„Reformarea” reformelor din Educaţie
Ministerul Educaţiei, în frunte cu noua ministră, Corina Fusu, vrea să modifice Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în instituţiile de învăţământ general, care a fost elaborat de echipa predecesoarei sale, Maia Sandu.
Astfel, dacă proiectul de modificare, propus pentru dezbateri publice, va fi aprobat, candidaţii aspiranţi la funcţia de director nu vor mai trebui să prezinte la concurs un certificat care să le ateste standardul minim de competenţe profesionale. Ceea ce însemnă că va fi eliminat şi testul ce va evalua starea psihologică, competenţele juridice, economice, administrative, financiare, manageriale şi de gestiune a relaţiilor interumane ale candidaţilor la această funcţie.
„Un ministru cu gândire constructivă construieşte pe ceea ce a fost construit”
Totodată, proiectul propus de Corina Fusu prevede excluderea dreptului Inspectoratului Şcolar Naţional (IŞN) de a stabili standardul minim de competenţe profesionale şi manageriale ale candidaţilor la funcţia de director, de a efectua testarea scrisă privind evaluarea psihologică şi a competenţelor candidaţilor. Această decizie a fost justificată prin faptul că IŞN nu este abilitat prin Codul educaţiei să exercite asemenea funcţii. „Atât timp cât vom accepta tacit ca şcolile să fie conduse oricum, vom avea ce avem: reuşite şi eşecuri de la caz la caz şi nimic mai bun decât am avut”, susţin reprezentanţii IŞN, care este responsabil de evaluarea activităţii instituţiilor de învăţământ general, de acreditarea instituţiilor de învăţământ, de evaluarea activităţii cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere din instituţiile de învăţământ general.
Societatea s-a arătat nemulţumită şi contrariată de decizia noului ministru al Educaţiei. De aceea, un grup de oameni au semnat o petiţie prin care cer anularea acesteia. „Nu stricaţi ceea ce a fost clădit atât de greu. Lăsaţi interesele la o parte şi gândiţi-vă, în primul rând, la oamenii simpli. Faceţi ceva pentru ei”, scrie un semnatar al acestei petiţii. „De ce continuaţi să dezamăgiţi o societate şi aşa dezamăgită? Unul dintre principiile cheie ale liberalismului este construirea unei societăţi care promovează libertatea de gândire a oamenilor. Dna Corina Fusu, aceasta nu înseamnă defel aducerea la conducerea instituţiilor de învăţământ a persoanelor care nu prezintă la concursul de angajare pe poziţia de director sau director adjunct certificatul care le atestă standardul minim de competenţe profesionale. Libertatea de gândire nu înseamnă haos, ci să-ţi asumi fiecare faptă, să argumentezi fiecare poziţie sau decizie, şi eu nu văd nici un fel de justificare sau argumentare constructivă pentru schimbările pe care doriţi să le faceţi la Regulamentul la care s-a lucrat deja atât de mult, şi care promitea atâtea schimbări spre bine odată implementat! Un ministru cu gândire constructivă construieşte pe ceea ce a fost construit, dar nu distruge sau face mai rău! ”, e de părere Veronica Creţu, preşedinta Institutului pentru o Guvernare Deschisă.
Interesul din spatele acestor decizii
Dezamăgită de hotărârea actualei ministre este şi Loretta Handrabura, ex-viceministră a Educaţiei. „Decizia de modificare a Regulamentului nu este deloc profesionistă, ci doar pripită, ca să nu utilizez şi alte calificative. Noi am analizat mult care este profilul managerului de astăzi, în noile realităţi educaţionale, şi ce cunoştinţe trebuie să stăpînească pentru a fi eligibil într-o funcţie de director. De ce să ne sperie un examen, dlor directori/oare şi colegi/e de la Ministerul Educaţiei, dacă avem/ţi cunoştinţe de management modern de gestionare a procesului instructiv-educativ, a finanţelor şi resurselor umane, dacă ştim ce este un curriculum bazat pe formare de competenţe etc., darmite şi exeprienţă de zeci de ani? Să facem dovada Noi, adulţii, mai cu seamă Pedagogii, că avem aceste şi alte Competenţe şi acceptăm competiţia transparentă, bazată pe evaluare obiectivă, cu camere de luat vederi, înainte de a le cere, de a-i motiva pe copiii şi elevii noştri să fie cei mai Buni, oneşti şi integri!”, susţine ex-viceministra Educaţiei.
ZdG a încercat în repetate rânduri să discute cu Corina Fusu, însă aceasta ne-a spus că este ocupată și nu poate vorbi.
Menţionăm că aceste modificări vin după ce, în martie, curent, Ministerul Educaţiei a elaborat un Regulament nou privind numirea directorilor instituţiilor de învăţământ. Atunci, acest lucru a devenit motiv de dispută între Ministerul Educaţiei şi Primăria Chişinău. Cei din urmă, nefiind de acord cu noile reguli impuse de minister, şi-au elaborat propriul regulament de selectare a managerilor în şcolile din Chişinău, emis de către Direcţia de învăţământ. Acesta prevedea anularea obligativităţii prezentării de către candidaţi a certificatului ce atestă îndeplinirea standardelor de competenţe profesionale şi manageriale, precum şi eliminarea tuturor prevederilor la înregistrarea audio şi video a concursurilor. Ministerul Educaţiei a declarat actul ilegal şi a cerut anularea regulamentului elaborat de Direcţia de profil a Primăriei Chişinău.
În prezent, în R. Moldova funcţionează 1.323 de instituţii de învăţământ primar, gimnazial şi liceal (424 de licee, 794 de gimnazii, 105 şcoli primare), 1.440 de instituţii preşcolare, 61 de instituţii de învăţământ secundar profesional şi 45 de colegii.
