Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Profilul Partidului Politic „Şor”

Profilul Partidului Politic „Şor”

În perioada 31 ianuarie-22 februarie 2019, ZdG publică un supliment cu profilurile candidaţilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, realizate în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlamentul Curat 2019, în baza unor criterii de integritate care au fost prezentate public şi transmise partidelor politice. Sunt publicate profilurile candidaţilor partidelor care se situează pe primele locuri în preferinţele electorale ale cetăţenilor conform Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2018. În această ediţie, publicăm 6 profiluri ale candidaţilor partidului Şor. În ultimele trei ediţii au fost publicate profilurile PSRM, Blocului electoral ACUM şi PDM.

Partidul „Şor” este succesorul Mişcării „Ravnopravie” înregistrată la 27 octombrie 1998, iar la 19 iunie 2016 Ilan Şor a fost ales preşedinte al Mişcării “Ravnopravie”, fostul lider, Valerii Klimenco fiind numit preşedinte de onoare.

La alegerile prezidenţiale din 2016, partidul a înaintat candidatura Inei Popenco, însă cu zece zile înainte de primul tur al alegerilor, aceasta a fost exclusă din cursa electorală, pentru că a utilizat fonduri nedeclarate atunci când a deschis, în sectorul Râşcani al capitalei, un magazin social. Popenco a negat acuzaţiile. La alegerile locale din 2018, Marina Tauber, vicepreşedinta partidului a câştigat fotoliul de primar în comuna Jora de Mijloc. Preşedinta PAS, Maia Sandu, a contestat rezultatul alegerilor şi a cerut anularea acestora, acuzând Partidul ŞOR de mai multe încălcări printre care coruperea alegătorilor şi depăşirea plafonului stabilit pentru cheltuielile pentru alegeri din Jora de Mijloc. Instanţa a respins contestaţia, mandatul Marinei Tauber fiind validat. Tot în 2018 Partidul a înaintat-o pe Reghina Apostolova  în calitate de candidat la Primaria Chişinău. Cu o săptămână până la alegeri, ea a fost exclusă din cursă din cauza că ar fi primit finanţare de peste hotare pentru campanie. Potrivit datelor prezentate la CEC la 10 decembrie 2018, partidul are circa  48 de mii de membri.  Pentru alegerile din 24 februarie 2019, partidul a solicitat înregistrarea în cursa electorală la 3 ianuarie curent, însă membrii CEC i-au refuzat cererea, din motiv că au fost constatate anumite neconformităţi la dosarul depus de formaţiune. Ulterior, la cererea repetată a partidului, acesta a fost înregistrat în timp ce în faţa comisiei se desfăşura un protest în susţinerea formaţiunii. Unii dintre candidaţii partidului au fost nominalizaţi în raportul Kroll 1 şi anume: Ilan Şor, Marina Tauber, Regina Apostolova şi Veaceslav Lupov. În 2018, PP ŞOR a obţinut 14,9 milioane de lei, dintre care puţin peste 84 de mii de lei au fost acordate de către stat. Alte 14,8 milioane au fost obţinute în baza donaţiilor membrilor de partid, persoanelor juridice şi a cotizaţiilor de membru. Majoritatea banilor au fost cheltuiţi pentru întreţinerea sediilor, presă şi publicitate şi campania electorală din primăvara anului 2018.

Magazinele sociale şi coruperea alegătorilor

Partidul „Şor” a fost acuzat în repetate rânduri că ar corupe alegătorii prin magazinele sociale Merişor, deschise în mai multe localităţi din ţară. Primele patru magazine au fost deschise în anul 2015, la Orhei. Aici pot face cumpărături doar pensionarii, persoanele cu dizabilităţi şi veteranii, care dispun de aşa-numitele „carduri sociale”, eliberate de Partidul ŞOR. ZdG a scris că pentru a intra în posesia acestor carduri, pensionarii trebuie mai întâi să se înregistreze, având asupra lor buletinul de identitate şi carnetul de pensionar, veteran sau persoană cu dizabilităţi. La finele anului trecut, Ilan Şor anunţa că în republică activează 100 de magazine sociale.

Fundaţiile partidului, darnice cu orheienii

Într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reporterii au analizat activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor de caritate ale lui Şor şi au scos la iveală că acestea îşi ascund rapoartele financiare şi numele donatorilor şi că sunt folosite mai ales în campaniile electorale, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului. Înregistrată în august 2015, la foarte scurt timp după ce omul de afaceri Ilan Şor a devenit primar, Asociaţia „Pentru Orhei” a fost organizaţia care, în ultimii ani, oficial, a sponsorizat mai multe proiecte cu care se laudă edilul.

La solicitarea reporterilor CIJM, Asociaţia a refuzat să prezinte raportul financiar pentru ultimii ani, întrucât nu ar avea statutul asociaţiei de utilitate publică care prevede expres obligaţia publicării şi dezvăluirii rapoartelor de activitate şi financiare. Acestea nu au fost prezentate nici la Ministerul Justiţiei. Răspunsul oferit CIJM de asociaţie a fost semnat de către Viorel Melnic, fost şel al Serviciului Vamal, devenit între timp consilier al lui Ilan Şor. Acum fostul demnitar este şi preşedinte al Asociaţiei „Pentru Orhei”, fiind desemnat în această funcţie la 18 august 2017.

