Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   [sondaj] Eroii independenței: desconsiderați de…

[sondaj] Eroii independenței: desconsiderați de Dodon și uitați de Guvern

Pe 2 martie 2017, se împlinesc 25 de ani de la agresiunea militară rusă la Nistru, ocazie cu care, acum o săptămână, guvernul a convocat, în prima ședință, Consiliul naţional pentru problemele participanților la conflictele armate. A fost discutată agenda evenimentului. Programul nu depășește, însă, cadrul unor acțiuni comemorative, importante şi ele, dar nu singurele pentru care pledează de ani de zile participanţii la Războiul de Independenţă.

Consemnăm evenimentul, dar cu Eroii Războiului ce facem?

Anatol Caraman, Asociaţia Tiras-Tighina

Şedinţa de săptămâna trecută a fost prima, la următoarele vom discuta şi probleme legate de protecţia socială a participanţilor la război, dar prima a fost pe probleme de organizare a manifestărilor comemorative. O spun în calitate de membru al Consiliului. Facilităţile pentru Eroii Războiului de Independență sunt o problemă mare şi veche. Comparativ cu ceea ce face Tiraspolul pentru gardiştii şi căzăcimea care a luptat de partea Rusiei la Nistru, diferențele sunt foarte mari. În cea mai proastă situație sunt invalizii de război, care au o pensie de 1250—1500 de lei. De prin 2007, cerem ca pensiile să le fie calculate ca şi pentru un ministru sau deputat, 75% din salariu, pentru că meritele acestor funcţionari nu sunt mai mari decât ale luptătorilor pe front, care au rămas şi invalizi pe viaţă. Deocamdată, suntem la nivel de discuții. Există o soluție ce ar permite majorarea până la 4-5 mii de lei a pensiilor invalizilor… Se caută rezerve. Avem vreo 12 mii de veterani, care, însă, nu au participat la război. Va fi făcută o inventariere. Atunci situaţia s-ar putea schimba nu doar pentru invalizi.

Tudor Pânzaru, participant la război

Noroc că există ziua de 2 martie şi guvernanții mai fac, de ochii lumii, câte o ceremonie. Dar, în rest, bătaie de joc de veteranii de război. Nicăieri în lume nu se procedează în aşa hal cu eroii războaielor de independență. În 2002, m-au lăsat fără casă. Până în 2010, am stat în gazdă, din 2010 – sunt în stradă. Ei nu au nevoie de noi. Îşi bat joc de noi şi se răzbună pentru că am luptat pentru independența R. Moldova faţă de Rusia. În 25 de ani, guvernările s-au schimbat, dar la guvernare au rămas aceiași comuniști, indiferent că îşi zic democrați sau altfel. Veteranii mor pe un capăt de răni şi de sărăcie. Cu 100 de lei pe lună, compensație pentru căldură, şi altceva nimic, ce poţi face? Eu le-aş dori lor şi copiilor lor să ajungă ca noi.

Viorica Olaru-Cemârtan, istoric

A fost un Război de Independenţă şi trebuie să vorbim despre el, prin tot felul de acţiuni, ca să ştie toată lumea ce a fost şi cum a fost. Aşa că avem nevoie şi de comemorări, pentru cei plecaţi. Dar nu trebuie să uităm nici de cei rămași. Şi problema cea mare aici este. Eroii Războiului de Independență, la fel ca şi cei trecuți prin represiunile sovietice, nu sunt recunoscuți, ca atare. Ei sunt tratați ca o povară. Sacrificiul lor nu este apreciat de acest stat, pentru independența căruia ei s-au jertfit. Cineva s-a sacrificat pentru independență, iar cineva profită de ea, inclusiv tov. Dodon, care a ajuns să impute Chişinăului şi nu Moscovei vina pentru acest război. Trist. Cu astfel de guvernări rămânem şi fără eroi şi fără independență. Trebuie să alegem, ori ne lăsăm ostaticii acestor guvernări, ori ne reunim cu Ţara. Dar nu pentru ca cineva să ne rezolve problemele, ci pentru ca să simțim şi noi efectele libertății.

Alecu Reniţă, Asociația „Parlamentul 1990”

Primul parlament, președintele şi guvernul de atunci au creat o serie de facilități luptătorilor de la Nistru, însă, din păcate şi deloc întâmplător, ele au fost amputate de celelalte guvernări. Despre ce grijă pentru acești eroi putem vorbi, dacă actualul președinte a depus flori la Tighina pentru cei care în 1992 au împușcat în ei? Este o nesimțire totală, o mare insultă la adresa celor care au apărat independența R. Moldova în 1992. Şi toate se fac intenționat, ca să nu mai avem curajul să luptăm pentru idealurile şi libertatea noastră. Iar faptul că veteranii sunt ținuți cu 100 de lei pe lună nu îşi are nicio îndreptățire când şefi de întreprinderi de stat au peste 100 de mii de lei salariu lunar, când procurorii şi judecătorii au peste 20 de mii, iar președinția cheltuiește anual doar pentru întreținere 20 de milioane de lei… Cred că, în societate, ar trebui creat un curent de opinie în jurul acestei probleme. Altfel nu se va rezolva nimic.