Punctul 0: luptăm tot cu “Jos!-sus!”

Un interviu cu Tudor Panţîru, candidat pentru alegerile în Parlamentul României

— De ce aţi decis să candidaţi în acest scrutin electoral?

— Lumea, într-adevăr, este interesată să afle din ce cauză aş lăsa o funcţie destul de importantă şi bine plătită, pentru a veni într-un post care nu se compară cu poziţia mea actuală, nici după veniturile salariale, nici după eforturile intelectuale. Cum a fost? Iniţial, am fost invitat cu multă insistenţă de conducerea PSD, pe care s-a întâmplat să îi cunosc de pe când eram Ambasador al R. Moldova la ONU. Am avut mai multe discuţii despre relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti. Acum, când se apropia campania electorală, m-au solicitat, argumentându-mi că aşi avea un teren vast de activitate, dat fiind că legislaţia ce stipulează relaţiile Bucureştiului cu comunităţile externe de români este la confluenţa dintre legislaţia naţională şi cea internaţională. Este vorba de legile ce reglementează drepturile minorităţilor naţionale, drepturile fundamentale ale omului, de legislaţia României şi a ţărilor învecinate cu România (care tocmai fac parte din circumscripţia 43, colegiul 2). Înţeleg că s-a mizat pe cunoştinţele şi pe experienţa mea în domeniul de drept.

— Cum explică acest partid, pe care îl reprezentaţi în actualul scrutin şi care a fost anterior la guvernare, că relaţiile României cu comunităţile externe de români sunt tensionate?

— Relaţiile sunt diferite, în dependenţă de politica statelor din care fac parte aceste comunităţi. Există unele disensiuni între Chişinău şi Bucureşti, şi între Kiev şi Bucureşti.

Sunt convins că România trebuia şi trebuie să facă mai mult pentru românii din Ucraina, în mod special, acolo unde are loc un proces abuziv de deznaţionalizare. De altfel, Ucraina este parte la mai multe convenţii internaţionale, care garantează dreptul minorităţilor, dar nu le respectă. În aceste condiţii România ar putea aplica şi altfel de sancţiuni.

— Cine e de vină de menţinerea situaţiei tensionate între R. Moldova şi România?

— Situaţia este tensionată deoarece prevaleaza argumentele ideologice şi de altă natură în locul celor vitale, ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

— Ce ar fi de întreprins în condiţiile în care actuala administraţie de la Chişinău nu recunoaşte că, în stânga Prutului, locuiesc români?

— Nu depinde ce se decretează, depinde ce simt oamenii. Nu pot să mă decretez chinez, când eu mă simt român. Oricât ar decreta, nu vor reuşi. De fapt, aceasta e greşeala fundamentală a acestei guvernări. Citeam recent că Congresul american a scos din cataloagele sale noţiunea de limbă moldovenească. Nu există o astfel de limbă. Nu poţi să negi realitatea, or, românii din R. Moldova sunt o realitate. Este exact cum ai nega ziua sau noaptea.

— Aţi avut, în ultimii ani, de când sunteţi plecat din R. Moldova, ideea, intenţia sau dorinţa de a vă implica în viaţa politică de aici?

— Lucrurile care se întâmplă aici întotdeauna m-au durut. Am plecat ambasador la New York după ce mi-am încheiat mandatul în primul Parlament al R.Moldova, apoi am devenit judecător la CEDO. Apoi a venit anul 2001, comuniştii au venit la putere si am fost nevoit ă caut un rost în altă parte.

— De ce nu ati revenit acasă?

— Nu că n-am vrut, dar eram într-un fel persona non-grata acasă. În 2002 persoana mea era declinată masiv în presă, la fel şi fiul meu, familia mea. Era creată o atmosferă absolut intolerabilă, se spune că mi s-a creat chiar şi un dosar penal. A trebuit să fie implicată şi conducerea Curţii Europene, a Consiliului Europei. Am fost nevoit să muncesc undeva. Ca un om normal aşi fi vrut să stau în Moldova, cu familia, cu rudele, cu prietenii. Oamenii nu pleacă de bine din Moldova. Pleacă de disperare şi fug de sărăcie. Plecarea oamenilor nu e favorizată de cetăţenia dublă, ci e cauzată de lipsa condiţiilor normale de viaţă şi de oportunităţi.

— Cum aţi ajuns în Kosovo?

— Momentul realemele în cadrul CEDO a coincis cu venirea comuniştilor, deci după 5 ani la CEDO, Guvernul de la Chişinău a propus să fie retrasă lista cu candidaţi pe care eram şi eu. S-a făcut scandal, dar a fost promovat un om al lor, căci se considera că eu nu sunt omul lor. Nu puteam fi considerat omul lor, după ce am participat la scoaterea în afara legii a comuniştilor, la începutul anilor 90. Atunci a fost emisă hotărârea Prezidiului Parlamentului, de a declara Partidul Comuniştilor în afara legii. Această hotărâre a fost ulterior abrogată de agrarieni, şi astfel a fost redeschis drumul pentru accederea comuniştilor la putere.

Astfel, după expirarea mandatului meu la CEDO ca judecător din partea R.Moldova, am fost numit pentru o perioadă expert al Departamentului de M al Consiliului Europei. Acolo m-am ocupat de monitorizarea sistemului judiciar din Europa de Est, şi apoi am fost selectat ca judecător ONU în cadrul misiunii ONU în Kosovo, unde am activat aproape trei ani în calitate de judecător principal internaţional, pentru cauze penale. A trebuit să mă ocup de cele mai odioase atrocităţi şi crime de război, de terorism şi crimă organizată, corupţie, crime de sorginte etnică. Din 2004 a fost creată o nouă instanţă, un tribunal numit Camera Specială a Curţii Supreme din Kosovo, dar care, de fapt, este o a doua Curte Supremă, total controlată de judecători ţionali. Atunciam fost numit în funcţie de preşedinte al judecătoriei, unde mă aflu până în prezent.

— Atunci când eraţi la Curtea Penală din Kosovo, cât de liber v-aţi simţit în luarea deciziilor în cazul în care era un sistem corupt, plin de pericole şi presiuni?

— Am şi fost numit preşedintele unui colegiu care examina cazuri de crime de război. În permanenţă eram păzit de 4 bodyguarzi am, care erau lângă mine zi şi noapte, fiind în cadrul unei baze militare germane, din motive de securitate. Nu puteam să fac nici un pas absolut liber, mergeam doar cu un automobil blindat.

— Era stresant?

— Nu mai stresant decât ceea ce vedeam în dosare, decât documentele despre atrocităţile comise, la dosar erau anexate fotografii color, cu oameni arşi de vii, era grav, foarte greu de suportat, provoca insomnii.

— Eraţi cu familia?

— Până în 2005 era interzis să ne aflăm acolo cu familiile, condiţiile de securitate nu erau adecvate. Apoi soţia a putut veni într-o vizită, a văzut cât e de complicat.

— Aceste crime de război au avut la bază ura interetnică?

— Acolo ura interetnică persistă şi azi. Această problemă vine dintr-o perioadă istorică nu prea îndepărtată, când albanezii, datorită religiei şi felului în care îşi promovează familiile, au devenit majoritari demografic, având nevoie de mai mult spaţiu. Proprietăţile funciare, în schimb, le deţineau sârbii, conform tradiţiei istorice. Aşa a început conflictul, datorită schimbărilor demografice.

Acum, în Kosovo, sârbii trăiesc în enclave, duc un mod de viaţă patriarhal şi izolat. Nu vei vedea sârbi în capitala Kosovo, Priştina. Frica persistă.

— Aţi avut confruntări interioare atunci când a trebuit să judecaţi ortodoxii sârbi pentru crime?

— Atrocităţile nu au fost comise de persoane foarte religioase, şi nu numai de către sârbi. Au comis atroăţi şi albanezii. Nu numai împotriva sârbilor, ci chiar a albanezilor. Toţi cei care au fost măcar suspectaţi că au colaborat cu sârbii, familii întregi, cu copii minori, cu bătrâni, toţi au fost nimiciţi. Ambele părţi au comis crime absolut odioase.

Dar nu mi-a trecut vreo dată măcar prin minte să judec pe cineva în baza altor criterii, decât cele prevăzute de lege. Am avut chiar un caz acolo, când o crimă care fusese judecată de un judecător albanez în instanţa inferioară a ajuns la noi. Eu prezidam cazul în această instanţă la Curtea Supremă. Am descoperit că nu existau absolut nici un fel de probe. Am analizat dosarul şi am propus completului ca persoana acuzată să fie achitată, pentru că nu existau nici un fel de probe. Trei dintre ei au fost de acord, unul însă a zis că nu e de acord nici în ruptul capului. Am cerut măcar o singură probă care ar demonstra vinovăţia acelei persoane. A zis atunci că deţine o probă. Care? “Păi acest inculpat este sârb”, a spus judecătorul. Cum putea să îşi permită să se exprime aşa? Orice persoană ajunsă în faţa judecăţii e fiinţă umană egală cu toţi, independent de etnie sau de alte particularităţi. Asta – ca să înţelegeţi cât de profundă este şi cât de departeajunge acolo ura interetnică.

— Aţi fost şi la Srebrenica?

— Mai sunt judecător internaţional şi la Curtea Internaţională din Bosnia şi Herzegovina tot din 2002. Fac naveta de la Sarajevo la Priştina. Acum, o parte din dosarele de la Haga au fost transferate la curţile naţionale, am avut de vizitat şi acele locuri. Sunt crime odioase.

— Vedeţi similarităţi între crimele de război comise în Kosovo şi cele comise de Armata rusă şi de trupele de cazaci în Transnistria?

— La Haga se judecă crimele de război şi crimele odioase, cele împotriva umanităţii. Pare ă la noi niciodată nu s-a dus o evidenţă a celor pierduţi în acel război. Din păcate, autorităţile R.Moldnu şi-au dat niciodată interesul să stabilească precis şi să documenteze ceea ce s-a întâmplat acolo. Nici măcar nu şi-au dat interesul să facă totul pentru retragerea armatei ruse. Niciodată, nici un guvern al Moldovei nu a făcut asta. Atunci când am ajuns la ONU, în calitate de ambasador, am considerat ca o primă obligaţie promovarea unei rezoluţii speciale privind retragerea Armatei a 14-a din Moldova. Mi s-a interzis, de la Chişinău. În diplomaţie, e ca în Armată. Faci politica Guvernului, nu îţi faci politică proprie.

— Curtea Penală de la Haga examinează cauze mai vechi, sau doar recente?

— În privinţa crimelor de război nu există termen de prescripţie.

— Ar putea, în acest caz, să fie examinate crimele comise de cei care au deportat sute de mii de basarabeni, omorâţi în Siberia, care niciodată nu au fost de facto repuşi în drepturi? Poporul evreu şi-a adjudecat în toate ţările în care au fost masacraţi evreii dreptul la comemorare naţională. La noi victimele deportărilor comuniste sunt comemorate prin ignoranţa autorităţilor.

— Există tribunale internaţionale, special create ca să se ocupe de cazuri ca acesta. În Cambodg, de exemplu, este un tribunal special care judecă crcomise de aşa zişii khmeri roşii, care au masacrat milioane, în baza ideologiei marxiste. Acest tribunal a fost creat pentru că comunitatea internaţională nu a fost indiferentă faţă de acele atrocităţi. Am fost chiar invitat acolo să muncesc. Un fost coleg e acolo, mi-a scris deunăzi că au nevoie de un lucrător.

— Munca dejudecător internaţional pare să fie foarte intereă. Sunteţi gata să renunţati la această activitate, în cazul în care veţi ajunge în Parlamentul României?

— Poate sună patetic, dar mi-am zis aşa: Da, am o muncă interesantă, am ajuns în instituţii foarte importante internaţionale, beneficiez de o poziţie şi un respect deosebit acolo unde muncesc. Dar ai mei sunt aici şi suferă. aşi putea contribui şi aicicu ceva, căci cunosc legislaţia naţională şi internaţională destul de bine si astea sunt calitatile necesare pentru un parlamentar.

— Dacă ajungeţi parlamentar la Bucureşti, şi pe agendă reapare chestiunea unirii R. Moldova cu România, ce veţi face?

— Ideea reunirii o împărtăşesc mulţi români de pe ambele maluri ale Prutului. Dar realizarea ei nu depinde de Bucureşti, ci de voinţa liber exprimată a majorităţii basarabenilor.

— Uniunea Europeană ar putea tolera o asemenea decizie, ca unul dintre statele membre să îşi modifice hotarele?

— Modificarea hotarelor nu se poate face prin forţă şi prin violenţă, dar dacă se face acest lucru pe cale democratică, cu respectarea principiilor Actului Final de la Helsinki, acest lucru este posibil. Nu e nevoie de nici o acceptare dinafară sau de undeva. E dreptul nostru suveran.

— Care ar fi primele obiective pe care vi le veţi pune în Parlamentul României, ca exponent al românilor din R.Moldova?

— Aşi pune în discuţie în primul rând, fiindcă Parlamentul are atribuţii de control asupra executivului, restabilirea unor relaţii normale cu R.Moldova. De aici încep foarte multe probleme. Trebuie să discutăm cu cărţile deschise pe masă, fără tipare ice sau emotive, să se discute chestiuni de interes vital ale ambelor părţi.

Desigur că aşi insista pentru sprijinirea românilor din afara graniţelor, în primul rând a celor din R.Mold, pentru păstrarea identităţii, culturii naţionale, a limbii. Aici, dacă mergi pe stradă, întrebi la chiosc, nu vezi nici o carte în limba română, dar o mulţime – în limba rusă. Cartea rusească e foarte bună în felul ei pentru ruşi, dar cultura naţională nu poate fi menţinută şi păstrată cu carte rusească. România ar trebui să investească în aprovizionarea cu cărţi, mai ales că F.Rusă investeşte masiv la acest capitol, fără obstacole. E o discriminare crasă faţă de populaţia majoritară. Sunt mesanisme, norme europene şi internaţionale, care trebuie aplicate in vederea eliminarii acestei discriminări. Vor urma o serie de propuneri legislative, în vederea perfecţionării cadrului legislativ, în aşa fel încât românii basarabeni şi alţii să beneficieze de un tratament preferenţial la acordarea cetăţeniei, vizelor, permiselor de muncă şi de şedere, etc.

— Mai colaboraţi cu foştii dvs colegi-judecători de la Chişinău?

— Da, deşi mulţi dintre ei nu mai sunt juători, majoritatea fiind spulberaţi din funcţii. S-au ales cadre docile, care au puţine în comun cu legea şi justiţia, am avut ocazia să mai citesc nişte hotărâri judiciare luate la Chişinău şi mi-am pus mâinile în cap. Este incredibil, ca oamenii care nu au nici cultură juridică, nici general umană, să judece pe alţii. În primul Parlament, pusesem bazele unei reforme judiciare adecvate, care începuse să dea roade. Acum descopacă totul a fost distrus. Nu e o constatare a mea, e o concluzie a instituţiilor europene. E vizibil, întrebaţi oamenii în stradă, nimeni nu are încredere în justiţie. Oamenii nu mai au încredere aici în nimeni şi în nimic. Tmai mulţi aleargă la Strasbourg.

— Pe cine mizaţi la alegerile din 30 noiembrie?

— Mizez pe cei care cred că profesioniştii trebuie să facă legea. Am experienţă în domeniu.

Duminica trecută, la miting, am fost şocat. Ceea pentru ce am luptat cu toţii în anul 89, este din nou pe agendă. Am ajuns la punctul zero, luptăm tot cu “jos-sus” pentru drepturile care ar fi trebuit să ne fie garantate şi care în Europa sunt percepute ca ceva firesc. Este absolut dezolant.

— Cum vă desfăşuraţi campania, cum comunicaţi cu electoratul?

— Bună întrebare. Aici au fost create aşa condiţii, în care deţinătorii de paşapoarte româneşti cu drept de vot nu sunt ştiuţi de nimeni, unde se află ei şi unde pot fi căutaţi. Nici eu nu ştiu. Sper că ei sunt activi, citesc presa şi astfel am putea comunica. Alte mijloace şi posibilităţi nu prea deţin.

În acest colegiu electoral intră 29 de ţări din Europa si Asia, ţări care ne pot vota, dacă acolo sunt cetăţeni cu paşapoarte româneşti. La votare se pot prezenta cetăţenii români cu domiciliul în R.Moldova. Este de un vot uninominal, şi asta înseamnă că nu partidul e votat, ci candidatul. Dacă voi fi ales – sunt responsabil în faţa alegătorilor de aici. De aceea promit să le promovez interesele cu demnitate. Voi începe cu interesele economice, de aici vine cauza majoră a exodului din R.Moldova. De exemplu, tărăgănarea semnării Cţieicu privire la micul trafic de frontieră esteîmpotriva intereselor economice ale oamenilor simpli, care ar putea să îşi câştige un ban acasă, practicând micul comerţ în România, fără să fie forţaţi să plece pe aiurea.

— Aţi întâlnit cetăţeni ai R.Moldova la Kosovo?

— Da, din păcate, i-am întâlnit în instanţe, în calitate de victime. Erau femeile traficate în această zonă. Mă simţeam frustrat – concetăţenii mei, transformaţi în carne vie, femei tinere speriate şi nenorocite. Unele erau chiar în stare de demenţă, după multe torturi şi chinuri care le fuseă aplicate de traficanţi.

Asta se face foarte uşor cu persoanele care trăiesc în condiţii inumane. Astfel, mulţi sunt gata să îşi ia lumea în cap şi ajung în plasa traficanţilor. Probabil că mai sunt şi acuma, deşi primele procese au început prin 2002, căci acest tip de business criminal este foarte dezvoltat in Balcanii de Vest.

— Regretaţi vreo decizie judiciară?

— Eu am acest sentiment al îndoielii, ca şi orice om normal. Înainte de pronunţarea sentinţei, nu dorm noaptea. Revăd în minte filmul dosarului, analizez, şi uneori descopăr vreo confuze, care ar putea duce la decizii greşite.Învârt din nou pelicula, revăd actele, până găsesc soluţia. Nu poţi să bagi omul la puşcărie pe nedrept şi să dormi liniştit. De aceea sunt mai multe nivele în sistemul judiciar, pentru a tria erorile judiciare şi pentru a le repara. Am avut cazuri când am achitat oameni condamnaţi de instanţe inferioare la ani lungi de puşcărie.

— Cum comunicaţi cu judecătorii străini?

— Am descoperit că judecătorii americani au nevoie de mai mult timp să înţeleagă realităţile din acest spaţiu. Ei, de exemplu, nu cred că un om ar putea veni în faţa instanţei şi să mintă. Eu îi recunosc pe privire pe cei care mint, şi le ziceamcă aici trebuie să fim mai atenţi, căci probabil minte. La ei acolo, a minţi în faţa instanţei este foarte periculos, ei cred că nimeni nu riscă să mintă o instanţă.

— Cu ce poate fi comparată pedeapsa cu închisoarea?

— Există aşa o comparaţie între erorile unui medic şi ale unui judecător. Doctorul, dacă a greşit, a omorât un om pe loc. Judecătorul, atunci când greşeşte şi trimite un om nevinovat închisoare, îl condamnă la moarte lentă, la tortură pe viaţă atât pe el, cât şi pe familia lui . Există un principiu pentru judecători: decât să condamni un inocent, mai bine să eliberezi doi vinovaţi.

— În instanţele străine aţi sesizat vreun semnal de corupţie?

— Nu poate fi aşa ceva. În instanţele judiciare internaţionale, judecătorii sunt aleşi în baza unor rigori serioase, sunt profesionişti, bine plătiţi, de înaltă ţinută morală. Într-un complet intră mai mulţi judecători. Dacă te adresezi la ei cu aşa ceva, te-au şters pe viaţă din listă. Poate că judecătorii, ca oameni vii, pot fi influenţaţi de nişte opinii, dar nu de corupţie şi favoruri.

— Ce limbi vorbiţi?

— Engleza, franceza, rusa, ceva sârbă. Albaneza o înţeleg parţial. Am avut norocul să învăţ engleza când eram judecător în Moldova. În 1985 am fost inclus într-o delegaţie de judecători sovietici pentru o deplasare în Austria. Am părăsit pentru prima dată URSS şi am înţeles că am fost selectat pentru că eram unicul judecător care vorbea engleza în Moldova să. Am mai înţeles că am rămas până acum unicul judecător care vorbeşte engleza în R.Moldova, din păcate.

— În perioada renaşterii naţionale, eraţi judecător la Buiucani şi toate procesele intentate celor de pe baricade ajungeau la Dvs. Cum a fost atunci?

— Eram conştient că se urmărea lichidarea liderilor mişcării naţionale. Toţi au trecut prin acel birou judiciar, Ala Mândacanu, Iurie Roşca, Mihai Ghimpu, Alexandr Brodschi, Vasile Năstase, toţi au fost aduşi şi toţi au fost achitaţi. Ghimpu a fost adus în mod repetat. Au fost riscuri şi pentru mine, dar altfel nu puteam proceda. Unii protestatari au fost sanctionati, fără pedepse severe, poate pentru că au comis mici violenţe pentru că erau în stare de ebrietate.

— Pentru distrugerea mişcării de eliberare naţională din Moldova, aţi judeca azi pe cineva?

— Atunci am aplicat legea. Acum aşi aplica tot numai legea.

— Ce formaţiuni politice vă susţin la Chişinău şi cu cine nu aţi accepta colaborarea?

— Eu accept cooperarea cu partidele din opoziţia democratică. Mă susţin în primul rând PLDM, PD, PSD. Totodată, vreau să remarc faptul că nu contez şi nu solicit sprijinul actualei coaliţii de la guvernare.

Publicitate politică

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

27 comentarii

  1. Mihai Stan

    Sa-l sustinem pe Eugen Tomac!

    Originar din Basarabia de sud, astazi Ucraina, l-am cunoscut inca din timpul studentiei, cand s-a bucurat pentru o scurta perioada de sprijinul modest al CMR pentru activitatile pro romanesti in randul tinerilor basarabeni.
    Tanar cu excelente calitati organizatorice, perseverent si bun patriot, a castigat dintru-inceput atentia noastra, fiind un minunat conslier in
    relatiile CMR cu diferiti tineri basarabeni care aveau nevoie de sprijin financiar din partea organizatiei noastre.
    Prezent mai in toate proiectele noastre, a participat in mod direct si concret la finalizarea proiectelor de la Tiganca, Ialoveni, si Nicolaeuca.
    Eugen s-a inplicat in mod deosebit in cel mai maret proiect al nostru, Biserica Ortodoxa din Hagi-Curda, inchinata Mitropoliei Basarabiei.
    Evolutia minunata a acestui tanar, in prezent Consilier al Presedintelui Romaniei pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, ne obliga sa vi-l recomandam cu toata caldura pentru functia de parlamnetar si al Basarabiei in Parlamnetul Romaniei.
    Organizatia noastra, Consiliul Mondial Roman se mandreste cu un asfel de om.
    Vrednic este !

    Mihai Stan, Presedinte CMR
    Neculai Popa, Secretar General,

  2. ionel timis ,montreal canada.

    … atunci am aplicat numai legea.
    ACUM ASI APLICA TOT NUMAI LEGEA …
    WOW !
    Domn Pantiru,pai daca in comunism si stalinism ati aplicat legea ati distrus oamenii,tara,adevarul ,cinstea,demnitatea !!!!!!!!!!!!!

    Romanii nu mai au nevoie de calai si de lingai,de bosoroage comuniste staliniste,iar din privinta mea,sau cei ca mine [poate domn Niculai Popa ] ,,o victima ai dictaturii comuniste staliniste criminale” asa oameni nau ce mai cloci fotolii ca sa poata taia si spanzura de dupa legi criminale si actuale !

    You domn Mihai Stan cel mai bun raspuns pe care il poti primi la acesta propaganda desenata,mai bine te ocupa de CMR find fuctionabil si curatat de si unii fostii sau actualii veniti de buna voie sau trimisi fara de voie sa vina si ei prin america ce manipuleaza,cenzureaza …si majesc si mai rau ca in comunist pe cei ce se inplica sau se exprima si acolo !

    NU MAI PUNETI CARUL INAINTEA CAILOR ,CA SITUATIA ROMANEI SI AI POPORULUI ROMAN DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE,ESTE CATASTROFALA !

    Numai cei mai tineri si ne unsi de comunism stalinism tradare mai pot salva si uni tara,ei find viitorul !!

  3. Romania Mare

    Nu este un bosorog, este un domn ce trebuie respectat pentru tot ce a facut pana acum si pentru tot ce o sa mai faca!

    Sunt putini basarabeni cu care te poti mandri. Tudor Pantaru este unul din ei!

  4. pentru mihai stan

    OMUL LUI ROSCA PENTRU PARLAMENTUL ROMANIEI?

    Candidatul surpriza al PDL-ului

    PDL-ul lui Basescu a avut initial alte idei despre candidatul pe care sa-l arunce in Basarabia. Intentia a fost sa mizeze pe cineva bine cunoscut publicului moldovean. Mai intai s-au oprit asupra lui Dorin Chirtoaca, dar fara succes. Dupa mai multe tatonari PDL-ul s-a oprit asupra cunoscutului patriot roman Alexandru Lesco, membru al grupului Ilascu. Numele lui Lesco s-a vehiculat pana aproape in ultimele zile cand, subit, intr-un mod absolut inexplicabil si neasteptat cineva l-a convins pe Basescu sa aleaga alta persoana. Surpriza a fost cu atat mai mare cu cat alesul e o persoana absolut anonima, abia coborata de pe bancile facultatii si care are varsta de doar 27 de ani. Eugen Tomac, etnic roman din regiunea Odesa, Ucraina, este absolvent al facultatii de istorie a Universitatii Bucuresti promotia 2003. Pana in 2004 si-a facut masteratul la aceeasi universitate iar de atunci pana in prezent este doctorand. Nu este clar daca isi face sau si-a facut studiile de doctorat la zi sau la fara frecventa. De aproximativ un an si ceva este angajat ca functionar incepator in Administratia Presedintelui Romaniei. Candidatura lui a fost anuntata in ultima zi in care se puteau anunta candidatii (20 octombrie 2008) iar cel mai surprins de ea a fost Alexandru Lesco, care era sigur ca va fi candidat PDL.

    Chiar daca e un functionar incepator in Presedintia romaneasca, dupa desemnare Tomac este prezentat, in mod eronat, drept “consilier prezidential”. De pe site-ul http://www.presidency.ro/?_RID=cons_p&exp4=adm aflam ca nu exista un “consilier prezidential” pe nume Eugen Tomac. De pe site-ul http://www.pluralism.ro/btd_programB.doc reiese ca Eugen Tomac este “consilier in Departamentul Politic al Aministratiei Prezidentiale”. Daca informatia de pe pluralism.ro este adevarata, atunci trebuie sa precizam ca de la functia pe care o detine Tomac (o functie de rang mic), pana la functia de “consilier presidential” (care este o functie foarte inalta in ierarhia statului) e o cale extrem de lunga. Si anume, prima e de obicei caracteristica inceputului carierei iar ultima apogeului ei. Pentru comparatie in alt domeniu am putea spune ca e ca si cum o sora medicala s-ar prezenta doctor sau un profesor asistent incepator s-ar prezenta decan de facultate. De exemplu in Presedintia Moldovei pana de curand au fost trei “consilieri prezidentiali”: Morei, Reidman si Tcaciuc. Pe langa ei, stuff-ul presidentiei continea zeci de alti angajati de talia lui Tomac dar si mai mari in diferite directii si departamente. Nici unul insa, nu se prezenta drept “consilier prezidential”. De la inceputul campaniei electorale mai toata presa moldoveneasca l-a intitulat pe Eugen Tomac “consilier presidential”. Iata doar cateva exemple: (vezi http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8038
    http://www.rgnpress.ro/Social/Eugen-Tomac-a-discutat-la-Galati-cu-studentii-basarabeni-despre-cetatenia-romana.html
    http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=879&idRubric=9071&idArticle=20315
    http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=interviewbyid&id=76)
    Se pare ca Eugen Tomac incurajeaza tacit aceasta eroare si nu doreste sa puna capat confuziei, iar mentinerea confuziei pare sa faca parte din strategia lui electorala.
    Este interesant ca, cariera lui Eugen Tomac de dupa absolvire este invaluita de mister. CV-ul sau de pe wikipedia ne informeaza, printre altele, ca e fost redactor de ziar si
    2
    consiler personal al presedintelui Basescu, fara insa a da date exacte de cand si pana cand dansul a ocupat sau ocupa aceste functii. Intrebarea care apare in mod logic este: cum e posibil ca Presedintele Basescu sa se increada unui tanar de 27 de ani, care, in virtutea varstei, prin definitie nu poate avea experienta necesara si care in plus lucreaza pentru el de putin timp si intr-un post de incepator? Cine oare a putut pune un cuvant atat de greu pentru acest tanar si care este interesul de a-l promova?! Supozitia pe care o inaintam este ca acesta a fost promovat de catre politicianul Iurie Rosca cu ajutorul unui bun prieten de-al sau, care, la randul sau e un apropiat al presedintelui Basescu. Vom da mai jos argumentele care ne conduc la aceasta supozitie.

    Roncea, omul lui Rosca in presa romaneasca

    Este o strategie veche a politicianului Rosca de a folosi in lupta sa cu concurentii un important ziar Bucurestean – ZIUA. Relatia lui cu acest ziar se explica prin relatia personala pe care o are cu ziaristul de la ZIUA Victor Roncea. Schema atacurilor lui Rosca este urmatoarea: Rosca scrie un articol denigrator la adresa unui adversar iar Roncea il publica in ZIUA semnand-ul cu numele sau. A doua zi Rosca il republica in FLUX (mai nou si in Moldova Suverana) cu trimitere la prestigiosul ziar bucurestean. Miza manevrei este de a da un plus de credibilitate materialului si de a crea o acoperire pentru adevaratul autor al atacului. Aceasta tactica a fost aplicata de-a lungul timpului de nenumarate ori practic impotriva tuturor neprietenilor lui Iurie Rosca. Stilul preferat al atacurilor lui Iurie Rosca este acuzarea victimelor de relatii cu KGB-FSB. Astfel, de exemplu, pe 10 iulie 2008 Victor Roncea semneaza un articol din ziarul ZIUA intitulat “Filiera fratilor KGB”, in care mai toti liderii de opozitie si un sir de basarabeni cunoscuti sunt trecuti in randul masonilor apropiati structurilor KGB (vezi http://www.ziua.ro/display.php?id=240046&data=2008-07-10). Este interesant de observat ca pana si liderul PL Mihai Ghimpu, despre care autorul nu uita sa aminteasca ca e unchiul primarului Dorin Chirtoaca, nu este scutit de astfel de acuzatii. Mai mult chiar, in mod special pentru acesta, autorul prezinta un pretins faximil de la un “frate” in confirmarea apartenentii lui Ghimpu la structurile sus-numite. Pe 11 iulie 2008 FLUX-ul republica acelasi articol (vezi http://www.flux.md/articole/3860/). Ultima data tactica lui Iurie Rosca si Victor Roncea a fost aplicata pe 13-14 octombrie 2008 impotriva lui Nicolae Dabija si Vitaliei Pavlicenco, tocmai in perioada cand acestia doi se luptau pentru nominalizarea din partea PL pentru alegerile uninominale din Romania. Conform vechiului scenariu, pe 13 octombrie, ZIUA publica materialul intitulat “Basarabia la mezat” in care cei doi sunt acuzati de relatii cu KGB si PCUS (vezi http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-13&id=243955&kword=basarabia+la+mezat), iar ceva mai tarziu articolul este preluat de catre MOLDOVA SUVERANA si FLUX ( vezi http://www.moldova-suverana.md/index.php?subaction=showfull&id=1223897313&archive=1223982687&start_from=&ucat=13& si http://www.flux.md/articole/4892/).

    Relatiile lui Roncea cu Basescu

    Victor Roncea nu este doar un vechi prieten al lui Iurie Rosca dar si un mare apropiat al Presedintelui Basescu (vezi http://roncea.wordpress.com/ pentru fotografii). De multi ani deja el s-a transformat in unul dintre cei mai importanti sustinatori ai Presedintelui Roman si a scris nenumarate articole in sustinerea acestuia. In 2007, in timpul crizei dezlegate ulterior de referendumul din luna mai, Victor Roncea a scris o carte apologetica
    3
    la adresa lui Basescu intitulata “Davai ceas davai Traian”, in care, ca si in alte cazuri a acuzat oponentii lui Baescu ca ar fi facut jocul structurilor secrete rusesti si ca, de fapt, lupta era intre Basescu si interesele Rusiei in Romania (vezi http://www.ziua.ro/display.php?id=220813&data=2007-05-18). Basescu a castigat batalia cu oponentii sai iar Roncea a castigat simpatia si increderea lui Basescu si a devenit un mare apropiat al acestuia. Relatia celor doi a devenit atat de apropiata incat Victor Roncea a devenit un om care poate influienta deciziile Presedintelui Romaniei.

    Care este legatura dintre cei trei: Tomac, Rosca si Roncea?

    Am spus deja ca numirea lui Tomac sfideaza orice logica normala. Pentru a incerca sa patrundem misterul este interesant sa aflam mai intai ce spun despre Tomac fostii lui colegi de facultate. Punand numele Eugen Tomac pe Google, am gasit blogul Valentinei Basiul, fosta studenta la Bucuresti si colega de activitati extracuriculare ale candidatului PDL. In ziua numirii lui Tomac in postura de candidat, dansa se arata surprinsa de candidatura sa si ne relateaza urmatoarele: “cu Tomac am fost colegi de generatie la Bucuresti. Am activat intr-o organizatie concurenta, dar spre deosebire de colegii mei, eu ma impacam bine cu el. Baiat de treaba. Am avut si proiecte comune. Tin minte odata am colectat carte pentru scolile din Basarabia. Am muncit ca gandacii dar n-am mai inteles pana la urma unde au ajuns cartile. Eu m-am ocupat de edituri, sunam si le ceream carti din stoc pentru amaratii de copii din satele noastre. Unii colegi de ai mei, din ‘Noua generatie’ de pe timpuri, spuneau dupa aceea tare frustrati ca i-am facut aiurea imagine lui Rosca. Am mai auzit si alti sudenti care spuneau ca Tomac ar fi omul lui Rosca la Bucuresti. Dar mai mult de atat nu stiu. M-a mirat tare mult cand am vazut ca lucreaza la Cotroceni si sincer m-am bucurat pentru el, dar si pentru noi, ceilalti fosti studenti de la Bucuresti. Este o realizare” (vezi http://valentinabasiul.blogspot.com/2008/10/daca-as-fi-cetatean-roman.html).

    Relatarile Valentinei Basiul despre relatia lui Eugen Tomac cu Iurie Rosca sunt foarte interesante si, in mod cert, relevante. Insa posibl insuficiente pentru a dezlega misterul lui Eugen Tomac. Din aceasta cauza am incercat sa cautam si alte indicii care ar varsa lumina pe aceasta afacere.

    Unicul mijloc pe care l-am avut la indemana a fost internetul si iata ce am descoperit: pe 24 octombrie in sectiunea romaneasca a enciclopediei wikipedia a fost creata pagina Eugen Tomac cu o scurta biografie a acestuia care il prezinta intr-o lumina foarte favorabila (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Tomac). Toate incercarile noastre de a introduce pe aceasta pagina ceva au fost zadarnicite. Astfel, a fost stearsa informatia despre controversa referitoare la functia de consilier prezidential, despre relatarea Valentinei Basiul referitoar la relatia lui Tomac cu Rosca si, culmea, chiar si despre denumirea originala a satului de bastina a lui Tomac (Babele). Chiar daca wikipedia e o enciclopedie publica si oricine e liber sa contribuie, se pare ca cei care administreaza pagina lui Tomac refuza categoric orice modificare care ar fi macar putin dezavantajoasa persoanei sale. Informatia despre blocarea tuturor contributiilor noastre poate fi vazuta in istoricul paginii Eugen Tomac. Veti constata ca “partizanii” lui Tomac fac zilnic imbunatatiri si modificari “constructive” la pagina lui, pe cand ceilalti nu au nici o sansa din cauza administratorilor paginii.

    4
    Navigand in continuare pe wikipedia romaneasca am constatat ca si politicianului Iurie Rosca are o pagina (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Iurie_Rosca) care la fel ca si pagina lui Tomac contine exclusiv informatie pozitiva. Am incercat sa scriem pe aceasta pagina ceva despre 4 aprilie 2005 si despre coalitia cu PCRM (informatie arhicunoscuta si publica), insa eforturile noastre au fost zadarnicite de catre administratorii paginii. Si in cazul acestui politician, informatia despre blocarea tuturor contributiilor noastre poate fi vazuta in istoricul paginii.

    Am fost foarte frustrati de compromiterea tuturor eforturilor noastre de a pune pe wikipedia informatie “mai variata” despre acesti doi politicieni dar si extrem de surprinsi sa constatam din istoricul paginilor Rosca si Tomac ca eforturile noastre au fost zadarnicite de aceiasi doi administratori wikipedia (sysops sau system operators) pe nume Andrei Stroe si Minisarm (din Buzau si Targoviste), care ingrijesc paginile ambilor politicieni. Este socant si scandalos ca “linistea” ambilor politicieni pe acest site este vegheata cu inversunare de aceleasi doi cerberi, administratori wikipedia. Pe cei interesati de mai multe detalii ii invitam sa examineze cu atentie istoricul paginilor pentru a se convinge de veridicitatea informatiei de mai sus. Cat despre noi, intentionam sa depunem o plangere la wikipedia pe actiunile administratorilor comuni ai politicienilor Rosca si Tomac.

    Investigatia noastra pe internet a dat si alte rezultate interesante. Si anume faptul ca Eugen Tomac a fost angajat in calitate de redactor la ziarul ZIUA (acolo unde isi desfasoara activitatea Victor Roncea). Aceasta informatie ne-o furnizeaza chiar Eugen Tomac in biografia sa de pe wikipedia. Internetul e capabil de minuni, insa nu ne-a putut furniza si informatie directa si explicita despre relatia dintre Tomac si Roncea. Am fost insa capabili sa gasim multa infomatie care, adunata la gramada, e capabila sa ne dea o idee foarte clara despre ce se petrece intre cei doi.

    Astfel, aflam ca practic de la inceputul campaniei electorale, Victor Roncea a fost alaturi de Eugen Tomac. De pe pagina http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=89&Itemid=76aflam ca pe 22 octombrie 2008 Victor Roncea impreuna cu Eugen Tomac au participat la o conferinta dedicata lui Alexandru Lesco. De pe blogul lui Victor Roncea ( vezi http://victor-roncea.blogspot.com/) aflam ca pe 31 octombrie 2008 Eugen Tomac si Victor Roncea au participat impreuna la conferinta „Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? Solutii, probleme, provocari” organizat de Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala si Fundatia pentru Romania.

    Mai multa informatie interesanta ne ofera portalul de stiri al agentiei de presa Romanian Global News despre care se stie ca este patronata de catre fratii Victor si George Roncea si Iurie Rosca. Astfel, observam ca intre 28 si 31 octombrie 2008 aceasta agentie de presa a postat patru articole cu caracter publicitar despre candidatul Eugen Tomac (vezi http://www.rgnpress.ro/Politic/Basarabia-pamant-electoral-romanesc.html#Scene_1
    http://www.rgnpress.ro/Politic/Consiliul-Mondial-Roman-sprijina-candidatura-lui-Eugen-Tomac-in-Basarabia.html
    http://www.rgnpress.ro/Interviuri/Eugen-Tomac-Chisinaul-trebuie-sa-inteleaga-ca-drumul-spre-UE-trece-prin-Romania.html
    http://www.rgnpress.ro/Social/Eugen-Tomac-a-discutat-la-Galati-cu-studentii-basarabeni-despre-cetatenia-romana.html).

    5

    Si daca asta nu-i sufficient pentru a ne crea o opinie despre complicitatea tuturor protagonistilor acestei anchete, atunci editia din 28 martie 2008 a ziarului FLUX ne informeaza ca pe 27 martie 2008 la Timisoara a avut loc serbarea celei de a 90-a aniversari a unirii Basarabiei cu Romania, iar ca oaspeti de onoare evenimentul i-a avut pe “cunoscutul ziarist Victor Roncea, analistul politic Dan Dungaciu, fostul disident politic Alexandru Leşco, consilierul prezidenţial Eugen Tomac si deputatul moldovean Ion Varta” (vezi http://www.flux.md/agentie/articole/1108). Si despre Dungaciu parca auzisem undeva ca-i prieten bun cu Rosca…

    In loc de concluzie

    Sunt prea multe coincidente la mijloc pentru a crede ca inaintarea candidaturii unui functionar incepator de doar 27 de ani este intamplatoare. E oare posibil ca Roncea, la insistenta prietenului Rosca, sa-l fi convins pe prietenul Basescu pe ultima suta de metri ca Eugen Tomac e cel mai bun candidat?! De ce nu?! Roncea avea ca argument exemplul lui Chirtoaca, care la 28 de ani a castigat primaria Chisinaului. I-ar fi putut spune Presedintelui Basescu ca moldovenii adora tineri (vezi cazul Chirtoaca) si ca un tanar sprijinit de tandemul Basescu – Chirtoaca ar fi varianta de castig 100%.

    Alegerile uninominale nu sunt doar un mare pas pentru democratia romaneasca dar si o oportunitate buna pentru Iurie Rosca sa-si plaseze (inca) un apropriat in cercurile politice de la Bucuresti. Interesul este cu atat mai mare cu cat in ultimul timp, mai cu seama dupa evenimentele din 4 aprlie 2005, imaginea lui Iurie Rosca a cazut tare in ochii multor politicieni romani si acesta este intr-o criza profunda in relatia sa cu Bucurestiul.

    Se pare ca suntem in prezenta unui caz in care Iurie Rosca foloseste energia oponentilor sai pentru a-si promova propriile interese. Si anume, el foloseste imaginea si autoritatea dusmanilor sai politici Dorin Chirtoaca si Mihai Ghimpu pentru a-l vedea intrat in Parlamentul Romaniei pe omul sau – Eugen Tomac. Promovarea lui Tomac are ratiuni politice clare si din perspectiva trecerii partidului comunistilor si PPCD in opozitie dupa 2009. Ceea ce face Rosca azi de la tribuna Parlamentului Moldovean va putea fi tras la indigo in Parlamentul Romaniei prin intermediul lui Tomac. Acuzarea de tradare, KGB-ism, aservire intereselor rusesti, publicarea in ZIUA si disiminarea informatiei prin presa comunista de la Chisinuau poate compromite serios orice guvernare necominista.

  5. pentru mihai stan

    OMUL LUI ROSCA PENTRU PARLAMENTUL ROMANIEI?

    Candidatul surpriza al PDL-ului

    PDL-ul lui Basescu a avut initial alte idei despre candidatul pe care sa-l arunce in Basarabia. Intentia a fost sa mizeze pe cineva bine cunoscut publicului moldovean. Mai intai s-au oprit asupra lui Dorin Chirtoaca, dar fara succes. Dupa mai multe tatonari PDL-ul s-a oprit asupra cunoscutului patriot roman Alexandru Lesco, membru al grupului Ilascu. Numele lui Lesco s-a vehiculat pana aproape in ultimele zile cand, subit, intr-un mod absolut inexplicabil si neasteptat cineva l-a convins pe Basescu sa aleaga alta persoana. Surpriza a fost cu atat mai mare cu cat alesul e o persoana absolut anonima, abia coborata de pe bancile facultatii si care are varsta de doar 27 de ani. Eugen Tomac, etnic roman din regiunea Odesa, Ucraina, este absolvent al facultatii de istorie a Universitatii Bucuresti promotia 2003. Pana in 2004 si-a facut masteratul la aceeasi universitate iar de atunci pana in prezent este doctorand. Nu este clar daca isi face sau si-a facut studiile de doctorat la zi sau la fara frecventa. De aproximativ un an si ceva este angajat ca functionar incepator in Administratia Presedintelui Romaniei. Candidatura lui a fost anuntata in ultima zi in care se puteau anunta candidatii (20 octombrie 2008) iar cel mai surprins de ea a fost Alexandru Lesco, care era sigur ca va fi candidat PDL.

  6. pentru mihai stan

    Chiar daca e un functionar incepator in Presedintia romaneasca, dupa desemnare Tomac este prezentat, in mod eronat, drept “consilier prezidential”. De pe site-ul http://www.presidency.ro/?_RID=cons_p&exp4=adm aflam ca nu exista un “consilier prezidential” pe nume Eugen Tomac. De pe site-ul http://www.pluralism.ro/btd_programB.doc reiese ca Eugen Tomac este “consilier in Departamentul Politic al Aministratiei Prezidentiale”. Daca informatia de pe pluralism.ro este adevarata, atunci trebuie sa precizam ca de la functia pe care o detine Tomac (o functie de rang mic), pana la functia de “consilier presidential” (care este o functie foarte inalta in ierarhia statului) e o cale extrem de lunga. Si anume, prima e de obicei caracteristica inceputului carierei iar ultima apogeului ei. Pentru comparatie in alt domeniu am putea spune ca e ca si cum o sora medicala s-ar prezenta doctor sau un profesor asistent incepator s-ar prezenta decan de facultate. De exemplu in Presedintia Moldovei pana de curand au fost trei “consilieri prezidentiali”: Morei, Reidman si Tcaciuc. Pe langa ei, stuff-ul presidentiei continea zeci de alti angajati de talia lui Tomac dar si mai mari in diferite directii si departamente. Nici unul insa, nu se prezenta drept “consilier prezidential”. De la inceputul campaniei electorale mai toata presa moldoveneasca l-a intitulat pe Eugen Tomac “consilier presidential”. Iata doar cateva exemple: (vezi http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8038
    http://www.rgnpress.ro/Social/Eugen-Tomac-a-discutat-la-Galati-cu-studentii-basarabeni-despre-cetatenia-romana.html
    http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=879&idRubric=9071&idArticle=20315
    http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=interviewbyid&id=76)
    Se pare ca Eugen Tomac incurajeaza tacit aceasta eroare si nu doreste sa puna capat confuziei, iar mentinerea confuziei pare sa faca parte din strategia lui electorala.
    Este interesant ca, cariera lui Eugen Tomac de dupa absolvire este invaluita de mister. CV-ul sau de pe wikipedia ne informeaza, printre altele, ca e fost redactor de ziar si
    2
    consiler personal al presedintelui Basescu, fara insa a da date exacte de cand si pana cand dansul a ocupat sau ocupa aceste functii. Intrebarea care apare in mod logic este: cum e posibil ca Presedintele Basescu sa se increada unui tanar de 27 de ani, care, in virtutea varstei, prin definitie nu poate avea experienta necesara si care in plus lucreaza pentru el de putin timp si intr-un post de incepator? Cine oare a putut pune un cuvant atat de greu pentru acest tanar si care este interesul de a-l promova?! Supozitia pe care o inaintam este ca acesta a fost promovat de catre politicianul Iurie Rosca cu ajutorul unui bun prieten de-al sau, care, la randul sau e un apropiat al presedintelui Basescu. Vom da mai jos argumentele care ne conduc la aceasta supozitie.

  7. pentru mihai stan

    Roncea, omul lui Rosca in presa romaneasca

    Este o strategie veche a politicianului Rosca de a folosi in lupta sa cu concurentii un important ziar Bucurestean – ZIUA. Relatia lui cu acest ziar se explica prin relatia personala pe care o are cu ziaristul de la ZIUA Victor Roncea. Schema atacurilor lui Rosca este urmatoarea: Rosca scrie un articol denigrator la adresa unui adversar iar Roncea il publica in ZIUA semnand-ul cu numele sau. A doua zi Rosca il republica in FLUX (mai nou si in Moldova Suverana) cu trimitere la prestigiosul ziar bucurestean. Miza manevrei este de a da un plus de credibilitate materialului si de a crea o acoperire pentru adevaratul autor al atacului. Aceasta tactica a fost aplicata de-a lungul timpului de nenumarate ori practic impotriva tuturor neprietenilor lui Iurie Rosca. Stilul preferat al atacurilor lui Iurie Rosca este acuzarea victimelor de relatii cu KGB-FSB. Astfel, de exemplu, pe 10 iulie 2008 Victor Roncea semneaza un articol din ziarul ZIUA intitulat “Filiera fratilor KGB”, in care mai toti liderii de opozitie si un sir de basarabeni cunoscuti sunt trecuti in randul masonilor apropiati structurilor KGB (vezi http://www.ziua.ro/display.php?id=240046&data=2008-07-10). Este interesant de observat ca pana si liderul PL Mihai Ghimpu, despre care autorul nu uita sa aminteasca ca e unchiul primarului Dorin Chirtoaca, nu este scutit de astfel de acuzatii. Mai mult chiar, in mod special pentru acesta, autorul prezinta un pretins faximil de la un “frate” in confirmarea apartenentii lui Ghimpu la structurile sus-numite. Pe 11 iulie 2008 FLUX-ul republica acelasi articol (vezi http://www.flux.md/articole/3860/). Ultima data tactica lui Iurie Rosca si Victor Roncea a fost aplicata pe 13-14 octombrie 2008 impotriva lui Nicolae Dabija si Vitaliei Pavlicenco, tocmai in perioada cand acestia doi se luptau pentru nominalizarea din partea PL pentru alegerile uninominale din Romania. Conform vechiului scenariu, pe 13 octombrie, ZIUA publica materialul intitulat “Basarabia la mezat” in care cei doi sunt acuzati de relatii cu KGB si PCUS (vezi http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-13&id=243955&kword=basarabia+la+mezat), iar ceva mai tarziu articolul este preluat de catre MOLDOVA SUVERANA si FLUX ( vezi http://www.moldova-suverana.md/index.php?subaction=showfull&id=1223897313&arc

  8. pentru mihai stan

    MOLDOVA SUVERANA si FLUX ( vezi http://www.moldova-suverana.md/index.php?subaction=showfull&id=1223897313&archive=1223982687&start_from=&ucat=13& si http://www.flux.md/articole/4892/).

    Relatiile lui Roncea cu Basescu

    Victor Roncea nu este doar un vechi prieten al lui Iurie Rosca dar si un mare apropiat al Presedintelui Basescu (vezi http://roncea.wordpress.com/ pentru fotografii). De multi ani deja el s-a transformat in unul dintre cei mai importanti sustinatori ai Presedintelui Roman si a scris nenumarate articole in sustinerea acestuia. In 2007, in timpul crizei dezlegate ulterior de referendumul din luna mai, Victor Roncea a scris o carte apologetica
    3
    la adresa lui Basescu intitulata “Davai ceas davai Traian”, in care, ca si in alte cazuri a acuzat oponentii lui Baescu ca ar fi facut jocul structurilor secrete rusesti si ca, de fapt, lupta era intre Basescu si interesele Rusiei in Romania (vezi http://www.ziua.ro/display.php?id=220813&data=2007-05-18). Basescu a castigat batalia cu oponentii sai iar Roncea a castigat simpatia si increderea lui Basescu si a devenit un mare apropiat al acestuia. Relatia celor doi a devenit atat de apropiata incat Victor Roncea a devenit un om care poate influienta deciziile Presedintelui Romaniei.

  9. pentru mihai stan

    Care este legatura dintre cei trei: Tomac, Rosca si Roncea?

    Am spus deja ca numirea lui Tomac sfideaza orice logica normala. Pentru a incerca sa patrundem misterul este interesant sa aflam mai intai ce spun despre Tomac fostii lui colegi de facultate. Punand numele Eugen Tomac pe Google, am gasit blogul Valentinei Basiul, fosta studenta la Bucuresti si colega de activitati extracuriculare ale candidatului PDL. In ziua numirii lui Tomac in postura de candidat, dansa se arata surprinsa de candidatura sa si ne relateaza urmatoarele: “cu Tomac am fost colegi de generatie la Bucuresti. Am activat intr-o organizatie concurenta, dar spre deosebire de colegii mei, eu ma impacam bine cu el. Baiat de treaba. Am avut si proiecte comune. Tin minte odata am colectat carte pentru scolile din Basarabia. Am muncit ca gandacii dar n-am mai inteles pana la urma unde au ajuns cartile. Eu m-am ocupat de edituri, sunam si le ceream carti din stoc pentru amaratii de copii din satele noastre. Unii colegi de ai mei, din ‘Noua generatie’ de pe timpuri, spuneau dupa aceea tare frustrati ca i-am facut aiurea imagine lui Rosca. Am mai auzit si alti sudenti care spuneau ca Tomac ar fi omul lui Rosca la Bucuresti. Dar mai mult de atat nu stiu. M-a mirat tare mult cand am vazut ca lucreaza la Cotroceni si sincer m-am bucurat pentru el, dar si pentru noi, ceilalti fosti studenti de la Bucuresti. Este o realizare” (vezi http://valentinabasiul.blogspot.com/2008/10/daca-as-fi-cetatean-roman.html).

  10. pentru mihai stan

    Relatarile Valentinei Basiul despre relatia lui Eugen Tomac cu Iurie Rosca sunt foarte interesante si, in mod cert, relevante. Insa posibl insuficiente pentru a dezlega misterul lui Eugen Tomac. Din aceasta cauza am incercat sa cautam si alte indicii care ar varsa lumina pe aceasta afacere.

    Unicul mijloc pe care l-am avut la indemana a fost internetul si iata ce am descoperit: pe 24 octombrie in sectiunea romaneasca a enciclopediei wikipedia a fost creata pagina Eugen Tomac cu o scurta biografie a acestuia care il prezinta intr-o lumina foarte favorabila (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Tomac). Toate incercarile noastre de a introduce pe aceasta pagina ceva au fost zadarnicite. Astfel, a fost stearsa informatia despre controversa referitoare la functia de consilier prezidential, despre relatarea Valentinei Basiul referitoar la relatia lui Tomac cu Rosca si, culmea, chiar si despre denumirea originala a satului de bastina a lui Tomac (Babele). Chiar daca wikipedia e o enciclopedie publica si oricine e liber sa contribuie, se pare ca cei care administreaza pagina lui Tomac refuza categoric orice modificare care ar fi macar putin dezavantajoasa persoanei sale. Informatia despre blocarea tuturor contributiilor noastre poate fi vazuta in istoricul paginii Eugen Tomac. Veti constata ca “partizanii” lui Tomac fac zilnic imbunatatiri si modificari “constructive” la pagina lui, pe cand ceilalti nu au nici o sansa din cauza administratorilor paginii.

  11. pentru mihai stan

    Navigand in continuare pe wikipedia romaneasca am constatat ca si politicianului Iurie Rosca are o pagina (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Iurie_Rosca) care la fel ca si pagina lui Tomac contine exclusiv informatie pozitiva. Am incercat sa scriem pe aceasta pagina ceva despre 4 aprilie 2005 si despre coalitia cu PCRM (informatie arhicunoscuta si publica), insa eforturile noastre au fost zadarnicite de catre administratorii paginii. Si in cazul acestui politician, informatia despre blocarea tuturor contributiilor noastre poate fi vazuta in istoricul paginii.

    Am fost foarte frustrati de compromiterea tuturor eforturilor noastre de a pune pe wikipedia informatie “mai variata” despre acesti doi politicieni dar si extrem de surprinsi sa constatam din istoricul paginilor Rosca si Tomac ca eforturile noastre au fost zadarnicite de aceiasi doi administratori wikipedia (sysops sau system operators) pe nume Andrei Stroe si Minisarm (din Buzau si Targoviste), care ingrijesc paginile ambilor politicieni. Este socant si scandalos ca “linistea” ambilor politicieni pe acest site este vegheata cu inversunare de aceleasi doi cerberi, administratori wikipedia. Pe cei interesati de mai multe detalii ii invitam sa examineze cu atentie istoricul paginilor pentru a se convinge de veridicitatea informatiei de mai sus. Cat despre noi, intentionam sa depunem o plangere la wikipedia pe actiunile administratorilor comuni ai politicienilor Rosca si Tomac.

  12. pentru mihai stan

    Investigatia noastra pe internet a dat si alte rezultate interesante. Si anume faptul ca Eugen Tomac a fost angajat in calitate de redactor la ziarul ZIUA (acolo unde isi desfasoara activitatea Victor Roncea). Aceasta informatie ne-o furnizeaza chiar Eugen Tomac in biografia sa de pe wikipedia. Internetul e capabil de minuni, insa nu ne-a putut furniza si informatie directa si explicita despre relatia dintre Tomac si Roncea. Am fost insa capabili sa gasim multa infomatie care, adunata la gramada, e capabila sa ne dea o idee foarte clara despre ce se petrece intre cei doi.

    Astfel, aflam ca practic de la inceputul campaniei electorale, Victor Roncea a fost alaturi de Eugen Tomac. De pe pagina http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=89&Itemid=76aflam ca pe 22 octombrie 2008 Victor Roncea impreuna cu Eugen Tomac au participat la o conferinta dedicata lui Alexandru Lesco. De pe blogul lui Victor Roncea ( vezi http://victor-roncea.blogspot.com/) aflam ca pe 31 octombrie 2008 Eugen Tomac si Victor Roncea au participat impreuna la conferinta „Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? Solutii, probleme, provocari” organizat de Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala si Fundatia pentru Romania.

  13. pentru mihai stan

    Mai multa informatie interesanta ne ofera portalul de stiri al agentiei de presa Romanian Global News despre care se stie ca este patronata de catre fratii Victor si George Roncea si Iurie Rosca. Astfel, observam ca intre 28 si 31 octombrie 2008 aceasta agentie de presa a postat patru articole cu caracter publicitar despre candidatul Eugen Tomac (vezi http://www.rgnpress.ro/Politic/Basarabia-pamant-electoral-romanesc.html#Scene_1
    http://www.rgnpress.ro/Politic/Consiliul-Mondial-Roman-sprijina-candidatura-lui-Eugen-Tomac-in-Basarabia.html
    http://www.rgnpress.ro/Interviuri/Eugen-Tomac-Chisinaul-trebuie-sa-inteleaga-ca-drumul-spre-UE-trece-prin-Romania.html
    http://www.rgnpress.ro/Social/Eugen-Tomac-a-discutat-la-Galati-cu-studentii-basarabeni-despre-cetatenia-romana.html).

  14. pentru mihai stan

    Si daca asta nu-i sufficient pentru a ne crea o opinie despre complicitatea tuturor protagonistilor acestei anchete, atunci editia din 28 martie 2008 a ziarului FLUX ne informeaza ca pe 27 martie 2008 la Timisoara a avut loc serbarea celei de a 90-a aniversari a unirii Basarabiei cu Romania, iar ca oaspeti de onoare evenimentul i-a avut pe “cunoscutul ziarist Victor Roncea, analistul politic Dan Dungaciu, fostul disident politic Alexandru Leşco, consilierul prezidenţial Eugen Tomac si deputatul moldovean Ion Varta” (vezi http://www.flux.md/agentie/articole/1108). Si despre Dungaciu parca auzisem undeva ca-i prieten bun cu Rosca…

    In loc de concluzie

    Sunt prea multe coincidente la mijloc pentru a crede ca inaintarea candidaturii unui functionar incepator de doar 27 de ani este intamplatoare. E oare posibil ca Roncea, la insistenta prietenului Rosca, sa-l fi convins pe prietenul Basescu pe ultima suta de metri ca Eugen Tomac e cel mai bun candidat?! De ce nu?! Roncea avea ca argument exemplul lui Chirtoaca, care la 28 de ani a castigat primaria Chisinaului. I-ar fi putut spune Presedintelui Basescu ca moldovenii adora tineri (vezi cazul Chirtoaca) si ca un tanar sprijinit de tandemul Basescu – Chirtoaca ar fi varianta de castig 100%.

    Alegerile uninominale nu sunt doar un mare pas pentru democratia romaneasca dar si o oportunitate buna pentru Iurie Rosca sa-si plaseze (inca) un apropriat in cercurile politice de la Bucuresti. Interesul este cu atat mai mare cu cat in ultimul timp, mai cu seama dupa evenimentele din 4 aprlie 2005, imaginea lui Iurie Rosca a cazut tare in ochii multor politicieni romani si acesta este intr-o criza profunda in relatia sa cu Bucurestiul.

    Se pare ca suntem in prezenta unui caz in care Iurie Rosca foloseste energia oponentilor sai pentru a-si promova propriile interese. Si anume, el foloseste imaginea si autoritatea dusmanilor sai politici Dorin Chirtoaca si Mihai Ghimpu pentru a-l vedea intrat in Parlamentul Romaniei pe omul sau – Eugen Tomac. Promovarea lui Tomac are ratiuni politice clare si din perspectiva trecerii partidului comunistilor si PPCD in opozitie dupa 2009. Ceea ce face Rosca azi de la tribuna Parlamentului Moldovean va putea fi tras la indigo in Parlamentul Romaniei prin intermediul lui Tomac. Acuzarea de tradare, KGB-ism, aservire intereselor rusesti, publicarea in ZIUA si disiminarea informatiei prin presa comunista de la Chisinuau poate compromite serios orice guvernare necominista.

  15. vLAD

    http://WWW.EUGENTOMAC.EU

    Eugen Tomac si PDL, singurii care au in programul de guvernare Basarabia

    ROMÂNIA PENTRU TOŢI ROMÂNII

    pentru că România e şi casa ta!

    – Proiectul politic al lui Eugen Tomac, viitorul tău deputat în Parlamentul României –

    CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, Articolul 7:

    „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”.

    Cred cu tărie că:

    Românii de pretutindeni au nevoie de protecţia statului român pentru a a-şi păstra cu demnitate patrimoniul cultural şi spiritual românesc.

    România are datoria constituţională şi morală să acorde sprijinul necesar pentru protejarea şi conservarea identităţii culturale şi spirituale a românilor de peste hotare.

    Românii de pretutindeni au nevoie de suport şi garanţii reale pentru a putea dezvolta comunitatea şi combate abuzurile la care sunt supuşi.

    România are obligaţia să ofere cât mai multe facilităţi românilor de pretutindeni pentru a reconsolida relaţia între comunitate şi ţara-mamă.

    De aceea, vin în faţa ta cu un program politic. Ca reprezentant al românilor în Parlamentul României voi ţine cont de problemele specifice ale fiecărei comunităţi româneşti în parte, voi propune şi susţine un plan de măsuri care să ofere soluţii practice pentru românii de pretutindeni.

    Fii alături de mine şi Partidul Democrat Liberal în 30 noiembrie pentru că România e şi casa ta! România pentru toţi românii!

    1. Cetăţenia română pentru toţi românii

    România are obligaţia să ofere tuturor românilor posibilitatea de a solicita dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române.

    În acest sens, ca deputat al tău în Parlamentul României, voi susţine modificarea legii cetăţeniei române, astfel încât fiecare român care şi-a pierdut cetăţenia din motive neimputabile să aibă posibilitatea de a o redobândi, în termen de maximum 6 luni.

    Mă voi lupta ca, prin acest proiect de lege, toţi românii de peste hotare, care nu au avut niciodată cetăţenia română, să aibă dreptul să o obţină printr-o procedură transparentă şi rapidă.

    Propun ca statul român să acorde cetăţenia, la cerere, tuturor celor care au fost bursieri sau au studiat în România din 1990 şi până în prezent

    Partidul Democrat Liberal este singurul partid politic care are drept obiectiv prin programul de guvernare acordarea cetăţeniei române tuturor românilor de peste hotare.

    2. Eliminarea vizelor pentru toţi românii de peste hotare

    Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, cea mai numeroasă comunitate de români din imediata vecinătate este afectată direct în menţinerea raporturilor cu ţara-mamă.

    Partidul Democrat Liberal şi preşedintele Traian Băsescu susţin interesele şi aderarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Până când dezideratul “Uniţi în Europa” va deveni realitate, voi redacta şi susţine adoptarea unei legi care să specifice statutul românilor de peste hotare în raport cu România. Voi solicita ca etnicii românii – cetăţenii ai statelor din vecinătatea imediată – să beneficieze de vize gratuite, cu intrări multiple, acordate pentru o perioadă de minimum 5 ani. Prevederea se va aplica şi studenţiilor etnici români.

    Voi susţine ca legea să stipuleze expres şi eliminarea vizelor pentru etnicii români cetăţeni ai statelor ce au semnat un acord de asociere la Uniunea Europeană.

    3. Dreptul tuturor românilor de a alege şi a fi reprezentaţi

    Peste 6 milioane de români din statele vecine României nu îşi pot exercita dreptul de a alege fie pentru că procesul electoral nu este bine organizat, fie pentru că nu au cetăţenia română.

    De aceea, voi iniţia un proiect legislativ prin care să fie introdus votul prin corespondenţă (prin poştă şi/ sau un sistem online bine securizat), cel care va garanta tuturor românilor posibilitatea de a-şi exprima unul din drepturile fundamentale, acela de a alege. Mai mult, voi solicita ca românii din statele vecine, care nu au cetăţenia română, să aibă reprezentanţi de drept în Parlamentul României pentru ca şi interesele lor să fie apărate.

    Modelul aplicat minorităţilor din România, recunoscut ca un model de bună practică în Europa, poate fi implementat în raport cu comunităţile româneşti din statele aflate în imediata vecinătate.

    4. Acces egal pe piaţa forţei de muncă pentru toţi românii

    Accesul pe piaţa forţei de muncă a etnicilor români se face, în prezent, în condiţiile generale aplicate oricărui străin.

    Voi promova o lege privind statutul românilor de peste hotare, care să le acorde acestora facilităţi în domeniul social, educaţional, economic şi cultural. Astfel, românii cetăţeni ai statelor vecine vor ajunge să aibă aceleaşi drepturi privind accesul pe piaţa forţei de muncă ca şi cetăţenii români. De asemenea, vor beneficia de asigurări sociale şi medicale şi vor fi integraţi pe piaţa forţei de muncă conform pregătirii profesionale.

    Voi mai propune şi crearea unui mecanism de informare electronică a românilor de peste hotare pentru ca aceştia să cunoască drepturile de care beneficiază pe piaţa forţei de muncă din România, precum şi obligaţiile pe care le au. Legea va prevedea şi organizarea periodică de către Guvernul României, în sistem electronic, a unei burse a locurilor de muncă ce se va adresa românilor de peste hotare.

    5.Creştere economică pentru românii de pretutindeni

    România creşte economic şi social, dar trebuie să acorde o atenţie importantă şi dezvoltării şi progresului comunităţilor de români aflaţi peste hotare.

    În acest sens, alături de colegii mei din Partidul Democrat Liberal voi solicita ca Parlamentul României să adopte o serie măsuri legislative prin care să ofere cât mai multe facilităţi de ordin social şi economic românilor de pretutindeni:

    – Acordarea de facilităţi în domeniul sănătăţii, astfel încât românii de peste hotare să poată beneficia de servicii medicale în România;

    – Acordarea de credite bancare pentru etnicii români încadraţi pe piaţa forţei de muncă din România;

    – Stimularea investiţiilor în regiunile locuite de comunităţi româneşti prin intermediul euroregiunilor;

    – Organizarea de evenimente pentru oamenii de afaceri de origine română de peste hotare;

    – Elaborarea unui ghid de afaceri în colaborare cu Camera de Comerţ a României pentru a-l distribui în comunităţile româneşti.

    6. O administraţie europeană pentru toţi românii

    Statul român trebuie să depună eforturi astfel încât românii de peste hotare să poată beneficia de toate oportunităţile pe care le poate oferi România, în calitate de membru al Uniunii Europene. România poate contribui cu propria experienţă şi proprii specialişti la reforma administraţiilor locale din ţările vecine pentru ca deciziile să fie luate mai aproape de oameni.

    Ca parlamentar, voi susţine iniţierea de parteneriate între administraţiile locale şi centrale din România şi administraţiile de peste hotare reprezentate de către etnici români. Voi acorda suport pentru accesarea fondurilor europene în vederea demarării de proiecte transfrontaliere.

    7. Instituţii româneşti aproape de români

    Pentru a adapta cadrul legislativ astfel încât acesta să răspundă noilor transformări privind problematica românilor de pretutindeni, se impune crearea de noi organisme care să implementeze politicile destinate comunităţilor româneşti de peste hotare.

    Cred că o soluţie viabilă pentru funcţionarea optimă a tuturor structurilor guvernamentale existente este reorganizarea, prin comasare a acestora într-o singură instituţie, care să gestioneze unitar relaţiile cu românii de peste hotare. Aceasta va beneficia de un buget care să asigure finanţare permanent şi într-un mod transparent, pentru toate proiecte ce urmăresc dezvoltarea comunităţilor româneşti.

    Voi milita pentru ca între reprezentanţii comunităţii româneşti din întreaga lume şi autorităţile române să fie organizate întâlniri consultative periodice

    Îmi voi convinge colegii parlamentari români să se implice şi mai mult în promovarea pe agenda organismelor competente din cadrul Consiliului Europei a problemelor cu care se confruntă comunităţile româneşti din statele din vecinătate. Împreună com reuşi să obţinem dreptul de reprezentare al etnicilor români în Parlamentele, administraţiile centrale şi locale din statele respective.

    8. O carte şi o diplomă pentru fiecare român

    Consider că statul român are obligaţia să întreprindă măsuri urgente, astfel încât tinerii români de pretutindeni să beneficieze de toate oportunităţile pentru a-şi păstra identitatea cultural.

    Propun oferirea de către statul român a 5000 de burse anual pentru etnicii români care doresc să îşi continue studiile în România. Vor fi acordate burse de studii în valoare de 150 Euro pentru elevi şi studenţi, 200 Euro pentru masteranzi şi 400 Euro pentru doctoranzi, precum şi cazare gratuită, facilităţi de transport şi asigurare de sănătate.

    Voi discuta cu autorităţile române competente pentru a modifica metodologia de admitere la studii în România.

    Voi susţine alocarea anuală a 5000 de locuri în taberele de odihnă din România pentru elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi şi profesori alocarea anuală.

    Voi sprijini profesorii care predau în instituţii de învăţământ româneşti din comunităţile de peste hotare pentru ca aceştia să beneficieze de stagii de perfecţionare în România.

    9. Cultura – sanctuarul identităţii româneşti

    Cultura, poate cel mai important capitol în menţinerea identităţii româneşti, va fi, alături de celelalte obiective propuse, un capitol pentru care voi milita cu precădere

    Voi susţine înfiinţare de biblioteci româneşti şi centre culturale, voi încuraja încheierea de parteneriate culturale între instituţii culturale ale românilor de pretutindeni şi ale românilor din ţară, voi sprijini acţiunile de cercetare, restaurare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural românesc din afara graniţelor României, voi demara acţiuni de conservare şi revitalizare a tradiţiilor şi obiceiurilor locale româneşti în zonele locuite de români şi voi sprijini construirea şi restaurarea unor monumente lăcaşuri de cult ale românilor de pretutindeni.

    Libertatea de conştiinţă şi de religie trebuie să fie garantată tuturor românilor de peste hotare, în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi culturale. De aceea, Biserica Ortodoxă Română şi reprezentanţii săi vor beneficia de sprijin permanent pentru desfăşurarea activităţilor în plan spiritual, cultural şi social.

    10. Libertate, egalitate, fraternitate – pentru o societate civilă puternică

    Societatea civilă trebuie să fie sprijinită să promoveze principiile democraţiei şi drepturile omului şi să exprime valorile, identitatea şi tradiţiile istoriei noastre comune. Libertatea de exprimare şi de opinie vor fi principalele valori pe care le voi susţine. Mass-media de limbă română va constitui o prioritate în activităţile mele de sprijinire a românilor de pretutindeni.

    În acest sens, voi susţine înfiinţarea, la Bucureşti, a Centrului Media pentru Românii de Pretutindeni. Scopul acestei instituţii este de a crea un cadru de colaborare instituţionalizat şi un parteneriat între mass-media de limba română din comunităţile româneşti şi cea din România. Această instituţie va acorda sprijin financiar pentru presa de limba română din comunităţi şi burse de perfecţionare pentru jurnaliştii români de peste hotare.

    Program de Guvernare al Partidului Democrat Liberal
    Capitolul 25 – Romanii de Pretutindeni

    Situaţia actuală

    • Politicile naţionale orientate către sprijinirea comunităţilor româneşti din vecinatate şi din emigraţie sunt gestionate, într-un mod aleatoriu, haotic şi ineficient, de către mai multe instituţii, prin intermediul unor departamente sau direcţii de specialitate.

    • Cea mai importantă instituţie implicată în derularea unor proiecte în interesul compatrioţilor nostri din lume este Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).

    • Guvernul ar fi trebuit, conform programului de guvernare, să se concentreze, prioritar, pe “monitorizarea tratamentului aplicat comunităţilor româneşti din afara graniţelor, cu precădere în Ucraina, Serbia şi zona transnistreană, îmbunătăţirea comunicării dintre comunităţile româneşti cu autorităţile publice, fundaţiile şi comunitatea de afaceri din România, în promovarea şi protejarea investiţiilor economice în zonele locuite de comunităţile româneşti din afara graniţelor, sprijinirea înfiinţării de posturi de radio şi televiziune”;
    • Problematica românilor de pretutindeni a fost tratată cu dezinteres, în ciuda viziunii şi a obiectivelor clare oficializate prin programul de guvernare;

    • Transferul DRP la MAE a dus la birocratizarea activităţii, la lipsă de profesionalism în recrutarea şi menţinerea resurselor umane;
    • Criza generată în Italia în 2007, a evidenţiat eşecul comunicării dintre DRP cu organizaţiile reprezentative ale românilor din Italia şi cultele religioase comunitare;
    • Nu există niciun proiect guvernamental major care să ducă la promovarea şi protejarea investiţiilor economice în zonele locuite de comunităţile româneşti din afara graniţelor.

    Viziunea PD-L

    O politică de parteneriat cu autorităţile statelor pe teritoriul cărora trăiesc comunităţi de români, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile conferite de legislaţie precum şi de dreptul fundamental de a-şi păstra identitatea religioasă, culturală şi de limbă.

    Obiective de guvernare

    • Dobândirea şi redobândirea cetăţeniei române, precum şi păstrarea identităţii naţionale (Republica Moldova, Serbia, Ucraina etc), dreptul la muncă al românilor (Israel, Spania, Marea Britanie) precum şi eficienţa serviciilor consulare (Italia) sau strategiile de configurare a mediului de afaceri intracomunitar construite în parteneriat cu oameni de afaceri români de peste graniţe constituie provocări cărora viitorul guvern le va face faţă;
    • Abordarea, ca prioritate, de către instituţiile statului a comunităţilor româneşti din lume;
    • Crearea rapidă a unui cadru funcţional în relaţia cu românii de pretutindeni;
    • Gestionarea procesului educaţional-formativ adresat tinerilor români de pretutindeni;
    • Asigurarea condiţiilor suficiente exercitării dreptului de vot pentru cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor;

    Direcţii de acţiune

    • În plan educaţional – proiecte de sprijin logistic şi profesional a şcolilor româneşti intracomunitar

    • În plan cultural – încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestărilor culturale de tip identitar. PD-L va elabora o strategie pentru prevenirea manifestării şi dezvoltării curentelor de opinie romanofobe bazată pe deschidere culturală şi pe comunicare continuă.

    • În plan lingvistic şi mass-media – susţinerea proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţională şi locală din ţările în care trăiesc comunităţi importante de români va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes faţă de realităţile comunităţilor româneşti din lume.

    • În plan civic şi politic în raport cu statul în care se află şi cu statul de origine – sprijinirea proiectelor care încurajează implicarea organizaţiilor neguvernamentale românesti în programe cu impact civic-formativ. Autorităţile româneşti încurajează de asemenea cetăţenii români rezidenţi în străinătate să îşi asume un rol activ în comunităţile care trăiesc, să participe la actul electoral la nivel local.

    • În plan spiritual (credinţă şi tradiţie) – sprijinirea proiectelor care vizează protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunităţilor româneşti.

    • Promovarea unui pachet legislativ complex care să cuprindă următoarele prevederi:

    •Reorganizarea şi trecerea Departamentului pentru Românii de retutindeni în subordinea Primului Ministru .

    • Comasarea în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a tuturor structurilor cu atribuţii în gestionarea relaţiilor cu comunităţile româneşti din lume.

    •Introducerea unui mecanism de finanţare care să încurajeze performanţa.

    •Asigurarea resurselor umane calificate capabile să gestioneze eficient buna derulare a proiectelor şi programelor propuse de partenerii instituţiei.

    •Pregătirea şi instruirea adecvată a personalului din cadrul instituţiei.

    • Dotare logistică corespunzătoare a instituţiei.

    • Facilitarea dobândirii cetăţeniei pentru etnicii români de pretutindeni;

    • Reorientarea strategică a acţiunilor de sprijinire a comunităţilor româneşti de pretutindeni, prin acordarea unei mai mari importanţe politicilor parteneriale şi locului ocupat de organizaţiile neguvernamentale;

    • Monitorizarea permanentă a stării comunităţilor româneşti din lume, indiferent de situarea geografică a acestora, regimul politic sau contextul cultural în care se plasează;

  16. admin

    Stimati forumisti
    Acest forum este destinat discutiilor, publicitatea electorala are alte rubrici. Va multumim pentru intelegere

  17. Pt Vlad

    Ceea ce scrii tu nu arata nimic mai mult decat faptul ca esti un papagal, sau cel mult un spamer. Ori discuti civilizat, ori nu mai scrie. Oamenii s-au saturat de trambitarea grotesca a programului PD-L. Gata, stim, lasa-ne!

  18. teribil

    Cel putin daca ar fi teribil, daca ar avea nerv, daca ar avea mesaj dur… E greu de spus ca ar putea reusi daca ar fi votat. Intruchiparea somnolentei…

  19. REBELUS

    Eu nu l-am cunoscut pe dl. Pantiru pina acum dar in ultimul timp am urmarit interviurile lui. Imi creeaza impresia unui profesionist onest care stie exact ce trebui de facut. Pe langa experienta mai are inca un avantaj – autoritatea. Pare a fi o persoana care poate lupta pentru propriile idei, convingeri si principii. Pe Tomac l-am vazut pentru prima data tot recent dar nu mi-a insuflat aceasi incredere ca Pantiru. Nu as vota pentru Tomac. Nu-mi place. De obicei nu dau gres in aprecieri desi pot parea subiective (exeplu – Rosca intotdeauna mi-a parut o persoana dubioasa). Eu personal votez Pantiru. Puneti mintea in miscare si luati decizia corecta.

  20. CARPATI

    dedicatie pentru cei ce urla lasa-ne, lasa-ne pentru cine nu trebuie sa ne lase. Fiti atenti:

    V Badea si Tomac sunt PPCDisti sub acoperire.

    Pentru a va convinge si voi cum acestia au ascuns inopinat “urmele dragostei fata de PPCD” ne va ajuta Dl Google.com, pe care nu-l cumperi cu 1000 de euroi:

    1) deschideti http://www.google.com
    2) dati search la: http://viorelbadea.wordpress.c om
    3)nu click-ati pe Viorel Badea’s Blog ci pe Cached

    Veti vedea niste poze colorate de la lansarea lui Tomac si Badea la Chishnau alaturi de Chirtoaca si E. Baseasca. Un mic detaliu merita insa o mare atentie: vedeti ce lincuri favorite au acesti tineri shoimi!!! Nu va vine sa credeti ochilor??? DA, DA dragii mei – este PPCD!

    asa arata pagina PDListului Badea (parintele spiritual a lui Tomac) pana la 14 noiembrie 2008 cand am descoperit aceasta “scapare logistica”. Imediat ce am inceput sa postez stirea pe net, pagina a fost modificata si in loc de PPCD a aparut PL

    Eu nu comentez nimic penru ca toate mingile sunt in terenul lui Tomac si Badea. Cert este ca se joaca o tseapa de mai mare dragul, regizata de Iurii Ivanovich Rosca.

    Sa ne traiti, tov Rosca! sunteti cel mai tare Combinator din Balcani! BRAVO! da chiar imi place cum prosteste 4 milioane de basarabeni si vre-o 20 mil de frati romani!

    Mai comentati si voi daca aveti ce.

    PS. dati click pe lincul PPCD de la Badea si de acolo aveti acces direct la PCRM.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *