Profilul Partidului Democrat

În perioada 31 ianuarie-22 februarie 2019, ZdG publică un supliment cu profilurile candidaţilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, realizate în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlamentul Curat 2019, în baza unor criterii de integritate care au fost prezentate public şi transmise partidelor politice. Sunt publicate profilurile candidaţilor partidelor care se situează pe primele locuri în preferinţele electorale ale cetăţenilor conform Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2018. În această ediţie, publicăm 8 profiluri ale candidaţilor Blocului electoral ACUM. Săptămâna trecută au fost publicate profilurile candidaţilor Partidului Socialiştilor din Republica Moldova și Blocului ACUM, iar în numărul următor urmează profilurile candidaţilor Partidului Şor.

Partidul Democrat din Moldova (PDM) a fost înregistrat la 25 decembrie 1998 cu numele Mişcarea social-politică „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP). În 1997—2009, funcţia de preşedinte al acestei formaţiuni a fost exercitată de Dumitru Diacov. În urma alegerilor parlamentare din 1998, MpMDP a acces în Parlament, iar Dumitru Diacov a fost ales preşedinte al Legislativului. MpMDP a participat la crearea Alianţei pentru Democraţie şi Reforme (ADR). La 15 aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în PDM. La parlamentarele anticipate din 25 februarie 2001, PDM a acumulat doar 5,02%, nefiind reprezentată în Parlament.

În 2004, trei partide politice de orientare democrată – Alianţa „Moldova Noastră”, PDM şi Partidul Social-Liberal – au creat Blocul „Moldova Democrată” (BMD). După alegerile din 6 martie 2005, BMD s-a destrămat. Ulterior, PDM şi-a constituit propria fracţiune. În 2007 la PDM a aderat un grup de membri ai PSD în frunte cu Oazu Nantoi. În septembrie 2008, din PDM s-a retras Vlad Filat, pentru a constitui o formaţiune de orientare liberală, PLDM.

După protestele din 7 aprilie 2009, fostul preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, împreună cu Valeriu Lazăr, Igor Corman, Andrei Popov, Stela Jantuan – a aderat la PDM. Lupu a fost ales preşedinte al formaţiunii, iar Dumitru Diacov – preşedinte de onoare. După alegerile din 29 iulie 2009, PDM a obţinut 13 mandate, iar la 8 august 2009 patru din cele patru partide care au depăşit pragul electoral –PLDM, PL, PDM şi AMN – au format „Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE).

În parlamentarele anticipate din 28 noiembrie 2010, Vladimir Plahotniuc a fost al doilea pe lista PDM. În acel scrutin, formaţiunea s-a ales cu 15 mandate. PDM a format împreună cu PLDM şi PL AIE II.

În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, PDM a obţinut 19 mandate, făcând cele mai mari cheltuieli pentru un fotoliu de deputat, se arată într-o investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Potrivit rapoartelor oficiale, democraţii au cheltui peste 35 milioane de lei, fotoliul unui legislator costând 1,8 milioane de lei. Cel mai mult a donat partidului Vladimir Plahotniuc – peste 960 mii de lei. Printre donatorii partidului au fost angajaţi ai instituţiilor de stat, inclusiv ÎS Registru, SA Moldtelecom şi RED Nord. O sumă de 2 milioane de lei au vărsat în bugetul campaniei electorale 170 de angajaţi de la Registru, fiecare donând câte circa 10 mii de lei. O donaţie de peste jumătate de milion, 659 mii de lei, a fost făcută de 24 de angajaţi ai Moldtelecom, mărimea donaţiilor variind între 10 mii şi 50 de mii de lei. Altă jumătate de milion de lei au donat 35 de angajaţi ai SA RED Nord. Aceştia au făcut donaţii între 4 mii şi la 60 de mii de lei.

La 23 ianuarie 2015, în urma unui blocaj de două luni, PDM a semnat un acord de constituire a unei majorităţi parlamentare, după alegerile din noiembrie 2014 – PLDM (21 de mandate) şi PDM (19 mandate). Preşedinte al Parlamentului a fost ales Andrian Candu, candidatul PDM.

Ulterior, la 18 februarie 2015, cu votul a 60 de deputaţi PLDM, PDM şi PCRM a fost învestit Guvernul Gaburici. La 12 iunie acelaşi an, după demisia premierului Gaburici, e constituită o nouă alianţă formată de PLDM, PDM şi PL. La 15 octombrie 2015, la prima şedinţă a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului liberal-democrat Vlad Filat i-a fost ridicată imunitatea în urma unei depoziţii a lui Ilan Şor. Până la ridicarea imunităţii, Filat a rostit un discurs în cadrul căruia a vorbit despre influenţa pe care o exercită Vladimir Plahotniuc asupra justiţiei şi metodele de atragere a noilor membri PD.

După constituirea AIE III şi învestirea Guvernului Streleţ, Vlad Plahotniuc a renunţat la mandatul de deputat. Ulterior, la 15 octombrie 2015, Plahotniuc s-a autosuspendat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM şi de membru de partid. Peste două luni, la 21 decembrie 2015, Plahotniuc a revenit în politică şi în PDM. În aceeaşi zi, 14 deputaţi PCRM au anunţat într-o conferinţă că părăsesc fracţiunea, iar la 24 decembrie 2015, împreună cu 20 de deputaţi PDM, au semnat declaraţia de constituire a „Platformei Social-Democrate pentru Moldova” (PSDM).

La 13 ianuarie 2016, majoritatea parlamentară absolută, nou constituită în Parlament şi formată din 56 de deputaţi, l-a desemnat pe Vlad Plahotniuc în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, dar preşedintele de atunci, Nicolae Timofti, a respins candidatura acestuia. La 15 ianuarie 2016, noul candidat la funcţia de premier a devenit Pavel Filip, înaintat de PDM şi susţinut de noua majoritate parlamentară. La 20 ianuarie 2016, Guvernul Filip a fost învestit, în pofida protestelor populare.

În decembrie 2016, Lupu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PDM, Vlad Plahotniuc devenind noul preşedinte. La 10 martie 2017, cei 14 deputaţi ex-comunişti au aderat la fracţiunea PDM. Astfel, fracţiunea democraţilor a devenit cel mai numeros grup politic din Parlament. În aprilie 2018, Jurnal TV a difuzat o înregistrare despre felul în care se colectează cotizaţii în PDM. E vorba despre o înregistrare audio a şedinţei Organizaţiei Teritoriale Criuleni a PDM. Preşedintele Organizaţiei, Veaceslav Burlac, şi secretarul executiv al acesteia, Maria Loghin, le-au spus pe şleau colegilor de partid că banii declaraţi drept cotizaţii sau donaţii provin din partea unor anonimi.

La 8 august 2018, în urma unei sesizări a Partidului Acţiune şi Solidaritate în acest caz, CEC a menţionat că „în cadrul verificărilor interne, s-a stabilit că la adresa organelor de control ale PDM nu a parvenit nicio plângere sau obiecţie în privinţa unor presupuse donaţii sau cotizaţii fictive”. În acelaşi caz, Promo-LEX a calificat acţiunile PDM drept posibile încălcări ce prezumă eludarea prevederilor legale de finanţare a partidelor politice, în speţă a prevederilor de colectare a veniturilor.

Totodată, PDM a organizat cele mai multe evenimentele pe parcursul anului 2018 (891, pentru prima jumătate a anului) – festivaluri tradiţionale, hramuri, campanii sociale. De asemenea, pentru aceeaşi perioadă, democraţii au organizat cel puţin 56 de concerte, cheltuind peste 1.500.000 de lei. În acelaşi timp, activitatea fundaţiei de caritate „EDELWEISS” a lui Plahotniuc, asociată PDM, a organizat în prima jumătate a lui 2018 cel puţin 29 de acţiuni, potrivit Promo-Lex. Activităţile acesteia au constat preponderent în oferirea de ajutoare materiale persoanelor în etate, tinerelor mame şi copiilor, sponsorizarea campaniilor sociale, sărbătorilor naţionale; consultaţii medicale gratuite, amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii şi dotarea acestora cu tobogane, bănci şi infrastructură necesară, donaţii financiare, oferirea de burse pentru elevi, salubrizări, activităţi pentru seniori, ajutoare caselor de bătrâni etc se arată în raport. Promo-LEX a calificat aceste activităţi drept practică a utilizării transferului de imagine prin activităţi promoţionale desfăşurate fie de organizaţiile filantropice asociate politicienilor, fie de SRL-uri asociate partidelor.

Şi în primul semestru din 2018, ca şi în scrutinele precedente, PDM a avut cei mai mulţi donatori – circa o mie de persoane care au virat în bugetul democraţilor un total de peste 5,6 milioane de lei. Toţi banii au venit în formă de cash, se arată într-o investigaţie RISE. Plahotniuc nu a cheltuit oficial niciun leu pentru finanţarea partidului, se mai spune în investigaţie. În lista donatorilor lipsesc cu desăvârşire nume grele din conducerea formaţiunii, cum ar fi premierul Filip, speacherul Candu, deputaţii Diacov şi Lupu sau fostul ministru al Justiţiei, Cebotari. La schimb, în top găsim primari şi chiar medici care au donat formaţiunii mai bine de jumătate din venitul oficial.

Profil candidat: Vladimir Plahotniuc

Integritatea în activitatea politică

Vladimir Plahotniuc este om de afaceri şi politician. El a apărut în viaţa politică la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. A deţinut mandatul de deputat şi, în paralel, funcţia de vice-preşedinte al Parlamentului, timp de 2 ani, apoi a renunţat la funcţiile din Legislativ, invocând motive personale. La alegerile din 2014, a fost ales din nou pe listele PDM, însă peste aproximativ un an a renunţat iarăşi la mandat. În decembrie 2016, a devenit preşedinte al PDM. Deşi este unul dintre cei mai bogaţi oameni din partid, Plahotniuc a făcut o singură dată, oficial, donaţie în bugetul partidului – la parlamentarele din 2014. Atunci a donat aproape un milion de lei. În ianuarie 2016, PDM l-a înaintat la funcţia de prim-ministru, dar candidatura sa a fost respinsă de preşedintele de atunci Nicolae Timofti.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

Până a ajunge deputat, Plahotniuc a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Administrare al Victoriabank şi cea de vicepreşedinte al Companiei „Petrom Moldova”.

În declaraţia de avere pentru 2017-2018, depusă la CEC pentru alegerile din februarie 2019, el a indicat că are 10 conturi bancare în dolari, euro, lei şi franci elveţieni, cea mai mare sumă de pe acestea fiind de 523 783,51 de euro. Plahotniuc declară şi 4 192 458 de lei de la Prime Management, ceea ce reprezintă, potrivit documentului „returul capitalului social”, dar şi dividende din activitatea unei întreprinderi pe care demnitarul o declară pentru prima dată – Vanguard International LTD: 4 550 200 de euro; 11 597 400 de lei; 347 500 USD. De la două companii străine, Plahotniuc arată că a încasat 46 463,68 de franci elveţieni şi 15 000 USD. Chiar dacă indică un venit de aproape un milion de lei din vânzarea unei maşini, democratul nu şi-a redus numărul de autoturisme deţinute. El declară că deţine 4 Mercedes-uri, dintre care două procurate în 2018. În declaraţia de avere apar şi 4 apartamente (spre deosebire de maxim două în declaraţiile precedente), dintre care două procurate în anii 2017 şi 2018, dar şi un spaţiu comercial de 300,4 m.p., deţinut în bază de contract de locaţiune. El a mai indicat că deţine volume de cărţi de anticariat şi de cărţi „universale”, care ar valora, respectiv, 3 200 000 lei şi 7 800 000 lei, dar şi un pian de 131 000 de euro. Alte bunuri scumpe declarate de liderul PDM sunt: seturi de mobilă procurate în 1998 şi care ar valora 150 000 de euro şi echipament TV şi video din acelaşi an, care ar costa 35 300 de euro. În 2017 candidatul şi-a cumpărat echipament sportiv, potrivit declaraţiei, în valoare de 128 000 de euro, iar în 2018 – mobilier de 370 000 USD.

La capitolul cote-părţi sau acţiuni deţinute în capitalul social al agenţilor economici, Plahotniuc arată că deţine 4 companii ca fondator unic, însă printre ele nu este şi Prime Management, din care a avut veniturile cele mai importante în ultimii ani. În baza de date idno.md această companie figurează în continuare ca fiind a liderului PDM şi a lui Andrian Candu. Moldstreet scrie că în octombrie 2018 această companie a fost lichidată, iar informaţia se confirmă prin declaraţia de avere a lui Andrian Candu, care i-a fost partener în această afacere. Plahotniuc arată că deţine: Vanguard International Ltd, un holding de investiţii cu adresa în Abu Dabi şi care ar valora 100 000 de dihrami (monedă a Emiratelor Arabe Unite – aproximativ 24 de mii de euro); Vanguard International Group, înregistrată în oraşul Apia, capitala insulelor Samoa din Oceanul Pacific (considerată zonă offshore) – cu o valoare de 100 000 USD; General Radio Group Inc, înregistrată în R. Moldova, ar avea valoarea de 5 000 000 de lei şi General Media Group Corp, cu valoarea de 42 000 000 de lei. Ultima întreprindere este, potrivit declaraţiilor de proprietate depuse la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, fondatoarea posturilor TV Publika şi Prime. Atât Publika, cât şi Prime, au fost implicate în scandaluri după ce au difuzat ştiri false.

În septembrie 2018, RISE Moldova a scris că familia lui Plahotniuc deţine, direct sau prin intermediul unor firme, două vile pe malul lacului Leman, una pe malul elveţian al lacului şi alta pe malul francez. Prima a fost cumpărată în anul 2012, iar a doua – încă în 2008. O altă proprietate din Franţa, deţinută de o firmă al cărui beneficiar este familia liderului PDM este o cabană în munţii Alpi, localitatea Les Houches. Proprietatea a fost cumpărată în anul 2012. Ultima proprietate decoperită de RISE este o casă în Bucureşti. Nici una dintre proprietăţile deţinute peste hotare nu apar în declaraţiile de avere depuse în ultimii ani de Vladimir Plahotniuc în calitate de deputat. Liderul PDM nu a comentat constatările RISE nici la solicitarea autorilor investigaţiei, nici după apariţia acesteia. În luna noiembrie 2018, Procuratura Anticorupţie, după ce a fost sesizată de preşedinta PAS, Maia Sandu, a răspuns că a refuzat să pornească o cauză penală în care ar investiga legalitatea deţinerii de către Plahotniuc a proprietăţilor de peste hotare.

În 2011, s-a aflat şi faptul că Plahotniuc, care era şi cetăţean al României, a cerut schimbarea numelui său în Vlad Ulinici, astfel având dublă identitate – un nume în R. Moldova şi altul în România. La câteva zile după ce presa din cele două ţări a publicat această informaţie, Plahotniuc a anunţat că a cerut autorităţilor române să oprească procedura de schimbare a numelui.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Un studiu realizat în 2017 de 4 organizaţii ale societăţii civile – Transparency International, Centrul de Resurse Juridice, IDIS Viitorul şi Centrul ADEPT –, întitulat ”Capturarea statului – cazul Republicii Moldova”, arată că de când a apărut în politică, Plahotniuc şi partidul său şi-au subordonat toate instituţiile statului, care nu mai sunt independente. „Din 2009, PDM dirijat iniţial din umbră, iar apoi şi oficial de controversatul oligarh Plahotniuc, şi-a impus interesele în acordurile de cartel încheiate între membrii coaliţiei de guvernare. Iniţial acesta a preluat controlul asupra organelor anticorupţie, extinzându-l ulterior şi asupra organelor de drept. În pofida resurselor financiare, media şi administrative enorme, PDM a obţinut în ultimele alegerile parlamentare rezultate modeste. Cu toate acestea, partidul cu cel mai înalt anti-rating conform studiilor sociologice, a „convertit” prin diferite metode, inclusiv şantaj şi mituire, deputaţii din alte fracţiuni. Parlamentul a fost supus unui dictat fără precedent al „migraţiei” politice, ponderea transfugilor din diferite fracţiuni constituind în jur de 1/3 din deputaţi. În prezent, PDM a devenit beneficiarul absolut al fenomenului „migraţiei” deputaţilor şi controlează, de fapt, Legislativul”, se spune în comunicatul de presă publicat de Transparency International la 16 iunie 2017, referitor la lansarea studiului. PDM şi Plahotniuc nu au comentat constatările.

Cazier judiciar

La 7 decembrie 2017, mai multe ediţii online din Federaţia Rusă, făcând trimitere la declaraţiile şefei serviciului de presă al Judecătoriei Basmanîi din Moscova, au anunţat că această instanţă a emis un mandat de arestare pe un termen de 2 luni, pe numele lui Vladimir Plahotniuc, căruia i-ar fi fost înaintată învinuirea de tentativă de omor a unui bancher din Federaţia Rusă. Instanţa de la Moscova ar mai fi solicitat Interpol să-l anunţe în urmărire internaţională pe Plahotniuc. Câteva zile mai târziu, portalul deschide.md a publicat un document emis de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General de Poliţie în care se spune că Biroul Central al Interpol cu sediul la Lyon a cerut ţărilor membre să nu dea curs solicitării Rusiei de a-l anunţa pe Plahotniuc în urmărire, întrucât la baza acesteia ar sta motive politice.

Atunci, printr-un comunicat, PDM a calificat acţiunile Federaţiei Ruse drept provocatoare şi le-a numit ”persecuţie politică” la adresa unor „reprezentanţi ai partidului” şi „oficiali ai Parlamentului şi Guvernului”.

Profil candidat: Constantin Ţuţu

Integritatea în activitatea politică

Constantin Ţuţu s-a implicat în politică în 2014, venind din sport. El a ajuns în atenţia opiniei publice, iniţial, pentru performanţele sale sportive, iar mai apoi, după ce, în seara de 28 aprilie 2012, a fost implicat într-un schimb de focuri, în urma căruia a decedat un bărbat, de 42 de ani, şi rănit un altul. Crima a avut loc lângă restaurantul Doi Haiduci, din Codrii Orheiului. ZdG a scris că atunci, Ţuţu, care a fost alături de un grup format din peste 12 persoane, a fugit de la faţa locului împreună cu amicii săi, pe numele tuturor, procurorii obţinând mandate de arestare. Dacă trei dintre ei nu au fost găsiţi, Constantin Ţuţu a fost de negăsit doar atâta timp cât pe numele său figura un mandat de arestare. În mai 2012, pe când era dat în urmărire, magistraţii Judecătoriei Centru i-au schimbat măsura preventivă. Ţuţu a fost trimis iniţial în arest la domiciliu, iar ulterior – lăsat în libertate, sub control judiciar. Atunci, acesta a apărut. Iniţial, procurorii i-au învinuit pe toţi participanţii în acel schimb de focuri de participare la omor. În scurt timp însă, procurorul de caz a decis, din secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe Ţuţu şi pe alţi doi figuranţi în dosar şi să-i acuze de huliganism. Toate acestea după ce unul dintre suspecţi a spus că el a fost cel care a tras mortal în victimă. În mai 2016, deputatul a fost achitat de instanţa de judecată, alături de ceilalţi doi inculpaţi acuzaţi de huliganism. S-a luat şi decizia să-i fie restituită arma din care procurorii au stabilit că Ţuţu a împuşcat în seara crimei. În acel dosar a fost condamnată o singură persoană – cea care a recunoscut că a tras în victimă.

Dosarul penal nu are încă o finalitate, fiind examinat în prezent (ianuarie 2019) la Curtea de Apel Chişinău.

