Rezistenţa antisovietică în RSSM

Rezistenta antisovietică şi anticomunistă din perioada anilor ’40 – începutul anilor ’50 ai sec. XX în RSSM a constituit un subiect important de investigare pentru cercetătorii din R. Moldova. Istoricii Elena Postică, Ion Ţurcanu, în baza unor documente inedite din arhivele fostului KGB, au realizat studii valoroase care ridică vălul de pe acest subiect, elucidat insuficient.

Din păcate, mulţi participanţi la mişcarea de rezistenţă antisovietică şi anticomunistă continuă să rămână în anonimat. Membrii Comisiei prezidenţiale pentru cercetarea şi aprecierea regimului totalitar comunist, datorită accesului la fondurile de arhivă secretizate, au posibilitatea să completeze multiplele breşe care persistă în investigarea acestei tematici.

În Arhiva MAI am depistat documente inedite care se referă la grupul de rezistenţă al lui Ciutac, care „teroriza activiştii sovietici şi de partid”. Grupul armat al lui Ciutac era format din mai multe persoane înarmate. Aşa cum menţionează şi documentele de arhivă, acest grup de rezistenţă a avut numeroase ciocniri armate cu trupele de ordine. În ciocnirea din 23 decembrie 1951, unul dintre cei mai activi membri al acestuia, Guzun Andronic, a fost omorât. Alţi doi fuseseră reţinuţi. În urma mai multor ciocniri armate, cinci membri ai grupului au fost ucişi sau arestaţi. Mai rămâneau în libertate liderul grupului, Ciutac şi colegul său, Ursu, care intrase în adâncă ilegalitate şi erau imposibil de reţinut.

Aşa cum relatează şi documentele de arhivă, întrucât toate măsurile întreprinse de efectivele de miliţie de la Vadul lui Vodă – acţiunile operative active, cum ar fi ambuscada, învăluirea, ciocnirea armată, au eşuat, fiind substituite cu activitatea camuflată de agentură în zona posibilelor acţiuni ale acestui grup. În satele Micăuţi şi Drăsliceni, r. Vadul lui Vodă, unde se presupunea că ar fi putut să apară ultimii doi membri ai acestui grup de rezistenţă – Ciutac şi Ursu, au fost trimişi doi ofiţeri de miliţie, deghizaţi în specialişti în irigaţie. Pentru reuşita acestei operaţiuni şi pentru camuflarea cât mai sigură a celor doi miliţieni, Ministerul Agriculturii, la solicitarea celui de Interne, a oferit miliţienilor – căpitanul Matuzenko, şeful secţiei criminalistică, Vadul lui Vodă, şi locotenent-inferior Harjevski, tehnică pentru irigare şi acte de specialişti în domeniul irigaţiei, cu care aceştia urmau să se legitimeze, în caz de nevoie.

Cu toate acestea, operaţiunea de interceptare şi reţinere a lui Ciutac şi Ursu nu a dat rezultate, cel puţin până în ianuarie 1952. Care a fost destinul celor doi participanţi la rezistenţa anticomunistă, rămâne  de văzut în urma ulterioarelor investigaţii de arhivă.

Un alt participant activ la rezistenţa anticomunistă a fost H. A. Băluţel, născut în 1916, român de origine, care în perioada administraţiei româneşti a fost angajat în unităţile de jandarmi. Acesta, conform documentelor, “nutrind ură şi duşmănie faţă de puterea sovietică şi având teamă de eventuale persecutări pentru activităţile sale precedente, a părăsit satul şi s-a dedat unor acţiuni criminale”. Activând în ilegalitate, Băluţel, fiind susţinut  de “elemente culăceşti-naţionaliste”, a efectuat multiple acţiuni curajoase. În octombrie 1950, Băluţel a tras patru focuri de armă în geamurile casei în care avea loc şedinţa cârmuirii colhozului din Hârtopul Mic, rl Criuleni. În martie 1951, de două ori a jefuit hambarele colhozului, se pare, a aceleiaşi localităţi. În aprilie 1951, l-a atacat pe miliţianul de sector al Secţiei de Interne Criuleni, în scopul deposedării acestuia de arma din dotare. Acţiunea dânsului eşuase, dar nici miliţianul nu reuşise să-l reţină. În cele din urmă, Băluţel fusese interceptat de grupul operativ. El opusese rezistenţă, având în dotare o armă de foc şi cartuşe, dar în această confruntare a fost ucis.

