Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Secretele comuniştilor

Secretele comuniştilor

La finele acestei luni, căuşenenii vor fi chemaţi din nou la urne, după ce Curtea de Apel Bender (CAB), la cererea PCRM,  a anulat rezultatele turului doi de scrutin din localitate. Judecătorii care au luat decizia au un trecut recent cu „antecedente” cel puţin suspecte. Ultimele hotărâri „electorale” ale magistraţilor din Bender se bat cap în cap. Mihai Antonov (foto), preşedintele instanţei, este, însă, sigur că magistraţii au procedat corect atunci când au decis anularea alegerilor din Căuşeni. „Ni se cere întotdeauna să respectăm legea. Uite, am respectat-o”, spune acesta.

Pe 19 iunie, Grigore Repeşciuc, candidat independent la funcţia de primar de Căuşeni, a acumulat 53,96% (3323 voturi, n.r.) din voturile alegătorilor şi a devenit  primar. Acesta l-a devansat pe Veaceslav Nigai, candidatul PCRM la această funcţie, care a fost votat de 46,04% (2835 voturi, n.r.). Pe 27 iunie, Judecătoria Căuşeni valida alegerile, iar independentul Grigore Repeşciuc devenea primar cu acte în regulă. Comuniştii nu s-au resemnat şi au atacat decizia la Curtea de Apel Bender. Judecătorii Nicolae Nogai, Leonid Chirică şi Grigore Druguş au dat curs cererii PCRM, iar vineri, 1 iulie, au decis anularea scrutinului. Motivarea instanţei este sinonimă cu cea a PCRM: lipsa draperiilor la cabinele de vot ar fi prejudiciat votul liber şi secret.

„Câştig în turul trei şi cer despăgubiri”

Marţi, 5 iulie, pe Grigore Repeşciuc l-am găsit la Primăria Căuşeni. „Am preluat Primăria, am făcut curăţenie. Ne pregătim de hram”, ne-a spus acesta. Fostul angajat al Unităţii de Salvatori şi Pompieri din Căuşeni ne-a zis, însă, că este pregătit pentru o nouă bătălie.

„Sunt gata de turul 3, 4, 5, 6. Aşa e în Moldova. Se vede clar că, în justiţie, avem mari probleme. Abia azi (marţi, 5 iulie, n.r.) am primit decizia CAB. Nu am depus vreo cerere de revizuire. Sunt resemnat. Aştept alegerile, care vor avea loc, probabil, pe 17 iulie. Eram gata şi pentru 10 iulie, dar a fost imposibil”, a menţionat Repeşciuc.

„Am luptat cu toate partidele şi le-am întrecut, iar din cauza unor draperii să-mi ia dreptul pe care l-am obţinut cinstit? Mă voi adresa în judecată, după victoria din turul trei. Voi depune plânge şi voi cere  despăgubiri morale”, a punctat Repeşciuc.

Reşetnicov, asul din mâneca PCRM

În prima instanţă, la Judecătoria Căuşeni, deputatul comunist Artur Reşetnicov s-a prezentat cu o procură prin care argumenta că este reprezentantul PCRM în proces. Deşi iniţial a fost acceptat, judecătorul Ion Sandu a decis ulterior că Reşetnicov nu are acest drept, fiind şi deputat. „Nu l-am reprezentat pe Nigai, ci PCRM”, ne-a spus fostul director SIS. „Am contestat alegerile în Căuşeni şi în Chişinău”. Întrebat de ce anume în aceste localităţi, Reşetnicov a spus că acest lucru se datorează faptului că, în aceste două oraşe, au fost depuse mai multe plângeri de la cetăţeni. „Pledăm pentru alegeri libere, cu vot secret, aşa cum nu au fost în turul doi”, a punctat acesta.

Nigai crede că va fi primar

Veaceslav Nigai, candidatul PCRM care va beneficia de o a treia tentativă de a deveni primar de Căuşeni, ne-a spus că se aştepta la cel de-al treilea tur. „Dacă s-au încălcat drepturile omului, cum să nu ne aşteptăm la o astfel de hotărâre?”, a întrebat retoric candidatul PCRM. „Lipsa draperiilor n-a asigurat secretul votului. Au fost mai multe încălcări. Nu le pot spune pe toate. Cred că, în turul 3, când se va vota cu draperii, se va schimba raportul de forţe. Numaidecât”, e convins Nigai.

„Nu a existat temei de anulare a alegerilor”

Irina Ciobanu, preşedinta Consiliului Electoral de Circumscripţie Căuşeni, spune că „încălcări grave sunt dacă, pe parcursul zilei votării, cetăţenii depun mai multe contestaţii. La noi, pe 19 iunie, nu a parvenit nicio contestaţie. A existat temei de anulare a alegerilor în acest caz? Sigur că nu”, spune Ciobanu. Aceasta a precizat că, în mai multe localităţi din Căuşeni, s-a votat fără draperii, doar că acolo nu au existat constestaţii. „Atacăm acolo unde nu suntem mulţumiţi de votul cetăţenilor. La Grigorevca, Chircăieşti, Fârlădeni, acolo unde au câştigat comuniştii, tot s-a votat fără draperii, dar nimeni nu a atacat. Unii nu pot recunoaşte înfrângerea cu demnitate”, e convinsă Ciobanu.

Alegătorii: „frustraţi şi influenţaţi psihic”?

În hotărârea CAB, Grigore Druguş, preşedintele şedinţei, judecătorii Nicolae Nogai şi Leonid Chirică au admis constestarea PCRM şi au declarat „ilegal turul doi de scrutin şi dispunerea votării repetate. Nu s-a urmărit respectarea dreptului alegătorilor de a alege prin vot secret, scopul fiind ca alegătorii să voteze supravegheaţi de alte persoane, fiind frustraţi şi influenţaţi psihic”, se spune în motivarea judecătorilor de la Bender. În hotărârea CAB, înşirată pe 7 pagini, nu sunt specificate alte încălcări care s-ar fi produs la  scrutinul din 19 iunie, la Căuşeni, şi care ar fi motivat anularea lui.

Sursele ZdG din Căuşeni ne-au spus că banii au făcut diferenţa în anularea scrutinului. „PCRM s-a implicat activ în proces, cu oameni de la Comitetul Central, pentru că aveau nevoie de un precedent pe care să-l folosească în instanţă în favoarea anulării alegerilor din Chişinău, acestea fiind miza lor principală”, ne-au spus aceştia.

Judecători cu „antecedente” suspecte

La alegerile din 5 iunie, la urne s-a prezentat Ion Cârlig, domiciliat la Bender, dar care locuieşte la Tănătari. Aceasta a cerut să voteze la Căuşeni. Deoarece nu a fost acceptat, a atacat „refuzul” la Judecătoria Căuşeni. În aceeaşi zi, instanţa a decis că Cârlig nu are drept de vot. Pe 9 iunie, CAB, prin Mihai Antonov, preşedintele instanţei, ajutat de aceiaşi Leonid Chirică şi Nicolae Nogai, care ulterior aveau să anuleze alegerile din Căuşeni, au decis însă casarea hotărârii Judecătoriei Căuşeni, a Biroului Electoral şi a Consiliului Electoral de Circumscripţie Căuşeni privind refuzul de a-i permite contestatarului votarea, ca fiind ilegal… includerea şi numărarea votului său în procesul verbal… în favoarea PPCD. „Este o decizie fără precedent în R. Moldova”, ne-a spus Irina Ciobanu, „în care nu s-a respectat dreptul la vot secret, atât de mult invocat de magistraţii din Bender”.

Ştefan Urâtu, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), susţine că decizia CAB în acest caz ar fi „o prostie”. „Ce s-a întâmplat acolo e ieşit din comun. Acel vot decidea un mandat în consiliul local. Devenea astfel clar că putea fi cumpărat, şi votul, şi judecătorii. Decizia CAB nu a fost pusă în aplicare, dar e clar că instanţa nu putea decide aşa ceva, mai ales că votul este secret. Or, tot aceşti judecători de la CAB susţineau votul secret prin hotărârea de anulare a alegerilor din Căuşeni, deşi, în 5 iunie, tot ei făceau public votul unui alegător”, a punctat Urâtu.

Preşedintele CAB: „Am procedat legal”

Mihai Antonov, preşedintele CAB, e sigur că instanţa pe care o conduce a luat o hotărâre legală atunci când a anulat alegerile din 19 iunie din Căuşeni. „Am auzit că sunt diverse interpretări. Oamenii ne întreabă de ce a trebuit să anulăm alegerile. Păi bun, daţi indicaţii să nu respectăm legea şi era să nu o respectăm. Dacă e stipulat în Constituţie, în Codul Electoral, în legile internaţionale, la CEDO că votul e secret, ce să facem? Vrem să arătăm că unde e negru este, de fapt, alb?”

Preşedintele CAB susţine că înainte de a fi luată hotărârea de anulare a alegerilor, a fost ameninţat cu CEDO. „Ni s-a spus că decizia noastră este irevocabilă şi că vor merge direct la CEDO cu ea. Acum ne temem şi de umbra noastră. Dacă aici avea să se interpreteze că nu s-a încălcat dreptul la vot secret, pierdeam 100% la CEDO”, este convins Antonov.
Acesta nu crede că judecătorii Grigore Druguş, Nicolae Nogai şi Leonid Chirică au fost influenţaţi când au luat decizia de anulare a alegerilor. „La noi nu este acces la judecători. Nu pot să pun mâna în foc pentru cei trei judecători, dar nu cred că pot fi influenţaţi”, a menţionat Mihai Antonov.

„Am luptat mereu pentru dreptare şi democraţie. Ni se cere să respectăm legea. Iată, am respectat-o. Dacă ne luăm după lege, nu există nicio problemă în hotărârea noastră. Poate verifica oricine, când vrea”, a menţionat acesta. Referitor la hotărârea de acordare a unui vot pentru PPCD, „post-factum”, Antonov e la fel de sigur că a procedat corect. „Despre ce fel de vot secret poate fi vorba dacă omul trăieşte 18 ani în aceeaşi localitate, şi votează în tot acest timp, şi la locale şi la parlamentare, iar acum nu i se dă voie să facă asta? Şi ce dacă nu are reşedinţa în acea localitate?”, a conchis Antonov.

Legile R. Moldova exclud „precedentul”

Iurie Ciocan, preşedintele CEC, ne-a spus că, probabil, alegerile repetate din Căuşeni vor avea loc pe 17 sau 24 iulie. „E o hotărâre irevocabilă a unei instanţe, care s-a referit la un caz concret, iar legislaţia R. Moldova nu acceptă temeiuri de precedent. Au fost expuse opiniile unui complet de judecători asupra unui caz concret, care a avut loc anume acolo, şi nu în altă parte”. Preşedintele CEC a precizat că alegerile repetate nu sunt o noutate pentru R. Moldova şi că în 2007 alegerile s-au terminat în toamnă. „Când oamenii pierd, încearcă orice”, este convins Ciocan.

Victor MOŞNEAG