist politic
Nu ştim exact care va fi agenda primei şedinţe, dar, din cele prioritare, se prefigurează interconectarea R. Moldova la sistemul energetic european şi la cel de gaze. Sper să fie reluat subiectul ecartamentului european pentru căile ferate, dar şi cel al cooperării în zonele comune de frontieră. Aşteptăm abordarea problemelor ce ţin de asistarea R. Moldova pe calea integrării europene.
Iurie Colesnic, istoric
Prioritar, problema energetică şi a gazelor ar trebui să constituie cap de afiş. E foarte important să putem diminua dependenţa noastră de Rusia. Alte probleme? Ajustarea cadrului legislativ la cel românesc şi, de fapt, la cel comunitar, experienţa României în gestionarea reformelor, Cultura, Educaţia, cooperarea europeană în proiecte comune. R. Moldova are mai multe probleme, România mai multă experienţă.
Valentina Sturza, Asociaţia foştilor Deportaţi
Pe agendă ar trebui să existe loc şi de problemele foştilor deportaţi şi deţinuţi politici. România şi R. Moldova ar trebui să aibă o lege comună privind deportaţii şi deţinuţii politici, or, noi şi părinţii noştri ne-am născut sub aceeaşi lege şi coroană. Am vrea ca Chişinăul şi Bucureştiul să ceară Rusiei compensaţii cel puţin pentru anii munciţi în deportare, dacă nu vrea să ne restituie averile confiscate după 28 iunie 1940.
Vitalia Pavlicenco, preşedinte PNL
Guvernele ar trebui să abordeze Apelul Forului Democrat al Românilor, legat de reunificarea Basarabiei cu România, către 2012. În 2008, PNL iniţiase crearea Uniunii Interstatale R. Moldova-România, care, iată, a ajuns să ia forma acestui Apel la reunificare. Dacă cele două guverne nu vor aborda subiectul, ar trebui adoptate strategii comune prin care să rupă R. Moldova de sub influenţa Rusiei.
Ghenadie Vaculovschi, jurist
Reuşita ei depinde de AIE, de relaţiile dintre componentele ei. Sunt mai multe probleme care pot determina agenda şedinţelor comune, dar prioritare ar fi cele de infrastructură, căi de comunicaţie, schimb comercial şi, desigur, securitatea energetică – esenţială pentru R. Moldova. Bucureştiul ar putea susţine, prin finanţări europene, mai multe proiecte transfrontaliere şi de infrastructură pentru R. Moldova.