O altă organizaţie afiliată lui Şor este Fundaţia „Miron Şor”, înregistrată în 2011. Fundaţia nu este la fel de activă ca Asociaţia „Pentru Orhei”, cu toate acestea, în octombrie 2018 a ieşit la iveală că, de rând cu Asociaţia Obştească a Veteranilor şi Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne şi Asociaţia Procurorilor din Moldova, Fundaţia „Miron Shor” a primit cei mai mulţi bani de la moldovenii care au decis să-şi redirecţioneze 2% din impozitul pe venit. Fundaţia „Miron Shor” a obţinut 472.716 lei în 2018.

Concerte pentru alegători

Partidul a ajuns în atenţia presei şi pentru concertele organizate în toată republica, dar şi în diasporă. De exemplu, la 2 ianuarie 2019, cântăreţul rus Stas Mihailov a cântat la Comrat şi la Bălţi. Potrivit datelor Promo-Lex, în actuala campanie electorală Partidul Şor a organizat zeci de activităţi culturale pentru alegători. Astfel, în perioada 9 ianuarie – 22 ianuarie au fost raportate cel puţin 33 spectacole în cadrul circului organizat la OrheiLand cu asigurarea transportării gratuite la destinaţie.

Atacurile la adresa presei şi liderilor opoziţiei. Discursul de ură

La 20 iulie 2018, în cadrul unui eveniment organizat de partidul „Şor”, mai mulţi simpatizanţi ai lui Şor au protestat în mun. Chişinău la sediile a două partide politice în legătură cu pretinsa închidere a magazinelor sociale. În discursul adresat simpatizanţilor săi, plasat pe reţelele de socializare şi mediatizat amplu ulterior, Ilan Şor a venit cu ameninţări în adresa jurnaliştilor şi liderilor a două partide politice de opoziţie. Acesta a declarat următoarele: «Я обещаю: Они у меня будут висеть на Арке. Каждый. И Каждый будет делать с ними, что посчитает нужным. Потому что, они негодяи. Сволочи, негодяи, паскуды. Задавим их, задушим!»; «Вы – негодяи и твари, и мы вас задушим!»; «Они, я не побоюсь этого слова, животные и мы их накажем»; «Запомнитe, мы вас будем ждать везде: у дома, в темных переулках и соседям расскажем, кто вы такие на самом деле».; «Замочим их в сортире»; «Закатаем в асфальт»; «Мы будем их давить как последних мышей под плинтус, чтобы эти твари прятались от нас». A urmat exemplul lui Ilan Şor şi Marina Tauber. În timpul unui protest organizat pe data de 5 august, la Orhei, când mai mulţi susţinători ai lui Ilan Şor, aduşi organizat din alte localităţi, au luat cu asalt sediul improvizat al Platformei DA şi PAS de la Orhei, Tauber a agresat verbal şi a lovit cu mătura o jurnalistă de la Radio Orhei care încerca să discute cu oamenii. Ulterior, protestatari, îndemnaţi de Tauber, l-au agresat pe un alt jurnalist de la acelaşi post de radio. Din imaginile video care au apărut pe reţelele de socializare se vede clar cum reprezentanta Partidului „Şor”, primăriţa comunei Jora de Mijloc, Tauber, şi colegul său de partid, Pavel Verejanu, instigă participanţii la protest împotriva jurnalistei postului Radio Orhei, Tatiana Djamanov: „Ia – Djamanov, cu mătura!”, „Radio Orhei la gunoi!”, „Radio Orhei ,afară!”, „Du-te de aici!”. Înarmaţi cu mături, alţi manifestanţi au urmat îndemnul Tauber şi au îmbrâncit-o pe jurnalistă. Urmare a atacurilor şi ameninţărilor sale la adresa jurnaliştilor, mai multe ONG-uri din Republica Moldova au solicitat Procuraturii Generale să investigheze declaraţiile făcute de Şor sub aspectul incitării la ură. În septembrie 2018 Procuratura municipiului Chişinău, care a examinat ameninţările lui Şor sub aspectul ”huliganism”, a emis o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale.

Televiziunile din buzunarul Partidului Şor

Orhei TV şi Euro TV erau cele două posture TV afiliate lui Şor. În septembrie 2018 CCA a decis ca EuroTV, postul de televiziune afiliat primarului de Orhei Ilan Şor, să fie redenumit în Televiziunea Centrală. Deşi un membru al CCA s-a arătat nedumerit de faptul că administratorul instituţiei este şi „reprezentantul împuternicit” al Partidului Şor, preşedintele Consiliului a insistat să se treacă la procedura de vot. Într-un articol de pe portalul media-azi, al CJI se arată sursele de finanţare pentru dezvoltarea unor astfel de proiecte media, conform administraţiei posturilor TV, au fost adunate din „împrumuturile unor persoane fizice şi juridice”, care au încredere în televiziunile respective.

