Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Sondaj IRI: Partidele politice, Preşedinţia…

Sondaj IRI: Partidele politice, Preşedinţia şi BNM, cotate cu cea mai mică încredere de către cetăţeni

Majoritatea cetăţenilor, 79%, cred că R. Moldova este condusă într-o direcţie greşită şi că are nevoie de lideri noi pentru a realiza promisiunile conducătorilor vechi şi actuali de combatere a corupţiei şi implementare a reformelor.

În perioada 29 septembrie-21 octombrie, Institutul Republican Internaţional (International Republican Institute, IRI) a desfăşurat o cercetare a situaţiei politice din R. Moldova. „Deloc surprinzător, corupţia este în capul listei de preocupări, iar 95% dintre respondenţi au opinat că aceasta este o foarte mare sau o mare problemă”, susţin realizatorii sondajului. Printre problemele importante cu care se confruntă cetăţenii sunt veniturile şi pensiile mici, şomajul şi sărăcia.

„Nu are loc nicio schimbare”

Aşa au răspuns jumătate dintre cei chestionaţi, atât în Chişinău, cât şi în afara capitalei. Dacă în iunie 2014, un număr de 21% dintre cetăţeni dezaprobau felul în care funcţionează Guvernul, în septembrie, curent, erau deja 60%. În acelaşi timp, instituţiile în care oamenii au cea mai mare încredere sunt Biserica Ortodoxă şi mass-media, iar cea mai puţină încredere investesc în partidele politice, Preşedinţie şi Banca Naţională. Neîncrederea este manifestată şi faţă de Ministerul Justiţiei, Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei şi cel al Culturii îşi fac bine treaba, cred 36 şi, respectiv, 35 la sută dintre cei chestionaţi.

A crescut, din iunie, trecut, până în octombrie, prezent, numărul celor care cred că societatea necesită serioase reforme sistemice şi structurale. Doar 8% dintre respondenţi sunt satisfăcuţi, într-o măsură mai mare sau mai mică, de modul în care se dezvoltă democraţia în R. Moldova, în timp ce 66% sunt dezamăgiţi de modul în care decurge acest proces în comparaţie cu doar 17%, în martie 2004, şi 16%, în iunie 2014.

Totuşi, pentru puţin peste un sfert din intervievaţi democraţia ca sistem de guvernare este o prioritate, alţii, 53%, preferă o economie prosperă.

Parteneriate sau pericole?

„În timp ce ritmul lent şi capacitatea de a implementa reforme au sporit nemulţumirile publice, eforturile Federaţiei Ruse de a destabiliza

guvernările care favorizează promovarea reformelor continuă. Folosind energia, agricultura şi instrumente militare, Rusia îşi continuă eforturile de a împiedica sau a contramanda reformele în regiune. Scopul final este de a împiedica aceste state (Ucraina, Kîrgîzstan şi R. Moldova, n.r.) să continue procesul de integrare în structurile euro-atlantice şi de a le apropia mai mult de influenţa rusă”, se spune în comunicatul de presă al IRI. La nivel naţional, însă, mai mult de jumătate din respondenţi consideră că Rusia este un partener viabil din punct de vedere economic, iar alte 32% o consideră o ameninţare. Peste 40% văd Uniunea Europeană ca pe un partener economic şi politic şi în jur de 20% – ca pe o ameninţare. În privinţa vecinilor, doar 4% consideră România ca fiind un partener politic, iar alte 30% ca partener economic, iar Ucraina este văzută de aproape 30% ca partener economic şi deloc ca partener politic.

Cu o diferenţă de un singur procent, pentru blocajul exporturilor spre F. Rusă sunt consideraţi vinovaţi principali guvernul rus şi cel moldovean, iar, în consecinţă, 40% dintre respondenţi consideră că ar trebui să ne orientăm spre alte pieţe, în timp ce alte 45% – că ar trebui să se negocieze cu Rusia.

În eventualitatea aderării la o uniune economică internaţională, mai mult de jumătate din cei intervievaţi ar opta pentru UE, cealaltă jumătate ar alege Uniunea Eurasiatică (30%). Întrebaţi dacă ar vota pro sau contra aderării R. Moldova la NATO dacă azi s-ar organiza un referendum, 30% au răspuns afirmativ, iar 40% – negativ.

Totodată, se menţine nostalgia multora pentru fosta URSS, cifra gravitează continuu din 2014 în jurul a 50% de reacţii negative privind dizolvarea uniunii.

Dezamăgiţi de guvernarea pro-europeană

Oamenii susţin ideea unor alegeri anticipate. Dacă acestea ar avea loc duminica viitoare, liderul alegerilor ar fi „Partidul nostru” (Renato Usatîi), urmat de Partidul Socialiştilor (Igor Dodon) şi Partidul Popular European (Iurie Leancă). Liderii acestor partide sunt şi cei în care oamenii au cea mai mare încredere, potrivit unui număr de 25% dintre cei chestionaţi, conform aceluiaşi sondaj.

Concomitent, nemulţumirile cetăţenilor se manifestă faţă de felul în care este ales şeful statului: peste jumătate din persoanele întrebate ar participa la un referendum privind alegerea preşedintelui şi 90% ar vota pentru elecţia generală de către cetăţeni. Acelaşi studiu arată că bărbaţii sunt preferaţi în funcţii de conducere, iar politicienii nu ţin cont de ideile femeilor şi ale tinerilor.

Raportul prezintă date conform cărora, din martie 2004 până în octombrie 2015, interesul populaţiei pentru politică a crescut cu 8%.

Monitorizarea a fost efectuată atât la nivel de capitală, cât şi la nivel naţional, exceptând Transnistria, pe un eşantion de 1500 rezidenţi permanenţi cu vârsta de peste 18 ani.

Aliona Ciurcă