[SONDAJ] 365 de zile de președinție a lui Dodon

Acum un an, pe 13 noiembrie, Igor Dodon „câștiga” alegerile prezidenţile. Dodon a promis că va fi un președinte al tuturor, că va face din R. Moldova un stat liber de corupţie şi sărăcie, că va anula povara miliardului furat de pe umerii populației şi că va fi neiertător cu răul din societate. „Vor sări surcele şi din judecători, şi din procurori, şi din Plahotniuc, şi din toţi cei care au fost la guvernare”, ameninţa Dodon. Preşedintele de atunci, N. Timofti, i-a dorit „să fie un preşedinte care să reuşeasă mai multe „schimbări în bine”.

Un an cu Igor Dodon. Un an bun? Un an rău?

Mihai Dârul, pensionar

În partea stângă a Nistrului lumea nu-i poate ierta faptul că după ce a fost ales a alergat la separatistul de Krasnoselski, la Tiraspol. A fost o mare ruşine. Ăsta-i şef de stat? Într-un an de zile nu a trecut măcar o dată Nistrul. Pe Timofti, 4 ani de zile nu l-am văzut şi nu l-am auzit şi, pe acesta, chiar dacă îl auzi, e acelaşi folos. Nimeni nu vrea să se gândească la lume. De la microfoane îs tari şi mari, dar de făcut nu fac nimic. Sărăcie cum era aşa şi este, dreptate cum nu era aşa şi nu este, corupţia cum a fost aşa şi rămâne, miliardul așa și nu e clar ce e cu el. Unde-i președintele care a promis să facă ordine? Partidele care sunt pentru Moldova trebuiau să propună un președinte dintre cei care au luptat la Nistru şi au apărat Independența, Imnul, Tricolorul, Grafia Latină, și nu pe unul care vrea să ne ducă înapoi în colhozul care s-a chemat „sovietski soiuz”.

Valentin Krîlov, comentator politic

Una e să promiți și alta să faci. Dodon a făcut promisiuni fără să-şi cunoască ori să îşi înțeleagă clar împuternicirile şi rolul unui președinte în condițiile R. Moldova. Şi, în consecință, ne-am ales cu promisiuni goale. Până şi el personal recunoaște că a avut un an nereușit de mandat, dar dă vina pe parlament, guvern, opoziție, pe amerciani și europeni… Dodon e un președinte slab şi absolut superficial..Pe relaţiile cu Vestul nu a facut nimic din ce a promis, cu vecinii rămâne certat, în problema transnistreană – nimic nou, ca şi în orice altă problemă de politică internă. Câte ceva s-a întâmplat pe relația cu Rusia, dar mai mult la nivel interpersonal, Dodon-Putin, și nu în relațiile moldo-ruse. Schimburile comerciale cu Rusia sunt nesemnificative. Era și de așteptat. Dodon i-a promis lui Putin denunțarea Acordului cu UE, dar una e să promiți şi alta e să faci. Că a mers în 7 vizite în Rusia, da, a mers, dar pentru el și familia sa, nu pentru R. Moldova. Aceste vizite au avut un singur scop: promovarea propriei imagini din perspectiva viitoarelor alegeri. Dodon cu asta s-a ocupat tot anul şi se va ocupa şi anul următor, până la parlamentarele – 2018. Alte griji nu are.

Alexandra Cann, Asociația Patronală APIUS, președinte

Nu e bine. Societatea e mult mai dispersată și mai disperată, pentru că și-a pierdut speranța într-un președinte pe care l-a ales și care nu a reușit sau nu a fost capabil să facă nimic. Dodon se face vinovat pentru că a promis lucruri ce nu intră în competențele sale și prin asta a indus lumea în eroare. Miroase a fraudă. Dodon încearcă s-o facă pe Ivan Turbincă în intenția de a-i da la socoteală pe toți cei care nu sunt ca el: și guvernare, și opoziția pro-europeană, și UE, și NATO, și SUA, și România… E comic. Un președinte trebuie să fie foarte cumpătat, ca să vadă unde există o perspectivă mai reală de dezvoltare pentru țara sa. La ce bun să insiști pe aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia, dacă R. Moldova e jumătate pe piața europeană, iar fondurile de dezvoltare vin din Uniunea Europeană? Ne-am declarat independenți ca după 26 de ani să revenim acolo de unde am plecat? E un nonsens.

Nicolae Osmochescu, profesor universitar, doctor

Nu a fost un an bun. Președintele e chemat să facă pace în societate și să conlucreze cu toate ramurile puterii ca lucrurile să meargă în bine. Cu regret, a fost invers. Ne-am ales cu o şi mai mare scindare în societate şi cu o polarizare a opiniilor politice destul de periculoasă. Ig. Dodon a intrat, practic, în război cu toată lumea. Și pe intern, și pe extern. Asta ar fi, de fapt, şi principala caracteristică a acestui prim an de după alegeri. Chestia „Nu vă jucați cu focul” sau „voi scoate lumea la revoluție”, nu sunt din vocabularul unui președinte. În societate nu e liniște, nu există nicio claritate și atunci, care-i rostul președintelui? Dodon e incapabil să guverneze și ineficient. Una-două și vrea putere. Se vrea monarh. Cu aroganța sa, numai monarh mai lipsește să fie. Următorul an ar putea fi altfel, dacă va avea o altă abordare a statutului și rolului său în stat. În caz contrar, nu este exclus un impeachment.