“Regândeşte” Moldova

Cu un venit mediu anual de 1 100 euro, moldovenii au urmărit în ultimul deceniu o creştere constantă, ciocnindu-se însă acum de valul puternic ce a lovit ţara în urma crizei globale. Criza a afectat multe state din Europa, având un impact negativ major anume asupra R. Moldova. Produsul Intern Brut aici a înregistrat o creştere de 6% anual în perioada 2004-2008, dar s-a redus cu 7,5% în anul trecut. Combaterea sărăciei s-a stopat şi a existat riscul suspendării investiţiilor străine. Procesul electoral continuu şi schimbarea politică dificilă au provocat o criză în finanţele publice, sistând reformele necesare.

Astăzi, însă, R. Moldova revine pe făgaşul reformelor datorită unui program ambiţios. În ultimele 8 luni, Guvernul de la Chişinău s-a angajat în depăşirea moştenirii economice şi politice şi în stabilizarea unei economii concurenţiale şi a unei guvernări transparente. Statul şi-a consolidat prezenţa în Politica Europeană de Vecinătate şi platforma regională a acesteia – Parteneriatul Estic.

Forumul Parteneriat pentru Moldova, organizat în comun de Comisia Europeană şi Banca Mondială la 24 martie, la Bruxelles, are menirea să coordoneze asistenţa internaţională acordată R. Moldova în vederea sprijinirii eforturilor în implementarea reformelor.

Din octombrie 2009, reformele economice în R. Moldova s-au concentrat asupra Programului de stabilizare şi relansare economică, care presupune o reducere drastică a cheltuielilor şi creşterea tarifelor (inclusiv la energie electrică şi termică), dar şi o creştere substanţială a asistenţei sociale în vederea atenuării efectelor negative asupra populaţiei sărace, precum şi eforturi de eficientizare şi optimizare a cheltuielilor pentru necesităţi publice. Aceste măsuri de ordin financiar sunt menite să oprească reglementarea excesivă şi monopolizarea economiei şi să creeze noi locuri de muncă. R. Moldova a obţinut noi succese în reformarea administraţiei publice. Autorităţile sunt supuse controlului din partea societăţii civile pentru a exclude dublarea funcţiilor şi a pune temelia unui serviciu public profesionist. Se modernizează gestionarea publică a activităţii financiare, inclusiv achiziţiile publice, auditul intern şi extern în conformitate cu standardele europene.

Criza a fost agravată în R. Moldova de o situaţie politică internă dificilă, precum şi de începutul crizei economico-financiare globale. Dar, ca şi în multe alte state, vulnerabilitatea R. Moldova faţă de şocurile externe a constat în faptul că modelul creşterii economice a fost unul ineficient, bazat pe consumul intern finanţat de remitenţele din exterior.

Pe lângă gestionarea crizei, problema autorităţilor moldoveneşti mai constă şi în dezvoltarea unei strategii de creştere economică mai viabilă şi mai echilibrată. Pentru a realiza acest lucru, Guvernul de coaliţie pluripartidică s-a axat pe un pilon de bază – integrarea şi armonizarea cu standardele UE. Planul de Acţiuni R. Moldova – UE, Acordul de Parteneriat şi Cooperare, Parteneriatul Estic şi Acordul de Asociere vin să sprijine guvernarea în eforturile sale de armonizare şi integrare.

Liderii R. Moldova sunt conştienţi că realizarea angajamentelor asumate în cadrul programelor enunţate, reformarea justiţiei, liberalizarea economiei, combaterea corupţiei, va contribui la prosperarea ţării, această conştientizare fiind reiterată anterior prin disponibilitatea lor fermă de a implementa reformele respective. Autorităţile au folosit într-un mod reuşit momentul crizei pentru a lansa un proces de proporţii al reformării economice, sociale şi de administrare.

Forumul Parteneriat pentru Moldova, care va avea loc la sfârşitul săptămânii curente la Bruxelles, va asigura ca asistenţa financiară din partea organismelor financiare internaţionale, precum şi din partea partenerilor bilaterali şi multilaterali ai Moldovei, să fie în conformitate cu programul de reforme al Guvernului. Au fost invitaţi să participe la acest proces noi donatori, precum China şi Federaţia Rusă.

Susţinerea eforturilor de reformare va permite R. Moldova să depăşească diferenţa dintre nivelul de viaţă al cetăţenilor săi şi al celor din statele europene vecine. Autorităţile de la Chişinău au nevoie de sprijinul internaţional pentru a avansa în realizarea planurilor de reformare ambiţioase.

Stefan Fule, Comisarul UE pentru 
Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate 
Philippe Le Houerou, Vicepreşedintele Băncii 
Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *