România simplifică procedura de transcriere a actelor de stare civilă

Parlamentul României a modificat Legea 119 cu privire la actele de stare civilă, prin care a simplicat procedura de transcriere a actelor de stare civilă. Astfel, cetăţenii R. Moldova care şi-au redobândit cetăţenia română vor putea să-şi transcrie certificatele de stare civile în mai multe oraşe din România, şi nu doar în Bucureşti.

Potrivit portalului “Redobândirea cetăţeniei române”, conform noilor modificări, art. 41, alineat 5.1 (b), cei care au depus actele de cetăţenie la birourile teritoriale din România ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie vor putea depune actele de stare civilă pentru transcriere în aceeaşi localitate, cu aprobarea primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi cu avizul prealabil al serviciilor publice judeţene de evidenţă a persoanelor.

În acest context, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), Monica Cămărăscu, a efectuat marţi, 2 iulie 2013, o vizită la Chişinău, în vederea identificării unor noi mecanisme de optimizare a procedurilor de soluţionare a cererilor de redobândire a cetăţeniei române, depuse de cetăţeni din R. Moldova. Întrevederile şi discuţiile tehnice avute cu viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, au vizat identificarea de noi soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii de redobândire a cetăţeniei române şi fluidizarea acestui proces. Delegaţia română, din care a făcut parte şi preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie, a dat asigurări că autorităţile de la Bucureşti depun toate eforturile necesare creării unor condiţii favorabile soluţionării cu celeritate şi în condiţii de totală transparenţă a tuturor cererilor de redobândire a cetăţeniei române.

La rândul său, viceministrul Justiiei, Vladimir Grosu, a apreciat interesul sporit al părţii române de a menţine o colaborare continuă în domeniu şi a asigurat că MJ întreprinde toate măsurile necesare pentru diminuarea ilegalităţilor depistate la depunerea documentelor pentru redobândirea cetăţeniei. Preşedinta ANC, Monica Cămărăscu, a semnalat o evoluţie, astfel încât, dacă la începutul anului 2012, erau depistate, zilnic, circa 10-20 de acte notariale false întocmite de către notarii moldoveni pentru solicitanţii cetăţeniei româneşti, în prezent sunt depistate 10—20 de astfel de acte, pe lună. Oficialii au căzut de acord că acest fenomen negativ necesită a fi exclus în totalitate.

La capitolul încălcări depistate, partea română a enumerat drept cele mai frecvente rectificarea şi traducerea necorespunzătoare a actelor de stare civilă, în special a certificatelor de naştere, falsificarea actelor notariale şi a cazierelor judiciare moldoveneşti, imposibilitatea verificării autenticităţii certificatelor medicale incluse în dosar, modalităţi incerte de legalizare a documentelor, indicarea a două domicilii simultan, atât în Moldova cât şi în România, de către cetăţenii R. Moldova care îşi redobândesc cetăţenia română.

Potrivit Ministerului Justiţiei, în cadrul întrevederii cu notarii, oficialilor români le-au fost adresate o serie de întrebări stringente, în vederea eficientizării întocmirii actelor notariale, precum şi a fost propusă crearea unui mecanism practic de colaborare între ambele state în acest sens. La Chişinău, delegaţia română s-a mai întâlnit cu reprezentanţii Serviciului Stare Civilă, responsabilii de eliberarea cazierelor judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Secţia Consulară a Ambasadei României în R. Moldova.

Ultima discuţie privind exigenţele înaintate de partea română faţă de actele notariale întocmite în R. Moldova şi destinate a fi utilizate pe teritoriul României a avut loc în decembrie 2011, la Chişinău.