Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Sondaj politic

Sondaj politic

Reforma în justiţie. De la ce ar trebui să înceapă, ca să fie una eficientă?

Alexandru Tănase, ex-ministru al Justiţiei
Când am lansat reforma, ne-am propus, în primul rând, reforma procedurii, ceea ce înseamnă că am urmărit clarificarea căilor de atac, scurtarea procedurilor judiciare, instituirea unui grad sporit de transparenţă în actul de justiţie. Nu ştiu care va fi abordarea noului ministru al Justiţiei. Pericolul pe care îl văd, mai ales după acţiunile din ultima perioadă, este că se va uita de reformă şi se va trece la reglare de conturi, în lipsa unei finalităţi clare. Este important să se lase la o parte goana după popularitate şi rating. Acum, subiectul reformei justiţiei a fost transferat  în zona politicului şi i s-au dat cu totul alte semnificaţii decât cele pentru care am muncit în ultimii ani.

Vitalie Pârlog, ex-ministru al Justiţiei
Putem modifica foarte multe, în diferite acte legislative, dar dacă nu se va schimba mentalitatea oamenilor, comportamentul acestora, reforma nu va avea succes. Este necesar ca şi instituţiile implicate să fie mai responsabile. O problemă o constituie exponenţii instituţiilor care au tangenţă în realizarea actului de justiţie. Pentru a face justiţie, nu avem nevoie decât de o foaie şi un creion, pentru că cel mai important este omul care înfăptuieşte justiţia. Reforma nu trebuie să fie una radicală. E normal să existe o trecere. Ar trebui  să facem o reciclare totală a cadrelor, după modelul Georgiei. Discuţiile de ordin politic, care au loc în jurul reformei, sunt inutile.

Vlad Gribincea, avocat, preşedintele Centrului de Resurse Juridice
Până acum, nu s-a stabilit clar care sunt problemele. Totodată,  reformele eficiente nu pot fi de scurtă durată, iar dacă nu este aşa, cel mai probabil e că o vom da în bară. Sunt departe de a crede că politicienii sunt cei mai abilitaţi în reformarea justiţiei, pentru că ei sunt cei care beneficiază cel mai mult de situaţia actuală şi sunt tentaţi să menţină controlul asupra justiţiei. În ultimă instanţă, decid oricum politicienii ce este de făcut, ăsta şi este absurdul. Acum, aceştia ar trebui să pună interesele naţiunii mai presus decât cele proprii, pentru că toţi au conştientizat că problema justiţiei este, posibil, cea mai gravă problemă cu care se confruntă Moldova.

Dumitru Visterniceanu, judecător
Ar trebui de început de la concepţia reformei în drept. În viziunea mea, dacă e o reformă bine organizată şi argumentată, trebuie să ajungem la un sistem mai calitativ, mai transparent şi accesibil, fără corupţie, iar  cetăţeanului să-i fie asigurat accesul la justiţie. Omul trebuie să fie sigur că justiţia face justiţie şi nu altceva. Dacă-i vorba de reformă în justiţie, cred că trebuie consultaţi, întrebaţi şi să se ţină cont şi de opinia celor care lucrează în acest sistem. Cel puţin aşa s-a întâmplat în 1994, când a avut loc reforma şi când s-a demonstrat că funcţionează acest lucru. Acum e mai democratic, este consultată societatea civilă, dar nu ştiu care va fi rezultatul.

Cristina Cojocaru, secretara Alianţei Anticorupţie
Dacă ar exista un concept de reformare a justiţiei, ar fi clar pentru toată lumea ce şi cum urmează de modificat. Partea proastă e că s-au grăbit să elaboreze proiecte, neavând o abordare conceptuală. Trebuiau mai întâi să aibă concepţia de reformă, să fie clar ce şi cum se va petrece, pentru că se doreşte a modifica foarte multe. În momentul în care nu arăţi că asta va duce la asta, care cu care se leagă, toate aceste proiecte nu vor avea rezultat. Într-un fel, a fost pusă căruţa în faţa cailor. Întâi s-au elaborat proiectele, după care consiliul de coordonare, care urmează să elaboreze conceptele de reformă, dar proiectele deja sunt făcute.

Pentru conformitate, T.E.