Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Răsadul de pe strada de…

Răsadul de pe strada de aur

279-rasadPe strada Armenească colţ cu strada Varlaam vezi zeci de ţărani care vând flori, răsad de legume, castraveţi, cireşe. Aceştia sunt izgoniţi de poliţişti şi sunt sfătuiţi să se mute mai la vale ca să-şi vândă produsele. Mai la vale înseamnă după întrarea în Piaţa Centrală, unde este afişat un anunţ imens: Arendă. Alături sunt scrise câteva numere de telefoane.

Am sunat la un număr de telefon la care mi-a răspuns un domn. I-am spus că sunt de la ţară şi că vreau să vând acolo roşii. Bărbatul mi-a răspuns agresiv că nu mai sunt locuri în afara pieţei, dacă doresc să fac business, să merg în piaţă, că acolo sunt mese câte vreau.

M-am apropiat de o femeie care vindea răsad de roşii şi castraveţi. Lângă ea era un loc liber. «Dacă aveţi marfă, spune ea, puteţi să vă aşezaţi aici, că peste o oră va veni Sârbu şi vă veţi înţelege cu el».

Peste o jumătate de oră, un domn plinuţ trecea pe la fiecare om care vindea şi verifica dacă stă cineva ilegal în acel loc. După ce se asigura că nu este nici un intrus în acea zonă, trecea la partea cea mai plăcută – colectarea banilor pentru arendă. Taxa zilnică e de 50 de lei. Aceeaşi taxă o plăteşte şi bătrânica care vine să vândă o căldare cu cireşe, şi oamenii care vând zilnic sute de fire de răsad.

Leonte Panceha a vândut anul trecut răsad în acest loc, taxa era alta, de 40 de lei. El este extrem de nemulţumit că nimeni nu ia atitudine faţă de acest business suspect. «Se strâng bani ilegal, zilnic se acumulează zeci de mii. Poţi face un drum de aur în această regiune».

Mulţi ţărani sunt bucuroşi, totuşi, că Mihai Sârbu le-a permis să vândă în acest loc. M-am apropiat de un vânzător de răsad de roşii. «Sunt mulţumit că pot vinde aici, în afara pieţei. E un loc bine potrivit. Omul, dacă vrea să cumpere răsad, nu mai pleacă în piaţă, că acolo este înghesuială şi este o altă taxă, dar vine şi cumpără de aici. Nu mă deranjează taxa pe care o plătesc. Sârbu este un om bun, care se gândeşte la ţăran, că nu are unde îşi vinde marfa, munceşte toată iarna pentru a putea să o comercializeze».

Am vorbit cu Mihai Sârbu, cel care are grijă să strângă banii, şi a spuns că firma sa, Mercuriu-Centru, are autorizaţie de la Pretură şi pentru a arenda acest loc: «Ce vreţi de la mine, avem toate actele în regulă». I-am cerut să-mi arate un act care i-ar permite să arendeze acest loc. «Nu am timp acum. Nu ştiu de cine sunteţi plătită pentru a vă amesteca în treburilele mele». Bărbatul a continuat discuţia cu ameninţări şi mi-a spus să-mi văd de treabă.

Vladimir Şarban, pretorul Sectorului Centru, a menţionat că Mihai Sârbu deţine pe str. Armenească un imobil, dar nu are autorizaţia Preturii pentru a arenda locul adiacent Pieţei Centrale. «Dl Sârbu s-a adresat cu o scrisoare, cerând să i se permită organizarea iarmarocului în scopul aprovizionării populaţiei cu produse agricole şi material săditor pe str. Armenească, colţ cu Mitropolit Varlaam, de la 1 februarie până la 30 iulie 2010. Această cerere nu a fost aprobată».
Acum e luna iunie, iar Mihai Sârbu îşi continuă activitatea, cu toate că, în aprilie 2010, prin decizia nr. 13/4, aprobată de Consiliul municipal Chişinău, a fost cerută stoparea, din 27 aprilie, a activităţii iarmarocului.

Şi Mihail Furtună, viceprimar de Chişinău, a confirmat că firma Mercuriu-Centru nu are autorizaţie din partea Primăriei. «Problema e veche. În 2009, am avut un proces de judecată cu Mihail Sârbu, deoarece amplasase ilegal nişte chioşcuri şi tarabe tot în acest loc. Primăria a pierdut procesul şi el a cerut pagubă morală în sumă de 160 mii de lei. Am pierdut pentru că aşa a fost poziţia judecătoriei. Anul acesta, Sârbu repetă povestea». Mihai Furtună a promis că, în două zile, va încerca să rezolve situaţia.

Până atunci, însă, Mihai Sârbu va continua să strângă aceeaşi taxă. Făcând un calcul simplu, constaţi că, zilnic, acolo sunt circa 60 de persoane care comercializează diverse produse. Săptămânal se acumulează aproximativ 21 mii de lei. Suma este luată doar de pe o bucată de stradă. Cine ştie câte astfel de străzi de aur sunt în Chişinău? Până la urmă, toate sunt puse la punct cu un scop nobil – de a ajuta ţăranul.

Lilia Zaharia, ŞSAJ