Reformarea CEDO: motiv de îngrijorare

Iniţiativele de reformare a Curţii Europene a Drepturilor Omului provoacă îngrijorare în rândul apărătorilor drepturilor omului din R. Moldova. Aceştia susţin că cel puţin două dintre iniţiativele incluse în proiectul Declaraţiei de la Brighton, de reformare a CEDO, ar putea afecta nivelul de protecţie a drepturilor omului, în special,  în ţări precum R. Moldova. Proiectul urmează a fi discutat şi, eventual, aprobat de cele 47 de state membre ale Consiliului Europei  (CoE) în cadrul unei conferinţe ce urmează să se desfăşoare, în perioada 18-20 aprilie curent, la Brighton, Marea Britanie.

Succesul Curţii Europene în apărarea drepturilor omului şi sporirea încrederii cetăţenilor în această instituţie a generat creşterea, în ultimii ani, a numărului de cereri depuse la Curte. În prezent, la CEDO se află pe rol peste 150 mii de cereri pendinte, iar instituţia nu are suficiente capacităţi de examinare, pe motiv că dispune de doar 46 de judecători şi de circa 600 de persoane care asigură grefa Curţii. Primele discuţii axate pe reformarea CEDO au avut loc în 2005, iar motiv pentru aceasta a servit numărul mare de cereri de la cetăţenii nemulţumiţi de deciziile instanţelor de judecată de nivel naţional.

Obţinerea unei finalităţi în reformarea CEDO reprezintă una dintre priorităţile preşedinţiei britanice exercitate în prezent în cadrul Comitetului de Miniştri al CoE. În acest sens, au fost elaborate o serie de iniţiative de natură să fluidizeze procesul de examinare a cererilor. Iniţiativele de ultimă oră se conţin în proiectul Declaraţiei de la Brighton, pe marginea căreia urmează să se pronunţe reprezentanţii ţărilor membre ale CoE. Iniţiativa britanică propune, printre altele, reducerea termenului de depunere a cererilor la Curte, precum şi limitarea „marjei de apreciere”.

LIMITAREA COMPETENŢEI

Solicitat de ZdG, Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a precizat că iniţiativa ce ţine de limitarea marjei de discreţie a Curţii este formulată evaziv. Aceasta ar presupune ca, pe viitor, CEDO să nu examineze în detaliu cauzele atunci când, la prima vedere, lucrurile stau bine, deşi, în esenţă, ar putea fi altfel.

„În prezent, chiar dacă judecătorul naţional judecă cum judecă, CEDO poate prelua orice dosar, verificând dacă judecătorul a apreciat corect situaţia. Propunerea Marii Britanii este ca, în situaţiile în care, la prima vedere, judecătorul a aplicat corect Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea să nu examineze în detaliu cererile. Aici e marea problemă, pentru că autorităţile ar putea mima aplicarea Convenţiei, dar, în esenţă, procedând invers”, a specificat Gribincea.

În aceste condiţii, mai multe organizaţii pentru protecţia drepturilor omului au făcut public un apel prin care cheamă autorităţile R. Moldova să nu susţină iniţiativele de limitare a competenţelor CEDO. În Apel se spune că principala cauză a numărului mare de cereri depuse la CEDO este omisiunea autorităţilor din unele state membre ale CoE de a implementa Convenţia. Din această cauză, modificarea condiţiilor de admisibilitate, prin introducerea unor criterii noi sau înăsprirea celor existente, va afecta dreptul la recurs individual şi nu va contribui la reducerea volumului de muncă al Curţii, susţin apărătorii drepturilor omului din R. Moldova.

„O mai bună protecţie a drepturilor omului nu poate fi asigurată prin limitarea competenţei CEDO. Dezacordul unor state faţă de hotărârile CEDO nu ar trebui să servească drept motiv pentru reducerea competenţei Curţii. Propunerile de limitare a competenţei CEDO vor afecta nivelul de protecţie a drepturilor omului, în special în ţări precum R. Moldova, şi nu vor permite Curţii să mai contribuie la menţinerea şi realizarea drepturilor omului în Europa”, se spune în apel.

RECOMANDĂRILE AVOCAŢILOR

Autorii apelului solicită autorităţilor R. Moldova ca în procesul de reformare a CEDO să se concentreze pe susţinerea cu resurse suplimentare a grefei CEDO, îmbunătăţirea executării la nivel naţional a hotărârilor Curţii şi a Convenţiei în ansamblu, sporirea calităţii şi transparenţei procedurilor naţionale de nominalizare a candidaţilor pentru funcţia de judecător la CEDO. Aceeaşi poziţie o susţin alte 80 de organizaţii neguvernamentale britanice şi est-europene pentru drepturile omului, afirmă autorii apelului.

Solicitat de ZdG, Vladimir Grosu, viceministru al Justiţiei, a menţionat că procesul de reformare a CEDO este necesar şi Guvernul R. Moldova va susţine acest proces, menit să consolideze capacităţile Curţii. Totodată, Guvernul R. Moldova are o atitudine rezervată faţă de anumite puncte, cum ar fi cel privind solicitarea avizelor consultative din partea CEDO de către Curţile Supreme de Justiţie naţionale în cazul unor probleme de nivel naţional. „Marea Britanie propune ca, în cazul deciziilor naţionale bazate pe aceste avize consultative, cetăţenii să nu mai aibă acces la CEDO. Guvernul R. Moldova va exprima o atitudine rezervată faţă de acest punct, deoarece astfel ar putea fi limitat accesul la CEDO”, a specificat viceministrul.

Cu referire la reducerea termenului de depunere a cererilor, Vladimir Grosu a opinat că acest fapt  nu este de natură să restrângă definitiv drepturile omului. „Nu vedem nimic grav în reducerea acestui termen, dar nu ne vom pronunţa pentru reducerea semnificativă a acestuia, de exemplu, până la 3 luni”, a precizat viceministrul Justiţiei. El a mai specificat că, în prezent, multe cereri sunt depuse peste o lună-două de la obţinerea deciziei definitive la nivel naţional, iar marea majoritate – peste 4-5 luni. În opinia sa, psihologia oamenilor este de a aştepta expirarea termenului, dar şase luni e un termen destul de mare pentru un jurist ca să depună o cerere la CEDO.

ACTIVITATEA CEDO

Procesul de reformare a CEDO a început în 2010, primele propuneri în acest sens fiind emise în 2005. Pe parcurs, au fost purtate numeroase discuţii pe această temă, iar în ultimii un an şi jumătate, în interiorul CEDO sunt desfăşurate o serie de procese de reformare. Declaraţia de la Brighton are scopul de a aduce finalitate în elaborarea şi aprobarea de către ţările membre ale Consiliului Europei a conceptului de reformare CEDO. În prezent, proiectul declaraţiei este examinat de către guvernele ţărilor membre. Reformarea CEDO  urmăreşte crearea condiţiilor necesare pentru procesarea rapidă a cererilor curente şi restante.

CEDO este o instituţie a CoE cu sediul la Strasbourg, Franţa. Toate ţările membre ale CoE au ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin care a fost creată CEDO. Misiunea Curţii este de a veghea asupra respectării prevederilor Convenţiei de la Strasbourg şi a protocoalelor suplimentare de către statele semnatare.

Sistemul de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale introdus de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului se întemeiază pe principiul subsidiarităţii. Competenţa statelor parte la Convenţie este, în primul rând, de a garanta aplicarea acesteia, iar CEDO nu trebuie să intervină decât atunci când statele nu şi-au respectat obligaţiile. Controlul exercitat la Strasbourg este activat, în principal, prin intermediul cererilor individuale, cu care Curtea poate fi sesizată de către orice persoană fizică sau juridică aflată sub jurisdicţia statelor parte la convenţie.

După aderarea la CoE, R. Moldova a fost condamnată de CEDO în peste 200 de cazuri. Majoritatea se referă la nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi a prevederilor justiţiei naţionale, ceea ce privează reclamanţii de dreptul la un proces echitabil, precum şi la încălcarea drepturilor de proprietate. CEDO are în componenţa sa câte un judecător din fiecare ţară membră a Consiliului Europei şi acceptă cererile doar după ce decizia instanţelor naţionale este definitivă. Termenul în care experţii Curţii decid dacă plângerea este întemeiată este de minimum doi ani.

Cristian BUNESCU