Munca de investigare în fondurile desecretizate ale arhivelor din R. Moldova va oferi, cu siguranţă, prilejul unor noi dezvăluiri referitoare la acest aspect dramatic din istoria postbelică a Moldovei. Scoaterea din anonimat a luptătorilor contra regimului de ocupaţie şi a rezistenţei anticomuniste constituie o obligaţiune morală pentru cercetătorii preocupaţi de această tematică.

Ion VARTA, dr. în istorie, 
membru al Comisiei prezidenţiale pentru 
studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. Cetatean

    Toata viatsa am stiut de Banda lui Ciutac. Lumea din sat vorbeste ca au fost niste banditi. Altii – ca erau oameni de treaba. Chiar as vrea sa aflu adevarul.
    Pe de alta parte ne prea vad latura politica, rezistentsa, nationalism. Noi si acuma avem grupari alde Micu, Zelionyi, Papuc. Care tot omoara politisti, sunt de negasit, etc.
    Aratatimi va rog o diferenta.
    Presupun ca autorul articolului tre sa vina cu mai multe detalii, argumente, etc. Altfel riscam sa facem erou din oricine a avut probleme cu legea. Sha-p te miri de unde vor mai aparea o sumedenie de alde Kotovski.

  2. Constantin

    Bai Cetatean aici este vb despre cei care au fost ucisi pentru ca au luptat impotriva regimului sovietic nu pentru ca aveau ura pe militie.
    Acesti eroii ai neamului trebuie scosi la lumina si predati in cartile de istorie ca facnd parte din REZISTENTA ANTICOMUNISTA !!!

  3. BATMAN92

    Asa si io trebuit si nis nu treb de pomenit de ei !!! De ce sa nu scoatem la lumina ce faceau jandarmii romini cu Moldovenii in anii 1918-1940 ce zici Constatin? Datorita regimului sovietic lumea la noi este mai educata ca-n Rominia voastra , si oamenii sunt cu mult mai responsabili .

  4. Cetatean

    nu cred ca e vorba ce ceva rezistentsa fata de un regim ori altul. Eu sunt de prin locurile pe unde a activat gruparea Ciutac. Unul din acea grupare inca e viu. Bunelul meu se stia foarte bine cu Ciutac.
    Ce vreau sa spun – aceasta grupare nu avea nimic in comun cu rezistenta fata de regim (oricare ar fi). Erau niste hoti la drumul mare. Cel putin asta cunosc eu. Deacea si zic ca riscam sa facem eroi alde Ktovski, care era si el un hot la drumul mare (asa se spune).
    Daca ZdG este un ziar de investigatii – cit mai sunt vii acesti oameni, poate incercati sa discutati cu ei.

  5. de personal

    Asta kiar e de tot, cunosc si eu cine au fost alde Ciutac si-i asa cum zice ceatatean, niste hoti care terorizau si bagase frica in oamenii de prin imprejurimi si nu numai.
    ba kiar as mai adauga ca discipolul lui Ciutac a fost membru KGB. Poate desecretizati tot ce ati gasit? sau poate mai cautati prin dosare? succese!
    EROUL CIUTAC nu credeti oameni buni!!! nu-i adevarat!!!

  6. nepot

    bunelul a fost un om simplu pina cind nu au inceput conducerea de pe timpurile celea a le lua bogatia care o aveau ei.se are in vedere animale cereale sursa lor de existenta.erau deportati si le luau tot.dar daca barbatul lipsea din familie atuci nu erau deportati.deacea bunelul a fugit in padure ca sa nu i se deporteze familia.lui i sa mai aliat si alti oameni.toate furturile care se faceau erau facute de altii dar le scriau dupa ei.ei sint jertva conducerii.

  7. ion

    un vremea putreda si goala eu tie frate cum sa-ti spun eu tare am fost mintit la scoala–iata ce stim noi despre adevarul istoric promovat in scolile sovetice. Eroii nationali erau aratati ca banditi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *