[SONDAJ] Comisie comună de lucru cu rmn. Ce schimbă ea în relaţiile Tiraspol (Moscova)–Chişinău?

După adoptarea, pe 21 iunie, a Declaraţiei privind problema transnistreană, Parlamentul R. Moldova îşi propune „crearea unei Comisii comune de lucru cu Tiraspolul”, care „va elabora un plan de acţiuni privind soluţionarea diferendului transnistrean”. Încă o Comisie. Ce schimbă ea în relaţiile Tiraspol (Moscova)–Chişinău?

Andrei Covrig, Asociaţia de Drept Umanitar
Pe Acordul de încetare a focului din 1992 stau semnăturile preşedinţilor moldovean şi rus. Şi cu asta e spus totul. Care Comisie mixtă şi dialog direct cu Tiraspolul? E o  provocare. Rusia caută să treacă tot mai mult conflictul pe seama Chişinăului şi Tiraspolului. Chişinăul trebuie să ceară schimbarea formatului de negocieri, dar nu Comisie comună cu banda lui Şevciuk-Ştanski. Tiraspolul nu are ce căuta la negocieri, nici măcar ca observator. Din păcate, Chişinăul nu este gata să „joace la os”. Rusia ne ameninţă cu un nou război la Nistru, iar Parlamentul scoate o Declaraţie în care Rusia nici nu figurează. Nu-i bătaie de joc?

Anatol Ţăranu, analist politic
Comisia, la fel ca şi Declaraţia Parlamentului, nu cred că va rezolva mare lucru. Să vedem ce va zice Tiraspolul, dar chiar dacă va accepta oferta, e foarte puţin probabil că va fi elaborat un program substanţial pentru rezolvarea politică a conflictului. Deciziile nu aparţin Tiraspolului, dar, mă rog, atâta timp cât există dialog, armele tac. Detensionarea situaţiei – asta este ceea ce ar putea face Comisia. De altfel, şi Declaraţia, care nu spune, în fond, nimic nou, face acelaşi lucru: arată opiniei publice că Chişinăul rămâne, constant, părtaşul soluţionării acestui conflict prin dialog şi pe cale, exclusiv, paşnică.

Alexandra Cann, vicepreşedinte PNL
De-a lungul anilor, s-au creat tot felul de comisii şi grupuri de dialog şi de negocieri. Părerea mea: orice Comisie, care crede că poate face ceva pentru a nu admite dezgheţarea acestui conflict, cred că îşi are rostul, însă până la soluţii nu are cum să se ajungă. „Cheiţa” e la Moscova, iar Transnistria este o „gaură neagră”, din care se hrănesc mai mulţi. În plus, Chişinăul nu are o poziţie foarte clară în această problemă. Citim Declaraţia Parlamentului. Rusia, care este problema acestui conflict, nu este vizată în niciun fel. Ce mai vreţi? Cine să ne ia în serios, dacă noi ne ascundem după fraze generale?

Mihai Godea, deputat
Nu cred că această Comisie va fi creată. Cu cine să discutăm? Cu impostorii? Nu salvează Comisia nimic, aşa cum nu salvează nici Declaraţia Parlamentului în „problema transnistreană”, pentru care eu, de altfel, nu am votat. Documentul nu are nicio relevanţă, este foarte „politicos” şi nu obligă pe nimeni la nimic. E mai puţină tensiune la Nistru? Nu. Se mişcă în bine lucrurile în formatul „5+2”? Tot nu…  Discuţiile, faţă în faţă cu Tiraspolul, ne vor mai lua 20 de ani fără vreun rost. Avem nevoie de o altă abordare: Transnistria este zonă de ocupaţie rusească şi problema trebuie discutată ca atare.

Nicolae Osmochescu, profesor universitar
Sunt sceptic. Nu se va schimba nimic. Transnistria, aşa cum a fost, va rămâne în mâna Rusiei un instrument de şantaj la adresa Chişinăului. Dovada cea mai recentă este ameninţarea lui Şevciuk cu frontiera de stat a Transnistriei. Să fie clar. Kremlinul nu va renunţa la proiectul de statalizare a Transnistriei. Pierdem timpul. Ideea cu această Comisie, la fel ca şi Declaraţia Parlamentului în problema transnistreană, e un fel de a te afla în treabă. Documentul nu obligă pe nimeni la nimic. Demagogie. Chişinăul trebuie să lase la o parte jocurile Rusiei de-a Transnistria şi să-şi valorifice şansele de integrare europeană.

Pentru conformitate, P.G.