Oficial, beneficiara celor două posturi de televiziune este Rita Ţvik. Potrivit Anticoruptie.md, ea este şi fondatoarea Agenţiei de ştiri Novosti-Moldova (НОВОСТИ-МОЛДОВА), iar soţul ei, Vladimir Novosadiuc, este şeful Agenţiei Sputnik Moldova. Cei doi soţi au fost vizaţi în raportul Kroll, compania angajată de autorităţile Republicii Moldova să investigheze fraudele bancare. Potrivit documentului, Rita Ţvik şi Vladimir Novasadiuc, ambii acţionari la Unibank, au împrumutat de la firma Harrogate Consulting LLP câte 12 milioane de lei. Mai mult, presa a relatat că, în 2014, ambii au intermediat preluarea Euro TV şi Alt TV de către primarul de la Orhei. Rita Ţvik este şi fondatoarea Klassika Media SRL, firmă care a fondat Media Resurse SRL şi Alternativ-TV SRL, cele care gestionează posturile de televiziune. Acum, potrivit declaraţiilor depuse la CCA, compania care deţine cele două posturi de televiziune este Media Resurse SRL.

Profil candidat: Ilan Şor

Integritatea în activitatea politică

Ilan Şor s-a implicat în politică în 2015, cu ocazia alegerilor locale. Atunci, se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul furtului miliardului. Imediat cum a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar de Orhei, din partea mişcării social-politice „Ravnopravie”, a fost eliberat din arest la domiciliu sub control judiciar, în urma unei cereri depuse de avocaţii săi, ca să se poată implica în campania electorală. Şor a preluat oficial conducerea Mişcării „Ravnopravie” în iunie 2016, şi a reformat-o, schimbându-i numele în Partidul Şor.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

Jurnaliştii de investigaţie au depistat mai multe proprietăţi şi averi deţinute de Şor direct sau indirect, care nu se regăsesc în declaraţiile de avere depuse la CNI/ANI. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, depusă la CEC pe anii 2017-2018, Şor deţine un teren pentru construcţii pe care este amplasată o casă de 201,8 m. p., şi un garaj de 48,6 m.p., evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. El are şi trei apartamente: unul de 158 de m.p., procurat în 2000 cu 942.000 de lei, altul de 239,4 m.p., procurat în 2013 cu 824.000 de lei, şi al treilea de 57 m.p., din 2002, cu valoarea de 162.000 de lei. Şor mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu 5000 de lei, şi o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, moştenită în 2006 cu 400 de lei. În realitate, potrivit unei investigaţii Jurnal TV, parcul său de automobile ar fi mult mai mare. Şor ar avea în folosinţă încă cel puţin trei Mercedesuri clasa G, dar şi încă un Bentley, cu alt număr de înmatriculare, în care diferă doar o cifră. Două din cele trei Mercedesuri au fost filmate de mai multe ori lângă Primăria Orhei, dar şi lângă un local de lux din capitală, unde se afla Şor. Potrivit JurnalTV, Şor a fost văzut în ultimul timp şi cu un Audi luxos a cărui valoare, potrivit site-urilor de specialitate, ar fi de peste 90 de mii de euro. Întrebată despre aceste automobile, purtătoarea de cuvânt a politicianului a declarat că ele aparţin de fapt companiilor gestionate de el. Deşi indică o casă în Chişinău, evaluată la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj şi teren), Şor locuieşte în Chişinău, pe o altă adresă, pe str. Lacului, o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei construcţii separate – de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat percheziţii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui Şor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa 9 milioane de lei. Şor nu a comentat acestea, dar şi alte fapte expuse de Jurnal TV. Potrivit surselor din cadrul Jurnal TV, până în noiembrie 2018, Şor nu a depus în instanţă vreo acţiune prin care ar contesta cele scrise de jurnalişti în investigaţie. Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitate Rubliovka. Potrivit presei ruse, Ilan şi Sara Şor au procurat locuinţa în toamna anului 2013. Soţia politicianului, Sara, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuinţă. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină.

Şor este cunoscut drept omul de afaceri care a oferit de mai multe ori demnitarilor moldoveni servicii de transport aerian, ducându-i fie la meciuri de fotbal, fie în vacanţe, fie în deplasări. Şor menţionează despre asta şi în autodenunţul depus împotriva lui Filat. Cu toate acestea, în declaraţiile sale de avere nu s-a regăsit niciodată vreun avion sau o companie aeriană. Totuşi, Şor a recunoscut în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute în martie 2015, că îi aparţin companiile aeriene Nobil Air şi Air Clasica. Şor a intrat şi pe piaţa media din Moldova, achiziţionând, în vara anului 2014, prin SRL „Klassika Media”, posturile de televiziune Euro TV şi Alt TV. În 2018, Euro TV şi-a schimbat denumirea în „Televiziunea Centrală”, iar Alt TV în Orhei TV. Noile posturi s-au lansat în noiembrie 2018, în preajma campaniei electorale. Ele au fost trecute în acte pe o nouă companie, Media Resurse, fondată încă în 2014, al cărei conducător este Dumitru Chitoroagă, reprezentant împuternicit al partidului „Şor” în municipiul Chişinău, sectorul Botanica şi Centru. Întrebat de jurnaliştii Ziarului de Gardă cine a finanţat reorganizarea Euro TV şi lansarea noului post de televiziune, Chitoroagă a spus că banii vor fi împrumutaţi „de la parteneri ai fondatorului”, fără a preciza care parteneri. Nici companiile din domeniu media ale lui Şor nu s-au regăsit vreodată în declaraţiile sale de avere. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, Şor a încasat în ultimii 2 ani un salariu de circa 5170 de lei lunar, dar s-a împrumutat de la mama sa vitregă cu 36 de milioane de lei, împrumuturile urmează a fi stinse până în 2023. Luate impreuna cu imprumuturile pe care le-a facut în anii precedenţi, datoriile edilului de la Orhei faţă de Ilona Şor se ridică la 76,8 milioane de lei.

Contrar multiplelor investigaţii în presă despre averile ascunse de Şor pe companii, CNI doar o dată, pe 22 octombrie 2015, a dispus iniţierea controlului privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţilor pentru anul 2014. CNI s-a autosesizat atunci când Şor a declarat într-un autodenunţ din 2015 că a oferit o sumă de 250 mln de dolari fostului prim-ministru Filat. CNI urma să verifice sursa acestor bani şi dacă ei au fost declaraţi de către primarul or. Orhei. Pe 3 martie 2016, CNI a examinat rezultatele controlului, fără însă a anunţa public finalitatea. Toate încercările de a afla care a fost decizia CNI pe acest caz s-au soldat cu eşec. ANI nu ne-a oferit informaţia.

În octombrie 2015, Şor a făcut un autodenunţ în care a afirmat că l-a mituit în repetate rânduri pe fostul premier Filat în schimbul obţinerii unor avantaje personale sau de business. Potrivit lui Şor, suma mitei ar fi ajuns la 250 de milioane de dolari, iar aceşti bani au fost oferiţi în schimbul unor privilegii pe care Filat ar fi trebuit să le acorde afacerilor actualului primar de Orhei. De exemplu, pentru ca Filat, care era prim-ministru, să rezolve problema unui litigiu dintre Dufremol şi Le Bridge, Şor ar fi plătit jumătate de milion de dolari. De asemenea, i-ar fi plătit pentru ca Ministerul de Externe să îl numească consul onorific în Rusia. Alte 500.000 de dolari i-ar fi oferit pentru ca Filat să promoveze adoptarea cadrului legal pentru comercializarea „produselor petroliere duty-free în zona vamală”. Totuşi, afirma Şor, Filat nu i-a îndeplinit doleanţa. Proiectul lui Şor privind deschiderea benzinăriilor duty free  a devenit realitate abia în acest an, printr-un proiect de modificare a legislaţiei fiscale, propus de către deputatul Vladimir Cernat, şi votat de majoritatea parlamentară în lipsa unei expertize anticorupţie, a dezbaterilor în plen şi a unui aviz pozitiv al Guvernului. Cernat a negat pentru Ziarul de Gardă că ar avea vreun interes sau că ar fi fost remunerat pentru promovarea amendamentului la lege. Şor ar fi achitat şi pentru studiile făcute în Marea Britanie de către fiul mai mic al lui Iurie Leancă, Liviu Tristan. Ar fi vorba despre 25.000 de lire sterline, banii provenind din creditele neperformante de la cele trei bănci aflate în process de lichidare. Leancă a respins acuzaţiile, precizând că a plătit studiile fiilor din propriile economii.

De mai bine de 10 ani, Şor a legat o strânsă „colaborare” cu şefii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, a reuşit să privatizeze pe bani mărunţi mai multe imobile valoroase din patrimoniul sindicatelor. CIN a realizat mai multe anchete despre modul în care Şor a privatizat în condiţii dubioase hotelul Cosmos, hotelul Turist, Palatul de Cultură al Sindicatelor, pensiunea Flora etc. O altă afacere ce implică un bun al statului şi numele lui Şor este concesionarea Aeroportului International Chişinău. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea legalităţii concesionării Aeroportului, dar şi unii raport comun anterior al Ministerului Justiţiei şi CNA, realizat la cererea ex- premierului Valeriu Streleţ, transmiterea bunului în concesie pe o perioadă de 50 de ani a avut loc cu multiple încălcări ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe condiţii dezavantajoase statului şi cu prejudicii statului.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Urmare a atacurilor şi ameninţărilor lui Şor la adresa jurnaliştilor, mai multe ONG-uri au solicitat Procuraturii Generale să investigheze declaraţiile sub aspectul incitării la ură. În septembrie 2018 Procuratura municipiului Chişinău, care a examinat ameninţările sub aspectul „huliganism”, a emis o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Cel mai important prejudiciu care fi fost adus de Şor bugetului de stat ţine de acuzaţiile formulate de procurori în cazul falimentării BEM, Băncii Sociale şi Unibank. Pentru a acoperi gaura formată la cele trei bănci urmare a acordării creditelor frauduloase, BNM a acordat garanţii de stat în valoare de 13,34 de miliarde de lei, ulterior transformate în datorii de stat. Procurorii îl acuză pe Şor că ar fi sustras din cele trei bănci circa 5 miliarde de lei. Judecătoria Chişinău a stabilit însă că există probe doar pentru sustrageri în valoare de 2,7 miliarde de lei.

Compania britanică Kroll, contractată de Guvern să realizeze un audit al situaţiei în dosarul fraudei bancare, a constatat că împrumuturile oferite de cele trei bănci companiilor din aşa-numitul grup Şor ating cifra de 2,9 miliarde de dolari, acordate în perioada anilor 2012 – 2014. Împrumuturile oferite ar fi fost ascunse în calitate de împrumuturi corporative, fiind spălate printr-un proces coordonat la nivel înalt, prin mai multe conturi bancare din Letonia, aparent coordonate de Şor.

Cazier judiciar

Pe numele lui Şor există două dosare penale pornite în legătură cu frauda din sistemul bancar. Primul dosar, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administrare al BEM. Al doilea dosar, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani. Pe primul dosar, ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar pe al doilea caz, Şor a fost deja condamnat de Judecătoria Chişinău. Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanţa a recalificat „escrocheria în proporţii deosebit de mari” (care se pedepseşte cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului penal) în „cauzare de daune prin înşelăciune sau abuz de încredere în proporţii deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Într-un final, Şor a fost condamnat la 7 ani şi jumătate privaţiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. În acest moment (februarie 2019), dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

Profil candidat: Reghina Apostolova

Traseism/ Integritatea în activitatea politică

În 2015, când Ilan Şor câştigă funcţia de primar al oraşului Orhei, Reghina Apostolova este numită viceprimară a oraşului Orhei, responsabilă de domeniul construcţii şi infrastructură.

Apostolova mai deţine şi funcţia de preşedinte al Organizaţiei de Veterani a Partidului „Şor”.

În 2018 a fost candidata Partidului „Şor” la alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău, dar a fost exclusă din competiţia electorală pe motiv că ar fi fost finanţat din surse externe.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

Conform declaraţiei depusă de Apostolova la CEC, în 2017-2018, a avut venituri salariale de 147 mii 121 lei şi 89,6 mi de lei din pensii. Totodată, în calitate de victimă a represiunilor politice, Apostolova a beneficiat şi de îndemnizaţii în sumă de 4800 lei de la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale. Candidata lui Şor mai raportează în proprietate şi jumătate dintr-un apartament cu suprafaţa de 93.7 metri pătraţi, valoarea căruia este de 541. 395 lei. În Declaraţiile de avere pentru 2016 şi 2017, Apostolova declara în proprietate un apartament de 53 metri pătraţi, evaluat la 300 de mii de lei.

Numele Apostolova apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială şi Unibank, pe bani împrumutaţi de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în banca letonă ABLV Bank. Banca ABLV din Riga, Letonia este considerată a fi una dintre cele trei instituţii bancare care au servit drept „porţi europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din R. Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de . Într-o dezbatere de la postul de televiziune PRO TV Chişinău, Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele şi că nu are probleme cu legea. „Da, cu adevărat am fost un mic acţionar al Unibank. Am luat un credit. În ţara noastră e permis acest lucru. Am returnat totul. Nu am probleme cu legea şi justiţia”, a declarat Apostolova. Fiind întrebată cum a obţinut aceşti bani ea a evitat să răspundă.

Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid

Din 2015, Primăria Orhei nu a prezentat niciun raport de activitate şi nu a informat publicul despre rezultatele auditelor interne, nu a publicat pe pagină web nicio Declaraţie de bună guvernare. Timp de 3 ani (iulie 2015 – mai 2018), la rubrica „Achiziţii publice” pe pagina web oficială a Primăriei au fost publicate doar opt informaţii, dintre care doar şase privitor la achiziţiile publice, potrivit constatărilor raportului de monitorizare a achiziţiilor publice de la Orhei, realizat de IDIS-Viitorul.

Autorii au constatat că primul plan de achiziţii a fost publicat pe pagina web a Primăriei abia pe data de 15 ma2018, după ce 80% din achiziţiile planificate pentru anul 2018 au fost deja realizate. Cele mai mari trei contracte de achiziţie publică atribuite de Primăria Orhei, sunt:

  • 1.997.721,00 lei pentru „Servicii de deservire şi întreţinere a spaţiilor verzi în municipiul anul 2018” (Pe pagina web a AC, Primăria Orhei, nu exista vreun document sau vreo informaţie privind respectiva procedură de achiziţie)
  • 3.427.679,02 lei pentru „Lucrări de extindere a iluminatului public în mun. Orhei” (fără ca publicul să aibă acces la informaţii concrete şi relevante despre această tranzacţie, este imposibil de urmărit cum, unde şi dacă lucrările de cca 3,5 milioane lei au fost efectuate)

Cele trei achiziţii, în sumă totală de 12.303.230 lei, constituie a şasea parte din totalul cheltuielilor de 72.775.400 lei, planificate în bugetul local 2018, aprobat la sfârşit de 2017.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatei.

Profil candidat: Petru Jardan

Integritatea în activitatea politică

Până în 2018, Petru Jardan nu a fost implicat oficial în politică. Anuli trecut, a fost desemnat de Partidul „Şor” în calitate de „reprezentant împuternicit” al formaţiunii în sectorul Botanica din mun. Chişinău. Înainte de a se implica în politică, Jardan s-a aflat în cercul de apropiaţi ai primarului de Orhei, Ilan Şor. A ocupat funcţia de vicepreşedinte al clubului de fotbal „Milsami” Orhei, patronat de Ilan Şor, iar ulterior, în 2012, încă înainte de concesionare, a fost numit director al „Aeroportului Internaţional Chişinău” printr-un ordin semnat de Tudor Copaci, directorului Agenţiei Proprietăţii Publice. În, Aeroportul a fost concesionat companiei „Avia Invest”, iar Jardan, la scurt timp, a fost numit director general al acestei companii, funcţie pe care o deţine şi astăzi.

Integritatea în declararea averii şi intereselor personale

În declaraţia pe proprie răspundere depusă la CEC în calitate de candidat la funcţia de deputat, Jardan a indicat că, în 2017-2018, a obţinut venituri oficiale de 1,6 milioane de lei de la „Avia Invest” SRL, al cărui director general este (67 de mii de lei lunar). Preşedintele Partidului „Şor” este şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al „Avia Invest”, companie care, în următorii 43 de ani, va gestiona Aeroportul Internaţional Chişinău, în baza unui parteneriat public-privat semnat în 2013. Jardan a mai trecut în declaraţia de avere şi interese faptul că, împreună cu soţia, este proprietarul unui apartament de 114 m.p., procurat în 2012, în urma unui contract de investiţii. Din 2013, Jardan conduce un automobil de model Porsche Cayenne, fabricat în acelaşi an. Maşina care costă 68 de mii de euro, echivalentul a 1,3 milioane de lei, nu este în proprietatea candidatului, fiind deţinută de acesta în baza unui contract. În declaraţiile de avere pentru anii 2012-2013, depuse în perioada în care activa la la Aeroport, Jardan declara că soţia sa era angajată în cadrul clubului de fotbal „Milsami” Orhei în calitate de contabil-şef. Tot în acele declaraţii, preciza că deţine o cotă parte de 25% în cadrul SRL „Altotal-Cons”, specializat în construcţii. Ulterior, Jardan a ieşit din lista proprietarilor acestei companii. Conform informaţiilor din registrul Agenţiei Servicii Publice, Jardan nu deţine calitatea de fondator sau administrator de SRL-uri, altul decât „Avia Invest”.

Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid

Pe 8 ianuarie 2019, pe teritoriul Aeroportului Internaţional Chişinău a avut loc un concert cu participarea interpretului rus, Stat Mihailov. Intrarea a fost gratuită, iar la iniţiativa lui Jardan, a fost organizat şi transport gratuit pentru toţi doritorii. De asemenea, pentru participanţi la concert au fost amenajate corturi, la care se oferea gratuit ceai, a scris Ziarul Naţional. Atunci, nici Jardan şi nici Partidul „Şor” nu erau înregistraţi în cursa electorală, astfel că, nici partidul, dar nici Jardan nu au indicat cheltuielile aferente organizării evenimentului. A doua zi, pe 9 ianuarie 2019, partidul a fost înregistrat de CEC în alegeri, iar Jardan, peste trei zile, la 11 ianuarie, a depus listele cu semnături pentru a fi înregistrat în calitate de candidat al Partidului „Şor” în circumscripţia nr. 23, care cuprinde sectorul Botanica din mun. Chişinău, inclusiv zona din care face parte şi Aeroportul. Pe 15 ianuarie, Jardan a fost înregistrat în cursă. Ulterior, întrebat de un reporter al ZdG cât a plătit pentru organizarea concertului, Jardan a refuzat să răspundă: „Nu ofer comentarii”.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatului.

Profil candidat: Denis Ulanov

Integritatea în activitatea politică

Denis Ulanov este unul dintre avocaţii lui Ilan Şor, în dosarul penal legat de furtul unui miliard de dolari din bănci.  Potrivit informaţiilor de pe cec.md, Ulanov este membru al Consiliului politic naţional al Partidului „Şor” şi membru al Biroului permanent central al acestui partid.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

Potrivit declaraţiei de avere şi interese personale pentru anii 2017 – 2018, depuse la CEC Ulanov a obţinut venituri din activităţile „Cabinetului avocatului Denis Ulanov” în sumă de 2 332 900 lei. Totodată familia declară venituri din vânzarea unui apartament în sumă de 202 059 lei, din vânzarea a două automobile – unul dintre care unul ar fi fost vândut cu 10 mii lei, iar altul cu 416 mii lei, şi din vânzarea unui teren, pentru care s-a obţinut 23 494 lei. Ulanov mai indică trei terenuri în extravilan, două dintre care sunt înregistrate pe numele său, în valoare de 25 480 lei, şi un teren dobândit în 2016 pe numele altor membri ai familiei, în valoare de 158 347 lei. Toate bunurile imobile indicate în declaraţia de avere au fost dobândite în 2016, 2018, cu excepţia a două terenuri, care datează cu 2007 şi 2008. Ulanov declară, împreună cu membrii familiei, cinci apartamente, dintre care patru sunt obţinute în 2016 – unul cu o suprafaţă de 57,7 m.p. în valoare de 373 141 lei; un apartament cu o suprafaţă de 66,4 m. p., estimat cadastral la suma de 429 403 lei; un apartament de 41, 6 m.p.  în valoare de 269 024 lei şi un apartament cu o suprafaţă de 71, 1 m.p., estimat la suma de 408 851 lei. În 2018 familia a mai achiziţionat un apartament prin contract de lesing cu o suprafaţă de 121,1 m.p în sumă de 879 024 lei. Pe lângă aceste bunuri avocatul împreună cu membrii familiei mai declară o casă de locuit obţinută în 2016 printr-un contract de donaţie, cu o suprafaţă de 70,9 m.p, în valoare de 311 477 lei. Totodată, indică cota parte de 1/3 dintr-un garaj cu o suprafaţă de 86,3 m.p., în valoare de 91 628 lei, achiziţionat în 2018 şi mai indică patru bunuri imobile nefinalizate, achiziţionate în 2016, cu o suprafaţă totală de 38 m.p., în care a investit în total 113 742 lei. Ulanov indică cinci autoturisme, dintre care un VAZ 2101, fabricat în 1979, achiziţionat în 2017 cu suma de 5 000 de lei şi care figurează pe numele său. Celelalte automobile au fost obţinute de familia acestuia prin contracte translative de posesie şi de folosinţă – un autoturism de model Suzuki SX4-S-Cross, fabricat în 2017, estimat la suma de 207 906 lei; un automobil Mazda CX5 fabricat în 2017 în valoare de 665 299 lei şi un autombil Toyota Highlander fabricat în 2015 în sumă de 582 136 lei. Familia mai are în proprietate un automobil KTM Duke 960, fabricat în 2012 şi procurat în 2015, în valoare de 92 mii lei. Avocatul are deschise şase conturi în bănci moldoveneşti pe care este depozitată suma de circa 53 mii de lei. Ulanov şi soţia sa, care, la fel, candidează cu nr. 51, deţin câte o cotă de 50% în SRL „Legalarte”, companie ce prestează servicii juridice, înregistrată în octombrie 2007. Totodată, avocatul este singurul fondator al SRL ”Devimo”, o agenţie imobiliară condusă de soţia sa, înregistrată la 11 august 2016 şi mai deţine o cotă parte de 8, 1% în SRL „Pacesava”, înregistrată în 2006, specializată în comerţ.

Integritatea în gestionarea funcţiilor publice şi/sau de partid

Potrivit Mold-Street.com, în 2013, administratorul BEM a împuternicit prin contract cabinetul avocatului Denis Ulanov „să efectueze acţiuni şi formalităţi juridice pentru încasarea datoriilor de la debitorii băncilor”. Contractul semnat de cabinetul avocatului Denis Ulanov cu BEM conţinea o clauză care prevedea că pentru serviciile acordate acesta poate primi un onorariu de 7% din suma recuperată. Reporterii au sugerat existenţa unui conflict de interese legat de faptul că Ulanov a fost numit să reprezinte interesele băncii în recuperarea miliardelor furate, şi între timp acesta a devenit unul din avocaţii lui Şor, în dosarul penal legat implicarea în frauda bancară a ex-preşedintelui Consiliului de administrare a BEM. Ulanov a negat, printr-un comunicat public, existenţa conflictului de interese: „Cabinetul avocatului Denis Ulanov nu reprezintă interesele Băncii în nici un dosar care ar avea tangenţă cu evenimentele legate de Ilan Şor. Mai mult, interesele lui Ilan Şor absolut coincid cu interesele Băncii în ceea ce priveşte recuperarea creditelor neperformante”. În noiembrie 2015, Ulanov este ales în Consiliul de administrare al companiei Klassika Asigurări, ce face parte din imperiul financiar-imobiliar a lui Şor, se arată într-un articol publicat de www. mold-street.com.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatului.

Profil candidat: Leonid Nauc

Integritatea în activitatea politică

Leonid Nauc s-a implicat în activitatea politică odată cu formarea Partidului Şor. Până la alegerea lui Ilan Şor în funcţia de primar de Orhei, Nauc avea o afacere în domeniul reparaţiei automobilelor.

Cu susţinerea noului primar a ajuns manager-şef al Hotelului „Codru”, care este întreprindere municipală, situat în centrul oraşului Orhei.

Integritatea în gestionarea averilor şi intereselor personale

Până acum Nauc nu a activat în funcţii publice şi prima prima declaraţie de averi a depus-o la CEC recent, când s-a implicat în campania electorală. El scrie că în ultimii doi ani a avut la Hotelul Codru un salariu de 204 889 lei şi alţi 4683 de lei i-a încasat de la Partidul Şor, la care mai adaugă 5200 de lei salariul soţiei de la o bancă. Toată averea sa, conform declaraţiei, se reduce la un automobil Nissan Qashqai produs în 2015 şi procurat în 2018 cu preţul de 100 mii de lei. Nauc nu arată că ar deţine vreo casă sau apartament. Solicitat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, candidatul a spus că trăieşte cu familia într-o locuinţă luată în chirie. Nauc mai arată că în 2018 a luat de la BC „Mobiasbanca” SA un împrumut în mărime de 100 de mii de lei cu o dobândă lunară de 2400 lei, pe care trebuie să-l restituie până în anul 2023.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Activitatea sa în funcţia de manager-şef a fost marcată de câteva scandaluri, unul fiind litigiul cu SRL„Media Sfera”/Radio Orhei în privinţa accesului la informaţie. În noiembrie 2017 SRL „Media Sfera” a cerut de la Hotelul Codru, care este întreprindere municipală, rapoartele pentru trei ani de activitate, dar şi informaţii referitoare la spaţiile pe care le dă în locaţiune, tarifele aplicate etc. Administraţia hotelului a refuzat furnizarea acestei informaţii, iar postul de radio a depus o plângere în instanţă. Judecătoria Orhei a confirmat încălcarea dreptului de acces la informaţie şi a obligat hotelul să furnizeze informaţia cerută. Nauc a atacat decizia judecătoriei la Curtea de Apel Chişinău, care a lăsat-o în vigoare. Tatiana Djamanov, directoarea SRL ”Media Sfera” afirmă că hotărârea instanţei a rămas neexecutată. Solicitat să comenteze neexecutarea deciziei, candidatul a spus că nu oferă astfel de comentarii la telefon.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre eventuale antecedente penale sau contravenţionale ale candidatului.

Profil candidat: Valeri Klimenco

Integritatea în activitatea politică

Valeri Klimenko este preşedintele de onoare al Partidului ”Şor”, formaţiune constituită în baza mişcării social-politice create de el însuşi, ”Ravnopravie”. Din 1997 până în prezent el este şi preşedintele Congresului Comunităţilor Ruse din Moldova. În toamna anului 2010,„Ravnopravie” s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare cu sloganul „Pentru Moldova în componenţa Rusiei!”. Liderul formaţiunii declara atunci: „Moldova îşi păstrează hotarele actuale. Devine subiect al Federaţiei Ruse, după exemplul Tatarstanului, Crimeii”. În cadrul şedinţei Consiliului mişcării „Ravnopravie” din 19 iunie 2016, Ilan Şor a fost ales preşedinte al partidului, iar în 3 octombrie 2016, acesta şi-a schimbat denumirea în Partidul „Şor”.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

Potrivit declaraţiei de avere depuse la CEC, Klimenko dispune de două apartamente în Chişinău. Unul, cu suprafaţa de de 65,5 metri pătraţi, l-a primit de la stat împreună cu soţia în 1982, în calitate de tineri specialişti. Cel de al doilea apartament, cu suprafaţa de 52,1 metri pătraţi, a fost procurat de Klimenko în 2006, 1. 342. 000 lei. Klimenco raportează acţiuni în valoare de 779, 3 mii de lei la SA Steclomont şi 51 la sută din activele SRL Pâine şi Tehnologii. Candidatul mai declară şi două automobile, un Mercedes E 300, produs în 2013 şi procurat în 2017 cu 400. 000 de lei, şi un Hyunday Elantra, produs în 2007 şi procurat în acelaşi an cu 134. 670 lei. Pentru anii 2017-2018, Klimenko raportează venituri salariale pe 2018 de la SRL „Aparate exacte” şi venituri din pensie de 74.723 lei. Întreprinderea Aparate exacte aparţine familiei Klimenko, este administrată de Klimenko şi înregistrată pe numele soţiei. Întreprinderea respectivă nu se regăseşte în Declaraţia depusă la CEC.

Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid

Într-o investigaţie publicată de ZdG în 2008, se arăta că o instituţie din Moscova, „Moscovski dom sootecestvennika”, ar fi efectuat mai multe transferuri de bani pentru etnicii ruşi de la Chişinău, reuniţi în Congresul Comunităţilor Ruse. Potrivit rapoartelor financiare, s-au oferit clase de calculatoare şi utilaje pentru comunităţile ruseşti din Moldova, s-au oferit cursuri de recalificare pentru 10 pedagogi, a fost asigurată participarea la Forul II al şcolilor puşkiniste, s-a oferit susţinere universităţii slavone din Chişinău, s-a finanţat organizarea unei conferinţe pe problema limbii ruse la Chişinău, pentru 300 de participanţi, la care au participat ministrul Educaţiei de la Chişinău şi autorităţi din conducerea Moscovei, s-a organizat un concert la 12 iunie, de Ziua Rusiei, în Moldova, s-a acordat sprijin financiar pentru reparaţia monumentelor soldaţilor sovietici. Totodată, a fost susţinută iniţiativa comunităţilor ruseşti din Moldova de participare a structurilor ruseşti în construcţia unui hipermarket la Chişinău, dar şi pentru „producerea berii”. În anchetă se mai arată că unicul reprezentant al Consiliului filialei din Moldova a organizaţiei „Moscovski dom sootecestvennika” este Klimenko. Instituţia de presă mai face referinţă la cinci plângeri parvenite din partea Comunităţii ruse. Petiţionarii s-au mai plâns că Klimenko şi-ar fi însuşit utilajul pentru brutărie, donat comunităţii ruse de Armata a 14-ea din Rusia. În cadrul şedinţei Consiliului municipal din 11 octombrie 2007, consilierul municipal Klimenko a făcut mai multe declaraţii calomnioase la adresa foştilor membri ai grupului Ilaşcu, în procesul examinării a unui proiect de decizii privind conferirea titlului de „Cetăţean de onoare al oraşului Chişinău lui Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Popa”, numindu-i criminali de război. După şedinţa respectivă, Andrei Ivanţoc l-a atacat în judecată pe Klimenko, solicitându-i dezminţirea informaţiei şi un prejudiciu moral. Instanţa i-a satisfăcut cererea reclamantului, obligându-l să dezmintă informaţia, să-şi ceară scuze de la Ivanţoc în cadrul şedinţei CMC şi să-i plătească acestuia prejudiciul moral şi cheltuielile de judecată, în mărime de peste 15 mii lei.

Klimenko s-a remarcat de mai multe ori prin declaraţiile românofobe. În 2017, Vitalia Pavlicenco, preşedinta PNL, a câştigat definitiv procesul civil intentat lui Klimenko pentru apărarea demnităţii şi onoarei, după ce i-a numit pe unionişti extremişti. Activistul Oleg Brega, care candidează la alegerile din 24 februarie, a declarat anterior repetat că a fost agresat şi ameninţat de Klimenko.

Cazier judiciar

În ianuarie 2019, activistul Anatol Mătăsaru a depus pe numele lui Klimenko o cerere la poliţie pe motiv că l-a agresat şi i-a deteriorat camera în timp ce filma un miting al Partidului „Şor” în faţa CEC. Cazul este investigat de Poliţia Centru a Capitalei.

Acest supliment apare în cadrul proiectului “Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.