Regim de URGENŢĂ
Iniţiativa deputatului democrat Vlad Plahotniuc privind sistemul mixt de alegere a deputaţilor a fost aprobată de Parlament în regim de urgenţă. Proiectul de lege a fost aprobat în lectură finală de 63 de deputaţi. În consecinţă, următoarele alegeri parlamentare vor fi organizate în baza unei circumscripţii electorale naţionale, care cuprinde întreg teritoriul R. Moldova şi secţiile de votare de peste hotare, precum şi în baza a 50 de circumscripţii electorale uninominale, iar pentru fiecare deputat ar trebui să se pronunţe 50000 de alegători, explică unimedia.info.
Potrivit autorilor proiectului de lege, circumscripţiile uninominale se vor forma după principiul teritorial-demografic în una sau mai multe localităţi vecine, având la bază un număr similar de alegători în fiecare circumscripţie. Peste hotare, nu vor fi constituite circumscripţii uninominale şi cetăţenii plecaţi în străinătate îşi vor putea da votul doar pentru deputaţii înscrişi pe liste de partid.
Liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ, a declarat imediat după votare că “noile prevederi legale sunt perfecte şi conforme legislaţiei europene. Nu lezează prin nimic drepturile cetăţenilor de a participa la alegeri”.
Autorul proiectului susţine că, “odată cu trecerea la votul uninominal, va apărea motivaţia de a promova în Parlamentul R. Moldova inclusiv exponenţi direcţi ai alegătorilor din regiunea transnistreană, ceea ce lipseşte în sistemul actual”.
La 21 aprilie, istoricul Anatol Petrencu explica pe www.anatolpetrencu.promemoria.md că, în urma acestor schimbări, “Următorul preşedinte al R.Moldova va fi Vladimir Plahotniuc (VP)”.
Unul dintre argumentele lui Petrencu este: “În Parlament există proiecte de legi care zac în sertare ani de zile. Nu a fost şi cazul modificării Codului electoral, propusă de V. Plahotniuc. Este una din cele mai importante schimbări legislative, aprobate oarecum pe neaşteptate, fără explicaţii din partea autorilor, fără dezbateri în societate, fără consultarea CEC, a organismelor europene. În fond, noua lege electorală va aduce un suflu nou în viaţa politică; legea are, neîndoielnic, o componentă democratică pe care ideologii PDM o vor exploata, dacă îi va duce capul. Noua lege are multe plusuri; faptul că a fost formulată, dar mai ales – trecută atât de operativ prin Legislativ, cu atâtea voturi “pro”, demonstrează că Plahotniuc are o pondere definitorie în Parlamentul RM. Alături de părţile pozitive ale noii legi există una negativă. Este vorba de alegătorii din raioanele din stânga Nistrului: ei cum vor vota, în care circumscripţii?”.
Totodată, autorul articolului scrie că “sistemul mixt de alegeri parlamentare nu este ceva nou. Avem alături experienţa Ungariei, unde 50% din deputaţi sunt aleşi pe liste de partid, alte 50% – pe circumscripţii uninominale. Care este logica lui VP? Chiar dacă sună frumos şi democratic, dar şi în cazul pretendenţilor pe circumscripţii, decizia definitorie va fi cea a partidelor. Altfel spus: candidaţii pe circumscripţii vor fi susţinuţi de partidele politice. În aşa situaţie, echipa VP va susţine pe acei oameni care vor avea şanse reale de a fi deputaţi în circumscripţiile date. Ştim care sunt lacunele listelor de partid. Astfel, bine selectaţi, susţinuţi financiar corespunzător, VP se poate alege, dacă nu cu 50, atunci, să zicem – 35-40 de deputaţi “uninominali”, care vor pupa mâna lui Plahiş pentru “generozitatea” manifestată faţă de ei (dintre care, unii pot fi modeşti în sens financiar, dar notorietăţi în diverse domenii, pentru care oamenii ar vota ca şi cum ar fi de-ai “lor”). Astfel, având 35–40 de deputaţi “uninominali”, plus cei de pe lista PDM (să zicem – 20), VP îşi va asigura majoritatea parlamentară pentru a fi ales preşedinte al RM, primul mandat fiind 2015—2019”.
În 1990, în perioada destrămării URSS, în R. Moldova a fost utilizat pentru prima dată sistemul de vot uninominal. Ulterior, politicienii au purtat numeroase discuţii despre oportunitatea aprobării unui sistem mixt la alegeri, dar toate intenţiile au rămas, pe parcursul a 20 de ani, doar la nivel de discuţii.
RdG
