Şansele Maiei Sandu vs şansele lui Valeriu Streleţ
Astăzi Parlamentul R.Moldova va vota pentru un nou premier. În Parlament sunt 80 de bărbaţi şi 21 de femei. Aceştia au fost aleşi de 1 milion 598 de mii 518 alegători, dintre care circa 48% bărbaţi şi peste 52% femei. Parlamentul este votat şi întreţinut în mod egal de bărbaţi şi femei, care muncesc şi plătesc taxe pentru Bugetul public, totuşi în Parlament ajung 80% bărbaţi, iar deciziile de desemnare a premierului şi a noului cabinet de miniştri le iau 100% bărbaţi. Nicio femeie nu a participat la negocierile pentru crearea noii alianţe şi a noului Guvern.
Noua alianţă de Guvernare creată la 23 iulie 2015, s-a autointitulat “pentru integrare europeană”. La semnarea acordului de alianţă, fiecare dintre cei trei lideri politici a menţionat cât de mult apreciază continuarea cursului european al R.Moldova. „AIE are o cauză în jurul căreia a fost constituită – integrarea europeană,” a precizat şi Marian Lupu. „Semnarea acordului de azi este nu doar refacerea AIE dar şi garanţia pentru continuarea cursului european”, a declarat Mihai Ghimpu. „Avem nevoie de reforme”, a declarat Filat după ceremonia publică de semnare a acordului.
Ea respinsă, el – acceptat
În aceeaş zi PLDM a anunţat cine este candidatul pentru funcţia de prim-ministru. „PLDM a înaintat candidatura Maiei Sandu la funcţia de premier. A fost o decizie unanimă a partidului. Este un proces responsabil de învestire a unui Guvern. După desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, urmează ca acesta să vină cu programul său şi grupul de lucru”, a declarat Vlad Filat la 23 iulie 2015.
La 24 iulie, un grup de oNG-uri care fac parte din Platforma pentru Egalitate de Gen, a organizat o conferinţă de presă în care a solicitat mai multă responsabilitate din partea liderilor AIE. „Noi susţinem ideea de a numi o doamnă în calitate de prim-ministru. Astăzi ne adresăm către toţi liderii politici: mai aveţi o şansă de a demonstra verticalitatea civică prin a numi cât mai multe femei în fotoliul de ministru”, a declarat Valentina Bodrug-Lungu, preşedinta Platformei pentru Egalitatea de Gen din R.Moldova.
În următoarele zile societatea a urmărit neputincioasă un spectacol politic al dezechilibrului. Maia Sandu, persoana desemnată pentru funcţia de prim-ministru a fost înlăturată fără explicaţii publice, în timp ce altă persoană , Valeriu Streleţ, a fost desemnat, acceptat de toate trei partide, de preşedintele Timofti şi înaintat la vot parlamentar. Persoana respinsă a fost o femeie, care nu deţine averi, dar care întruneşte criterii de profesionalism şi integritate, persoana acceptată – a fost un bărbat cu experienţă politică diversă şi averi impunătoare.
Parcursul European – o glumă?
Parcursul european al R. Moldova, îmbrăţişat declarativ de către liderii AIE-3, poate să fie realizat doar în baza implementării prevederilor Acordului de Asociere Moldova-UE, semnat în aprilie 2014. Acest document conţine cel puţin 10 prevederi cu privire la egalitatea de gen şi participarea femeilor în instituţiile politice.
Articolul 31 din acest acord stipulează clar că „egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, combaterea practicilor de discriminare” trebuie asigurate. Iar Articolul 32 relevă că „Cooperarea, bazată pe schimbul de informaţii şi pe cele mai bune practici, poate acoperi o serie de aspecte care urmează să fie identificate printre următoarele domenii: egalitatea de şanse, care vizează îmbunătăţirea egalităţii de gen şi asigurarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei, precum şi combaterea discriminărilor de orice tip”.
Acordul de Asociere Moldova-UE, semnat practic de actualii guvernanţi, prevede implementarea politicilor egalităţii de gen întro perioadă de 4 ani. Au rămas mai puţin de 3 ani, însă Parlamentul R.Moldova nu a reuşit cel puţin să voteze tot pachetul de legi necesare. Proiectul de lege cu privire la cota minimă de reprezentare de 40% în structurile politice şi guvernamentale pentru ambele genuri aşa şi se prăfuieşte de mai mult de un an în Parlament.
Deşi, până acum, au existat mai multe promisiuni că acest pachet de legi cu privire la egalitatea de gen, inclusiv cota de reprezentare, va fi votat, şi că e considerat important de către liderii politici, carul nu s-a urnit din loc.
Declaraţii pro-gen, cu barbă
Actualii lideri ai AIE-3, sunt, în fond promotori ai ideii asocierii R.Moldova cu UE şi a modernizării standardelor de viaţă în Moldova. Vlad Filat a deţinut funcţia de premier, deţinând şi pârghii politice pentru asigurarea egalităţii de gen, iar Mihai Ghimpu şi Marian Lupu au deţinut ambii atât funcţia de preşedinte al Parlamentului cât şi pe cea de preşedinte al R.Moldova. În toate aceste ipostaze ei au afirmat că „susţin femeile”. Dar în ce mod?
Să cităm din propriile lor declaraţii. La 25 august 2011, preşedintele interimar al R.Moldova, Marian Lupu, a participat la lucrările Forumului Naţional al Femeilor. „Marian Lupu a specificat că egalitatea de gen rămâne unul din cele mai actuale subiecte pe agenda dezbaterilor politice, publice, şi, ceea ce este foarte important, pe agenda acţiunilor şi deciziilor care au fost adoptate anterior şi vor fi adoptate în continuare. Preşedintele a menţionat că suntem o societate care merge pe calea dezvoltării de la o societate patriarhală spre una a democraţiei autentice. Pentru realizarea deplină a egalităţii de gen în R.Moldova, a punctat Marian Lupu, se cere dezvoltarea cadrului legal, care ar veni în suportul ideii de egalitate de gen, şi schimbarea de mentalitate, lucru nu mai puţin important şi nu atît de uşor,” citează Agenţia Moldopres.
Peste 3 ani, în martie 2014 acelaş Marian Lupu declara: „Noi avem un drept constituţional, care stabileşte egelitate pentru toţi. Noi deja discutăm, la momentul zilei de astăzi, la modul cel mai serios, prezentarea unui amendament, care să fie respectat clar şi corespunzător – 50 la 50. Este unica şansa de a asigura egalitate de genuri”.
„Dragi femei, să dăruiţi iubire”
Şi politicianul Vlad Filat a emis mai multe declaraţii în susţinerea egalităţii de gen. În perioada în care era prim-ministru, Filat a participat la inaugurarea Conferinţei internaţionale „Egalitatea de gen pentru o societate durabilă”. El şi-a exprimat atunci public satisfacţia faţă de activismul politic al femeilor: „Mă bucur că doamnele din R.Moldova sunt din ce în ce mai mult prezente în administraţia publică centrală şi cea locală”.
Mihai Ghimpu, atât în calitate de preşedinte de Parlament, dar şi de preşedinte al statului, a participat mai puţin cu declaraţii publice în susţinerea egalităţii de gen. Nici căutările pe Google nu relevă declaraţii în acest sens. Cel mai recent mesaj adresat oficial femeilor a fost la 8 martie 2015, în calitate de lider de partid. “Vă suntem recunoscători pentru că ne sunteţi aproape şi ne dăruiţi dragostea . (…) Vă dorim să fiţi mereu fericite, frumoase, sănătoase şi să dăruiţi iubire, pentru că fără iubirea DVS nimic nu ar mai avea sens”.
Guvernele cu femei şi bărbaţi – fără corupţie, cu bunăstare
Sociologul Vasile Cantarji analizează de mai mulţi ani participarea femeilor şi bărbaţilor în politică. El confirmă faptul că la alegeri participă un număr practic egal de femei şi bărbaţi, dar aleg aparent mai mulţi bărbaţi, pentru că femeile nu se regăsesc în capul listelor electorale. „Există declaraţii că electoratul ar fi misogin. Toate analizele datelor statistice pe care le-am făcut demonstrează că asta nu e adevărat. Problema e cu liderii partidelor politice”. Sociologul mai explică, doar în baza datelor statistice, că statele care au cel mai înalt grad de bunăstare socială au egalitatea de gen asigurată, având atât femei, cât şi bărbaţi în poziţii de top. Totodată, participarea în egală măsură a femeilor şi bărbaţilor la guvernare asigură transparenţa şi distrugerea schemelor de corupţie.
Victoria Apostol, vice-preşedinta Platformei pentru Egalitatea de Gen, susţine că femeile parlamentare ar putea contribui la spargerea găştilor din Parlament pentru a vota cele mai bune candidaturi la guvern, nu cele mai obediente liderilor politici. „Vocea lor acum lipseşte cu desăvârşire şi asta e innacceptabil. În contextul desemnării Maiei Sandu la funcţia de premier, femeile din parlament au tăcut şi nici nu au cerut să meargă la negocieri. Ele trebuie să iasă public şi să spună de ce colegii lor se opun egalităţii de gen şi cu ce greutăţi se confruntă”.
Victoria consideră că e nevoie de presiuni publice asupra liderilor politici. “Cred că femeile din parlament joacă un rol important în a-şi determina colegii bărbaţi şi liderii de partide şi fracţiuni parlamentare să voteze cota de gen. Ele trebuie să devină solidare şi să condiţioneze votul pentru guvern sau preşedinte în schimbul cotei de gen şi a altor prevederi pro-egalitate”.
Recent, 30 de organizaţii neguvernamentale au remis o declaraţie oficială adresată femeilor din parlament prin care solicită solidaritate şi presiuni pentru votarea cotei de gen.
