„Regiunile vor beneficia de Acordul de Asociere cu UE, dacă în Moldova va fi stabilitate şi vor fi promovate reformele”

Interviu cu Vlad Ghiţu, coordonator la Centrul Pro-Europa din Bălţi, consilier municipal

În toamna anului 2014, a intrat în vigoare Acordul de Asociere între R. Moldova şi UE. Acest document a identificat perspectiva de cooperare RM-UE. După un an de implementare, putem trage primele concluzii. Ce impact a avut semnarea Acordului asupra activităţii mediului de afaceri şi a vieţii oamenilor simpli din nordul republicii? Despre aceasta am vorbit cu Vlad Ghiţu, expert şi coordonator la Centrul Pro-Europa din Bălţi, consilier municipal.

— Centrul Pro-Europa este una dintre puţinele instituţii din nordul republicii, a cărei activitate este direct legată de informarea populaţiei cu privire la interacţiunea dintre Moldova şi UE. Există vreo schimbare în percepţia acestor informaţii după adoptarea Acordului?

— Nu ar fi de prisos să spun că însăşi atitudinea faţă de UE şi, inclusiv, faţă de Acord se schimbă în mod constant. Dacă în aprilie 2003 pentru aderarea la UE se pronunţau aproximativ 60% din populaţie, atunci în mai 2014 s-au pronunţat 40%. Este în continuă creştere numărul adversarilor aderării la UE, de la 6% în aprilie 2003 şi până la 37% în aprilie 2014. În 2014, în procesul de informare a populaţiei am pus accentul mai mult pe prevederile Acordului şi beneficiile vectorului european de dezvoltare.

Nu pot trece cu vederea faptul că 2014, în opinia mea, a fost aproape ratat atât din punct de vedere al implementării Acordului, cât şi al creării unei imagini pozitive a cooperării dintre R. Moldova şi UE. Motivul este situaţia politică din ţară, încetinirea procesului de implementare a reformelor şi, ca rezultat, o răcire a relaţiilor dintre Moldova şi UE. Dacă anterior partenerii noştri europeni vorbeau despre succesele R. Moldova în avansarea spre un viitor european, acum se vorbeşte despre o dezamăgire profundă privind promovarea reformelor, lupta împotriva corupţiei şi politica externă promovată de autorităţi. Sperăm că va fi depăşită criza politică, iar noul guvern va fi capabil să schimbe situaţia şi să implementeze prevederile Acordului. Dacă se vor obţine rezultate reale, oamenii vor avea posibilitatea de a-şi realiza propriile proiecte şi-şi vor recăpăta speranţa într-un viitor mai bun. Şi la nivel regional va fi posibilă atragerea fondurilor şi granturilor pentru informarea diverselor categorii de cetăţeni şi atragerea lor în procesul de aplicare a programelor de dezvoltare a economiei reale.

— Ce probleme, în opinia dvs., există în punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE la nivel regional?

— Acordul presupune sprijin pentru reforme-cheie, cum ar fi dezvoltarea economică şi cooperarea în cele mai importante sfere – energie, transport, mediul înconjurător, industrie şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, protecţie socială, educaţie, cultură, cooperare, reformare a cadrului legislativ şi altele. O parte a acordului priveşte comerţul liber. Acest lucru este foarte important pentru R. Moldova, deoarece înlătură barierele vamale şi reduce taxele. Toate aceste lucruri sunt valabile pentru toată republica şi pentru regiuni inclusiv. O altă problemă ţine de faptul că fiecare regiune are propriile principii de punere în aplicare a Acordului, care nu pot fi neglijate. Din păcate, aceste aspecte depind deseori de cei ce sunt la putere. La Bălţi, în special, majoritatea în Consiliul municipal aparţine „Partidului Nostru”, conducerea primăriei, de asemenea, revine acestei formaţiuni. Toată lumea ştie că „Partidul Nostru” are o atitudine ambiguă faţă de integrarea europeană. La ultimele alegeri locale mai mult de 70% dintre bălţeni au susţinut partidul lui Renato Usatîi. Cei mai mulţi îşi leagă viitorul de Uniunea Vamală. Foarte mulţi trăiesc cu stereotipuri, cu trecutul sovietic, nefiind dispuşi să-şi schimbe mentalitatea. Oamenii sunt închişi pentru informaţie, nu doresc să ştie ceea ce implicit nu le place. În această situaţie este necesar să transmitem informaţia populaţiei active, care doreşte o schimbare reală. În primul rând este vorba de mediul de afaceri. Acesta reacţionează rapid la schimbări. Dacă va apărea o oportunitate de promovare a mărfurilor lor pe piaţa occidentală şi de obţinere a unor venituri reale, atunci orice informaţie va fi înţeleasă în mod corect. Un rol în acest proces ar putea avea structurile regionale, cum ar fi filiala Camerei de Comerţ şi Industrie, incubatorul de afaceri, ONG-urile.

— Ce structuri municipale pot contribui la punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE?

— Mai întâi de toate, autorităţile locale. E dificil să le numesc, deoarece au trecut doar patru luni de la alegeri. Dar, repet, puţin probabil ca această sarcină să devină principală. La Bălţi funcţionează Biroul Cancelariei de Stat a Guvernului, care, de asemenea, ar putea contribui la acest proces. În plus, există numeroase autorităţi care reprezintă diverse ministere. Ar trebui ca şi ministerele să orienteze structurile lor către această activitate. În 2015, nu am observat o asemenea tendinţă. La nivel regional, nu au existat niciun fel de iniţiative. Această poziţie este total greşită şi foarte riscantă. Pentru implementarea Acordului ni s-au oferit şase ani. Un an deja a trecut, fără prea mari succese. Adevărat, la Bălţi a apărut o perspectivă de a construi, din fonduri europene, un laborator modern pe lângă Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa produselor de origine animalieră. Aceasta va permite controlul calităţii produselor cu utilizarea noilor tehnologii. Dacă vor fi asigurate standardele de calitate, producătorii vor avea posibilitatea să iasă pe piaţa europeană.

— Cunoaşteţi alte exemple de investire a banilor europeni în proiecte regionale?

— În una dintre instituţiile de învăţământ, Şcoala Profesională nr. 2, anul acesta au fost deschise două laboratoare de instruire a viitorilor bucătari şi brutari. La utilarea lor s-au cheltuit 5 milioane de lei. Există şi alte perspective de investire a fondurilor europene. La Bălţi şi Edineţ, cu ajutorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord, au fost create parcuri industriale cu o infrastructură modernă. Următoarea etapă este atragerea investiţiilor. Se preconizează crearea întreprinderilor de prelucrare şi păstrare a produselor agricole. Avem nevoie de un impuls puternic pentru dezvoltarea, modernizarea şi fabricarea produselor noastre conform standardelor europene. Parcurile industriale sunt concepute pentru a atrage investiţii în zonă. Se mai preconizează crearea unei a treia subzone Economice Libere Bălţi, unde vor fi deschise întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole, de fabricare a ambalajelor. Astfel vor apărea noi locuri de muncă. Deocamdată, toate acestea sunt stopate din cauza situaţiei politice.

— Ce împiedică promovarea Acordului şi atragerea investiţiilor la nivel regional?

— Primul factor este neîncrederea investitorilor străini în partenerii moldoveni. Pentru atragerea investiţiilor este nevoie de stabilitate şi predictibilitate în afaceri. În prezent nu avem aşa ceva la niciun nivel. Chiar dacă la nivel regional apar investitori, aceştia se tem să-şi investească fondurile, deoarece nu au încredere în stat. În ţara noastră nu s-a produs aşteptata descentralizare. Autoritatea locală este foarte dependentă financiar de cea centrală. Dorinţa liderilor regionali nu este susţinută de resurse. Toate pârghiile de guvernare se află în centru. În acelaşi timp, după cum arată practica, autorităţile locale nu pot oferi potenţialilor investitori condiţii bune de lucru, nu pot purta un dialog deschis şi nu pot fi suficient de convingătoare. Nu există o abordare integrată în dezvoltarea regiunilor şi atragerea investiţiilor. La Bălţi au fost numeroase delegaţii din Cehia, Polonia, Lituania, Letonia etc. Au propus să profităm de experienţa lor de integrare în UE. Din câte ştiu, progrese deosebite nu s-au înregistrat. Mai e şi altă problemă, legată de necesitatea menţinerii investitorilor prezenţi în R. Moldova. Unul dintre cei mai mari investitori, Draxelmaier, care activează în Zona Economică Liberă Bălţi, deja şi-a transferat o parte din active în altă ţară. Acest lucru se întâmplă din cauza emisiilor nocive de la fabrica de alcool, care afectează negativ unele tipuri de metal folosit în producţie. Din păcate, problema rămâne nerezolvată şi e un semnal foarte prost. Investitorii urmăresc noile pieţe şi nu vor veni să lucreze acolo de unde fug alţii. Există, totuşi, speranţa că va fi depăşită criza politică, iar noul guvern va fi capabil să reia dialogul cu UE şi să continue reformele. Regiunile vor simţi acest lucru imediat. Acordul de Asociere este un document foarte important pentru noi, care oferă o perspectivă şi o oportunitate de dezvoltare.

Interviu realizat de Nelli Lanskaia
Proiectul este finanţat de către Programul de Cooperare pentru Dezvoltare şi Promovarea Democraţiei al Lituaniei.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. tarasov ion

    Ce sa faci cu Usatai in Europa cand el este pistolar injurator,daca vine un strain si-[ vede pe bunul primar din Balti fuge a doua zi,dar daca este asa bine in Rusia de ce a venit Usatai la Balti,de ce rusii din Balti nu incearca sa lucreze sau sa faca afaceri in Rusia,de ce daca stau si muncesc in Moldova nu invata limba statului si vrem investitoristraini,de rusi fug toti chiar daca nu sunt in Rusia,ci in moldova si asta este ghinionul nostru,dar si al lor,dar ei nu inteleg asta ci ca ei trebuie sa fie sefi.iar moldovenii sa-i asculte,sa le invete limba ca oricum sunt mai prosti ca ei.asa cred multi rusi de la noi si de aceea nu pleaca si nu invata limba ;pt,ca noi i-am crezut superiori si nu sunt,dar se opun drumului nostru european pt,ca isi pierd privilegiile siposturile caldute bine platite,asta nu intelegem noidar ei stiu asta siUsatai,Dodon,Shorr sunt oamenii lor care nu vor binele moldovei ,ci al rusilorsi al Rusiei

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *