[sondaj] București–Chișinău: o vizită specială într-un an special
Premierul României, Viorica Dăncilă, vine, pe 27 februarie, la Chişinău. Este prima sa vizită externă de la numirea în funcţie, după cea efectuată la Bruxelles. „Cred că e un semnal foarte clar în legătură cu prioritatea pe care o acordăm relațiilor cu R. Moldova…, inclusiv din perspectiva Centenarului”, a declarat, cu prilejul vizitei, şeful Externelor Române, Teodor Meleşcanu. „Merg la Chişinău şi împreună cu dl prim-ministru Filip vom vedea cum putem întări relaţiile şi cooperarea dintre cele două guverne”, a punctat sumar scopul vizitei Viorica Dăncilă.
Ce ar fi să urmeze în relaţiile România-R. Moldova?
Fiodor Ghelici, Asociaţia „Moldova Mea”
Mă bucură şi chiar mă onorează faptul că dna prim-ministru a ales, pentru prima vizită externă, R. Moldova. E ceea ce zice şi dl Meleşcanu: un semnal că R. Moldova rămâne o prioritate a politicii externe românești şi că relațiile dintre cele două maluri sunt bune: şi pe plan politic, şi economic, şi comercial, cultural, educațional, umanitar… E şi normal să fie aşa, suntem același popor, cu aceleași rădăcini, tradiții, limbă, istorie, cultură şi relațiile noastre trebuie să fie frățești. Nouă nu ne trebuie cortine de fier pe Prut, relațiile cu România trebuie total depolitizate, iar cele două maluri de Prut – apropiate tot mai mult. Asta ne dorim şi așteptăm de la vizita dnei Dăncilă la Chișinău.
Rodica Cucereanu, primară, Crihana Veche, Cahul
O bună relație, la nivel central, e un bine pentru toți. Mai ales în cazul relațiilor cu România. Şi, în special, pentru comunitățile din vecinătatea României. Noi, cei din Lunca Prutului, avem norocul să fim, într-un fel, favorizații soartei. Suntem în relaţii directe cu primăriile de dincolo de Prut, avem frății, Crihana Veche e înfrățită cu 4 primării din România, cu care avem schimb de experiențe şi cooperăm în bază de proiecte comune. Pentru lumea noastră nu e o problemă să îşi găsească şi un loc de muncă dincolo, avem la îndemână şi piața de la Galaţi. În ceea ce ţine de comunicare, eu cred că aici lucrurile depind de oameni, nu de guverne. Dacă avem libertatea de a călători şi comunica, mai departe depinde de oameni. Care e şi ce vrea. Şi de ce e capabil. Ceea ce ne-am dori noi în momentul de faţă ar fi să pierdem mai puțin timp în vamă. Mai ales că intrăm în proiecte de cooperare transfrontalieră cu România. Unificarea punctelor vamale ar fi un mare plus în acest sens.
Viorica Olaru-Cemârtan, istoric
Dna prim-ministru vine la Chișinău într-un an foarte special, Centenarul Unirii. Deși programul vizitei nu a fost încă anunțat, agenda, cu siguranță, va fi una foarte variată, de la probleme economice la lupta cu relele practici. Noi avem ce învăța de la România. Contează dacă vrem s-o facem. În 27 de ani de independență nu prea ne-am silit să ajungem România din urmă. Să vedem ce va fi. Cu Băsescu a mers bine şi cu Johannis e „dezgheț”. La nivel de guverne şi parlamente e bine, la nivel de președinți mai rău. Cu toate astea, nu cred că reunificarea va lipsi din agenda întrevederii Dăncilă – Filip. Centenarul e foarte prezent în societatea românească, şi dincolo, şi dincoace de Prut. E bine să fie discutat. Şi să ni se spună şi nouă adevărul despre ce au discutat şi ce s-au înțeles. Că pentru noi adevărul contează.
Arcadie Suceveanu, Uniunea Scriitorilor din Moldova
Prima vizită în R. Moldova, e bine. Şi sper să nu fie doar simbolică, mai ales într-un an aniversar, Centenarul Unirii. Ținând cont că perioada Băsescu a fost una benefică R. Moldova (cetățenie, studii, ridicarea vizelor pentru UE…), e nevoie ca lucrurile să fie continuate. Numai fără declarații patriotice, că s-au făcut destule. Şi nici cu Poduri de Flori. De mult se vorbește despre restabilirea celor 14 poduri de peste Prut distruse de sovietici. Trebuie refăcute. Cu efortul ambelor guverne şi proiecte internaționale. Cu cât mai multă circulație între maluri, cu atât mai bine. România ar trebui, în toată statura sa de membru NATO şi UE, să promoveze la nivel internațional mai multe proiecte legate de R. Moldova: interconectarea la rețelele electrice europene, la gaze, drumuri, transport, piață… Noi şi azi, deși URSS nu mai e, stăm cu ecartamente sovietice de cale ferată…. Factorul economic contează mult. Fără a-l nega pe cel cultural şi spiritual. Noi, basarabenii, avem marea problemă a înstrăinaților de Ţară. La concerte, spectacole, în cântece, în poezii suntem aceiași, ne manifestăm la fel. Dar ieșim din sală şi devenim iarăși diferiți. Cu regret. Așa că să vină dna Dăncilă şi să vedem cum rezolvăm şi aceste probleme.
