Războiul din Transnistria, discutat la New York

Împlinirea celor 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost sărbătorită şi la New York. Alexandru Leşco, Tudor Popa, Andrei Ivanţoc – purtători ai Ordinului Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler şi ai “Ordinului R. Moldova” şi Ştefan Urâtu au vizitat, în perioada 25-30 martie 2011, comunitatea românească din New York.

Organizatorii acestei vizite sunt Fundaţia „Moldova pentru Democraţie şi Dezvoltare” (SUA), în colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).

Foştii deţinuţi ai regimului de la Tiraspol, membri ai Grupului Ilaşcu, au povestit tuturor despre traumele suferite în timpul detenţiei şi despre relele tratamente aplicate unor cetăţeni ai R.Moldova de către regimul separatist. Unul dintre oragnizatori, Vasile Bădăluţă, a subliniat importanţa mediatizării cât mai vaste a experienţei foştilor deţinuţi politici. De asemenea, ei au fost premiaţi, în cadrul unei ceremonii pentru patriotismul cu care au înfruntat detenţia ilegală în numele identităţii româneşti.

Foştii deţinuţi, despre detenţie

Andrei Ivanţoc spune că, în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii diasporei româneşti, au fost întrebaţi despre felul în care au rezistat anilor de detenţie, la Tiraspol. Membrii Grupului Ilaşcu au adus în discuţie mai mult problema conflictului transnistrean şi implicarea SUA în soluţionarea acestuia. Ivanţoc ne-a povestit cum a vorbit la întâlnirea de la Universitatea Columbia despre necesitatea unei implicari mai active a părţii americane, pentru a stopa răspândirea influenţei Federaţiei Ruse în zonă, dar şi pentru a scoate armata a 14-a de pe teritoriul R. Moldova.
Fostul deţinut politic povesteşte că cei din comunitatea românească din New York sunt foarte bine informaţi despre tot ce se întâmplă în R. Moldova. Cei patru au vorbit despre ilegalităţile regimului de la Tiraspol, comise recent. Ei s-au referit la detenţia jurnalistului Ernest Vardanean, a lui Ilie Cazac, precum şi la arestarea de la 2 martie 2011 a primarului de Corjova, Valeriu Miţul.

Motivele conflictului transnistrean

La rândul său, Ştefan Urâtu a declarat că această vizită a fost binevenită, deoarece a coincis cu sărbătorirea Zilei Unirii şi a avut loc imediat după vizita vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, în R. Moldova. El spune că s-a întâlnit cu studenţi, masteranzi şi profesori de la Universitatea Columbia, discutând despre securitatea regională, conflictul transnistrean şi deţinuţii politici, judecaţi de un regim nerecunoscut.

Totodată, partea americană a avut posibilitatea să vadă şi să citească scrisoarea lui Vasilii Iacovlev, unde acesta vorbeşte despre pericolele din Transnistria. Ştefan Urâtu spune că mulţi dintre ei au fost interesaţi de motivul izbucnirii acestui război, susţinând că apartenenţa etnică reprezintă unul din ele. “Chiar şi din scrisoare reiese că motivul real nu a fost legat de limba română sau de teama unirii cu România, ci de interesul unor grupări de a pune mâna pe arsenalul şi muniţiile armatei a 14-a”.

Uniţi, într-o ţară străină

Aflându-se printre reperezentanţii comunităţii româneşti, toţi spun că au rămas impresionaţi de unitatea celor de acolo. “Nu se face deosebire că eşti român dintr-o parte sau alta a Prutului”, spune Ştefan Urâtu. Acesta a vorbit cu reperezntanţii Universităţii despre posibilitatea schimbului de experienţă între studenţi şi masteranzi, în special pentru a studia fenomenul separatismului, originile conflictului din partea stângă a Nistrului, elaborând propuneri de soluţionare a acestuia.

SUA – mediator?

Cu referire la formatul de negocieri, Şteafn Urâtu spune că acesta trebuie schimbat, deoarece Tiraspolul şi Rusia ar reprezenta o forţă, iar SUA ar trebui să aibă rol de mediator, nu de observator. Negocierile în format 5+2 presupun participarea, în afara părţilor implicate în conflict, a reprezentanţilor Rusiei, Ucrainei şi OSCE, care au statut de negociatori, şi ai SUA şi UE, cu statut de observatori.

După declanşarea conflictului de pe Nistru, în 1992, primele negocieri au avut loc după Conferinţa OSCE de la Helsinki, din 24 martie 1992, când miniştrii de Externe ai R. Moldova, României, Rusiei şi Ucrainei au făcut o declaraţie comună prin care se crea mecanismul cvadripartit de consultări politice pentru soluţionarea conflictului. Totuşi, abia la 21 iulie 1992, după luptele sângeroase de la Nistru,  preşedinţii Rusiei, Boris Elţin, şi al Moldovei, Mircea Snegur, s-au întâlnit la Moscova şi au semnat Convenţia cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a R. Moldova.

CEDO – ignorat la Tiraspol

Ilie Ilaşcu, Alexandru Leşco, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivanţoc, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz au fost întemniţaţi la 2 iunie 1992, fiind acuzaţi de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism. În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunţă o hotărâre, în cazul Grupului Ilaşcu: statele moldovean şi rus trebuie să ia toate măsurile pentru a pune capăt detenţiei arbitrare a reclamanţilor care sunt încă încarceraţi.

Ştefan Urâtu spune că, în cadrul discuţiilor din SUA, a fost abordată şi tema libertăţii în autoproclamata republică nistreană şi despre aceea că, în mod dechis, autorităţile de la Tiraspol au sfidat organismele internaţionale. În 2004, aceştia au ignorat decizia CEDO de a elibera membrii Grupului Ilaşcu, cu toate că în decizia CEDO se făcea referire la sancţionarea R.Moldova şi a Rusiei, în caz de neexecutare. Cu toate că în partea stângă a Nistrului se organizează alegeri şi referendumuri, libertate de experimare nu există, a declarat Urâtu.

N.D.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *