România nu este deplină fără Basarabia

Interviu cu senatorul Viorel BADEA

— Domnule senator, ştim că, deşi v-aţi născut dincolo de Prut, în Oltenia, aţi devenit un luptător activ pentru drepturile basarabenilor. Ce v-a determinat să vă apropiaţi de românii din R. Moldova?

— Bunica îmi spunea că, la olteni, odată cu botezul, în cristelniţă li se strecoară şi o picătură de românism! Îmi aduc aminte, atunci când eram secretar de stat la Departamentul Românilor de Pretutindeni, am avut o discuţie despre Basarabia cu Tudor Gheorghe, şi el oltean get-beget. Întrebându-l ce ne apropie pe noi, oltenii, aşa mult de Basarabia, acesta mi-a răspuns: „Doamna Oltea, mama lui Ştefan cel Mare, era olteancă”. Tocmai din acest motiv noi, oltenii, ne simţim atât de aproape de împlinirile şi neîmplinirile fraţilor basarabeni. Asta ne demonstrează încă o dată că suntem cu toţii români, indiferent din ce zonă a României venim. Aşa a lăsat Dumnezeu.

— În activitatea dvs., aţi acumulat o expertiză instituţională solidă privind relaţiile cu românii din întreaga lume. Care a fost parcursul dvs. profesional alături de conaţionalii noştri de pretutindeni?

— Este adevărat, mi-am dedicat întreaga activitate exclusiv românilor de pretutindeni. De pe când conduceam cea mai puternică organizaţie studenţească din România, am fost alături de basarabeni şi de bucovineni, participând activ la mişcarea unionistă împreună cu liderii Frontului Popular Creştin Democrat. Ca preşedinte al Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti, organizaţie profund anticomunistă, am pus în mişcare, la începutul anilor `90, prima manifestare cu caracter evident unionist: Drumul Crucii. Mai târziu, la sfârşitul lui 1998, preşedintele României, domnul Emil Constantinescu, mi-a solicitat să propun un proiect instituţional de reprezentare a intereselor comunităţilor româneşti de pretutindeni. Astfel, alături de câţiva colegi de-ai mei din Liga Studenţilor, am lansat o nouă abordare instituţională: Departamentul Românilor de Pretutindeni, un secretariat de stat fundamentat pe o strategie care urmărea protejarea şi afirmarea identităţii românilor de pretutindeni. Din poziţia de secretar de stat, coordonator al acestei instituţii, am derulat o serie de proiecte de pionierat destinate să creeze un context identitar favorabil conaţionalilor nostri din întreaga lume: refacerea şi construirea de biserici, crearea şcolilor româneşti din vecinătate şi din Balcani, promovarea programelor educaţionale şi culturale, o implicare politică perseverentă la nivel bilateral pentru susţinerea interesului naţional în dialogul cu autorităţile statelor din vecinatate. Acestea sunt doar câteva dintre acţiunile echipei de tineri care au pus începutul activităţii instituţionale în interesul românilor de pretutindeni. Activitatea la nivel executiv a fost fundamentul acţiunii mele parlamentare de mai târziu. În 2008, după o neîntreruptă activitate guvernamentală, dl Teodor Stolojan m-a îndemnat, dată fiind experienţa mea, să candidez pentru un post de senator în circumscripţia 43 diaspora.

— În ultimii 15 ani, cele mai importante proiecte pe care le-aţi derulat au fost în interesul românilor basarabeni. Care dintre acestea vă reprezintă cel mai mult?

— Dintotdeauna am fost convins că o naţiune puternică se întemeiază pe spiritualitate şi pe educaţie. Urmând îndeaproape acest principiu, în perioada administrativă a activităţii mele la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni am promovat o serie de proiecte care au avut ca finalitate crearea unui context educaţional şi spiritual favorabul comunităţii românilor de pretutindeni. Astfel, am susţinut, ca secretar de stat, construirea primului liceu românesc din afara graniţelor României după al Doilea Război Mondial, în satul Crasna din nordul Bucovinei (actualmente Ucraina), lansarea programului ARC pentru copiii români de pretutindeni, precum şi crearea cadrului instituţional necesar oferirii de burse de studiu tinerilor români din vecinătate şi din Peninsula Balcanică. În acest context, am promovat o serie de proiecte care au avut un impact major pentru basarabeni: am fost unul dintre inuţiatorii modificării legii privind redobândirea cetăţeniei române, sunt iniţiatorul legii privind transcrierea certificatelor de naştere pentru românii basarabeni, sunt principalul promotor al legii privind instituirea Zilei Limbii Române la 31 august, promovând şi o modificare la legea pentru românii de pretutindeni, prin care cei ce sunt numiţi moldoveni, aromâni, rumâni, vlahi, istroromâni etc., să fie trecuţi în marea familie a românilor din punct de vedere al determinărilor instituţionale. Aceste proiecte mă reprezintă şi îmi încununează activitatea parlamentară din ultimii 4 ani.

— Aţi mers pe urmele confraţilor noştri până în Europa Occidentală, aţi apărat interesele basarabenilor la Strasbourg, la Paris, în Italia sau în Cehia. Ce ne puteţi spune despre basarabenii din diasporă? Credeţi că autorităţile de la Chişinău se implică suficient în promovarea relaţiilor cu basarabenii din emigraţie?

— Am înţeles să-i reprezint pe români cu aceeaşi responsabilitate, indiferent că trăiesc dincoace sau dincolo de Prut. Multitudinea de intervenţii în favoarea R. Moldova în plenul APCE, la Strasbourg, precum şi lobby-ul făcut pe lângă parlamentarii europeni pentru promovarea intereselor românilor basarabeni, au constituit priorităţile mele la nivel de diplomaţie parlamentară. Permanent, la reuniunile pe care le-am avut cu reprezentanţi ai autorităţilor europene, am avut grijă să promovez şi interesele românilor din R. Moldova. În Irlanda, Italia, Portugalia, Grecia, Cipru, am avut reuniuni cu basarabenii din diasporă, considerând că aceştia merită reprezentaţi în faţa autorităţilor statelor europene în egală măsură cu românii din ţară. Eu sunt ferm convins că salvarea Republicii Moldova stă, în bună măsură, în profesionalismul, atitudinea civică şi implicarea politică a basarabenilor din diasporă. Tocmai de aceea am sugerat de nenumărate ori autorităţilor de la Chişinău să acorde o atenţie deosebită promovării legii votului prin corespondenţă pentru cetăţenii Republicii Moldova care trăiesc şi muncesc în diasporă.

— Cum s-a manifestat interesul României faţă de românii de peste Prut?

— România a pierdut o importantă oportunitate de apropiere de R. Moldova în 1991, când preşedintele Ion Iliescu, fără să ţină cont de interesul naţional, a întors spatele ofertei sincere şi responsabile a liderilor basarabeni de la acea vreme: unirea României cu R. Moldova. În această perioadă, România a acţionat şovăielnic şi previzibil, în condiţiile în care o mare parte dintre oamenii politici români nu au considerat chestiunea basarabeană ca una dintre priorităţile demersului politic naţional. Această atitudine nefirească a luat sfârşit odată cu aderarea României la UE, moment în care efortul instituţional românesc s-a orientat preponderent spre promovarea intereselor europene ale R. Moldova. Acţiunea autorităţilor române, şi în special a preşedintelui Traian Băsescu, a reuşit să readucă chestiunea basarabeană pe lista de priorităţi politice a Bucureştiului. Actualmente, pe agenda europeană a României, promovarea parcursului european al R. Moldova ocupă un loc central.

— Împreună sau separaţi?

— România nu este deplină fără Basarabia. Readucerea laolaltă a românilor de pretutindeni trebuie să fie proiectul prioritar al tuturor conaţionalilor noştri. Re-Unirea românilor într-un singur stat este cheia de boltă a politici româneşti dintotdeauna. Vedeţi cum se întâmplă? În timp ce foarte multe state, chiar şi europene, aleg calea secesiunii, a separării etnice, noi, românii, vrem să fim alături. Această atitudine ne arată, mai mult că niciodată, că am înţeles perfect că în unitate stă puterea şi că adevărata forţă a unui neam se regăseşte numai în comuniunea spirituală şi identitară. Unirea se face numai şi numai dacă poporul îşi doreşte aceasta, iar poporul îşi doreşte unirea numai şi numai dacă liderii politici sunt capabili să creeze un context spiritual şi cultural favorabil promovării acestui ideal naţional.

— Vă mulţumim.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. roman pina la moarte

    criminalul bolsevic comunist iliescu si ciurma sa de banditi bolsevici psd ,tradatori de neam si tara

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *