2013: România-R. Moldova, încotro?
Care, în opinia dvs., ar fi obiectivele-cheie, pentru 2013,
în relaţiile R. Moldova—România?
Ion Varta, istoric
Nu cred că ar trebui să ne ancorăm doar pe 2013. Avem un spaţiu enorm de cooperare, în special pe dimensiunea economică. Noi am dat jos sârma de la Prut şi ne-am liniştit. Cooperarea transfrontalieră e sub orice aşteptare. Forţa de muncă calificată pleacă în Rusia sau în altă parte, în loc să refacem spaţiul economic comun cu România… Nu avem proiecte de anvergură cu implicare de fonduri europene. Întârziem şi în reconstituirea spaţiului cultural românesc comun. Impresia că suntem două spaţii culturale diferite rămâne. E ceva mai bine pe plan politic. România are un cuvânt de spus în structurile euro-atlantice şi asta ne avantajează.
Nadejda Brânzan, Asociaţia Primul Parlament
Cel mai important ar fi ca Chişinăul şi Bucureştiul să păstreze cadrul relaţiilor politice de după 2009. În opinia mea, prioritar trebuie să rămână domeniul educaţiei. Este foarte important să existe programe comune de dezvoltare durabilă în zonele rurale. Cultura: ne vedem mai mult la televizor. Turismul – la fel. România rămâne un tărâm prea puţin cunoscut de basarabeni. Simplificarea regimului de vize şi adoptarea cetăţeniei române, dar şi a celei moldoveneşti pentru românii din Ţară, este o altă problemă, alături de cooperarea economică, atragerea capitalului românesc şi, desigur, punerea în aplicare a proiectelor strategice convenite la Iaşi.
Anatol Plugaru, ex-ministru al Securităţii
Cred că nu ar trebui să ne aşteptăm la mari schimbări de situaţie în acest 2013. În primul rând, preşedintele Băsescu este la sfârşit de mandat şi nu ştiu dacă mai are timp să se lanseze în mari proiecte pe relaţiile cu R. Moldova. În al doilea rând, USL-iştii, care au venit la putere în România, au nevoie şi ei de timp ca să-şi formuleze agenda pentru R. Moldova. Cred că vizita este una de protocol, o vizită de răspuns la cea a preşedintelui Timofti, întreprinsă la Bucureşti – asta-i una. Şi a doua: Băsescu vine să mulţumească electoratului din Basarabia, care a dat partidului prezidenţial deputatul cu cel mai mare număr de voturi în Parlamentul României.
Anatol Ţăranu, analist politic
Relaţiile Bucureşti-Chişinău sunt, poate, cele mai bune pe exterior. În plan politic, R. Moldova are un partener şi un avocat sigur, oriunde în lume s-ar discuta soarta noastră. E regretabil că România are mâinile legate în „problema transnistreană”. Schimbarea rolului României în acest proces ar favoriza R. Moldova. Pe plan economic, dinamica este una neînsemnată. Este foarte important ca investiţiile româneşti să capete mai mult teren în economia R. Moldova. Există rezerve mari şi în plan umanitar. Şi problema e a Chişinăului. În politicul moldovenesc există încă multe superstiţii ideologice vechi vizavi de România şi asta complică lucrurile.
Vitalia Pavlicenco, preşedinte PNL
Orice vizită la Chişinău a unui înalt demnitar din România este importantă. În plan politic, economic, umanitar, este absolut necesar ca preşedintele Băsescu să-l încurajeze pe preşedintele Timofti ca să dea mai multe mesaje proeuropene, proromâneşti, ducând la bun sfârşit proiectele convenite în prima şedinţă de la Iaşi a celor două Guverne româneşti… La Chişinău, în piramida Puterii, sunt încă multe stări de spirit antiromâneşti, mascate sau ascunse. Băsescu şi Timofti sunt cei care pot să le descurajeze, încercând să convingă şi SUA, şi UE că noi, românii basarabeni, avem dreptul să fim într-un singur stat, românesc, la fel ca şi germanii.