Integritatea în declararea averii şi intereselor personale

După trei ani în Legislativ, în ultima sa declaraţie de avere şi interese depusă, cea pentru anul 2017, Ţuţu a indicat mai multe tranzacţii şi firme. El a avut un venit din salariul de deputat de 166,3 mii de lei (13,8 mii de lei lunar), dar şi o îndemnizaţie de funcţie în sumă de 64,4 mii de lei. El a indicat în declaraţie că a vândut un Mercedes-Benz SL55 fabricat în 2006 şi cumpărat de el în 2016 cu doar 20 de mii de lei, mult sub preţul de piaţă. Totodată, deputatul a declarat că a vândut o maşină de model Mercedes-Benz S350 (anul fabricaţiei 2014) cu 80 de mii de euro (1,6 milioane de lei), pe care o obţinuse în 2017 cu 75 de mii de euro. Alţi 15 mii de euro Ţuţu i-ar fi primit cu titlu de donaţie în cadrul unui „eveniment de familie”.

În 2017, Ţuţu a mai obţinut un teren în Chişinău cu o suprafaţă de aproape 7 ari şi o valoare cadastrală de aproximativ 50 de mii de lei, dar şi un autoturism de model Mercedes-Benz S63 AMG, pentru care ar fi plătit 80 de mii de euro. În 2016, tot în perioada mandatului Ţuţu susţine că a primit, în folosinţă, un apartament de 82 m.p. în oraşul Chişinău. În 2018, deputatul a devenit şi proprietarul unei case de locuit, de 302 m. p., amplasată pe str. Grenoble, de la marginea Chişinăului.

În perioada mandatului de parlamentar, Constantin Ţuţu s-a lansat în afaceri. În februarie 2016 a fondat „Constant Petrol” SRL iar în 2018, a fondat o altă companie, „TC – Vipsecurity” SRL, cu activităţi de securitate privată şi de investigaţii. Compania este administrată de un fost luptător. În 2017, Ţuţu şi-a deschis şi un magazin online de haine. Acesta comercializează articole sportive, inclusiv costume sau tricouri cu însemnele clubului său de lupte.

În 2016, CNI a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate depusă de Ţuţu pentru anul 2014. Comisia a stabilit atunci că deputatul nu a inclus în document veniturile de la două firme, dar a clasat cazul „în legătură cu lipsa încălcării intenţionate”.

Integritatea în exercitarea funcţiilor publice sau de partid

În iunie 2018, Ţuţu a fost acuzat de primarul comunei Băcioi, localitatea sa de baştină, de intimidare. ZdG a scris că Vitalie Şelari, primarul comunei Băcioi, solicita Uniunii Europene şi SUA azil politic pentru sine şi familia sa. Într-o conferinţă de presă din 8 iunie, Şalari acuza PDM, inclusiv pe Ţuţu, de presiuni şi intimidări. Deputatul nu a răspuns la telefon, apelat de ZdG. Purtătorul de cuvânt al PDM însă a negat acuzaţiile.

Cazier judiciar

Ţuţu este inculpat pentru huliganism într-un dosar penal examinat la Curtea de Apel Chişinău. Prima instanţă l-a achitat.

Profil candidat: Eleonora Graur

Integritatea în activitatea politică

Eleonora Graur este candidata PDM pe circumscripţia nr. 13 Rezina. Deţine funcţia de preşedintă a acestui raion. A venit într-o funcţie publică în anul 2011, când PDM a propus-o pentru poziţia de preşedintă a raionului Rezina, ea fiind originară din satul Cuizăuca. Anterior, potrivit CV-ului său, timp de un deceniu (1997-2007), Graur a ocupat mai multe poziţii la Universitatea Agrară din Moldova. Din 2008 şi până în 2011 a lucrat la Ministerul Educaţiei, fiind şefa Direcţiei Sisteme Informaţionale, Standarde şi Registre Educaţionale. Graur este vicepreşedintă a Partidului Democrat, dar şi preşedinta Organizaţiei Teritoriale a PDM din raionul Rezina. În 2010, când lucra la ASEM, Graur a donat partidului suma de 34 de mii de lei. Potrivit Raportului Financiar al PDM, pentru referendumul din 5 septembrie 2010, soţul ei, ca şi reprezentant al firmei ”Danaomix”, a donat 90 de mii de lei. Cumulativ, în acea campanie electorală familia Graur a donat 124 de mii de lei.
Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

În declaraţia de avere din anul 2012, după un an de la preluarea conducerii raionului, Eleonora Graur declara doar salariul său de peste 85 de mii de lei, o casă în municipiul Chişinău, un autoturism, fără a indica modelul. Atunci, ea mai indica faptul că familia ei este proprietara a 27 de terenuri agricole.

În declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017 şi 2018 depusă la CEC, ea a declarat un salariu de peste 280 mii de lei, însă nu a indicat venitul obţinut de către soţul său.

Graur este proprietara unei case de locuit din oraşul Chişinău, care este situată în apropierea Universităţii Agrare din Moldova, într-o zonă verde, despre care Moldova Curată a relatat anterior într-o investigaţie. Întrebată din ce surse şi-a construit casa, ea a răspuns în cadrul emisiunii „Ora locală” de la Elita TV că această locuinţă a fost construită înainte să vină într-o funcţie publică. Totuşi, potrivit CV-ului acesteia, atunci când a intrat în posesia acestei locuinţe, Eleonora Graur era lector superior la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Candidata mai indică un apartament, bun imobil care este al Consiliului raional Rezina. Graur are încheiat pe acest bun imobil un contract de locaţiune. În declaraţia de la CEC este indicat un alt bun imobil, înregistrat la rubrica ”alte contracte translative şi de posesie”.

În anul 2016, familia Graur a cumpărat o maşină de teren de model Volvo XC 90 cu o valoare indicată de 220 de mii de lei (estimativ 11 mii de euro. La o companie de vânzare (dealer autorizat), o astfel de maşină este pusă ofertată cu 44 de mii de euro. În 2017, Graur a contractat un credit de 70 de mii de lei, bani pe care va trebui să-i restituie până în 2021.

Integritatea în gestionarea funcţiilor publice

Graur a fost vizată în anchete jurnalistice din presa locală şi naţională. La începutul anului 2018, ziarul regional „Cuvântul” a scris despre implicarea conducerii raionului Rezina în muşamalizarea unor lucrări de modernizare a unor instituţii şcolare din raion. Atunci, jurnaliştii au descoperit că în urma concursului public desfăşurat de Consiliul Raional Rezina, o companie din Chişinău ar fi schimbat uşile şi ferestrele la şcolile şi grădiniţele din Rezina doar pe hârtie, lucrări ce valorau peste 18 milioane de lei. În realitate, lucrările fie au fost realizate parţial în cadrul altor proiecte, fie nu au fost făcute defel. Deşi i-a fost solicitată opinia de câteva ori, Eleonora Graur a refuzat să comenteze faptele constatate de jurnalişti, făcând trimitere la „secretul comercial”.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatei.

Profil candidat: Oleg Sîrbu

Integritatea în activitatea politică

Oleg Sîrbu este deputat din 2009, iar la alegerile din februarie 2019, va candida din partea PDM pentru circumscripţia nr. 3, Edineţ. Până a accede în Parlament, a ocupat mai multe poziţii de conducere în sectorul privat. Sîrbu este membru al PDM din 2007, iar din martie 2015 deţine funcţia de preşedinte al Organizaţiei teritoriale Edineţ a PDM.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale.

În declaraţia depusă la CEC (1 ianuarie 2017-27 decembrie 2018) în calitate de candidat electoral, Sîrbu a indicat un venit cumulativ de 312 095 lei din salariul de deputat şi 64 520 lei, salariu soţiei, care este angajată la Vlados Com, una din companiile familiei. În această perioadă, în bugetul familiei au intrat dividente de 6.622.188 lei de la Gloria Qvarc. În declaraţie este trecut şi un profit de 4 650 lei de la vânzarea Întreprinderii pentru colectarea cerealelor din satul Rediul Mare. Totodată, familia Sârbu a mai avut, între 2017-2018, un venit de 660.286 lei de la arenda Bazei de transport auto nr. 12 din Edineţ. În declaraţie sunt indicate nu mai puţin de 76 de terenuri agricole, dintre care 48 au fost achiziţionate pe parcursul anului trecut. În declaraţia depusă la CEC nu se regăsesc terenurile achiziţionate de deputat începând cu anul 2008. De remarcat că în declaraţia depusă la ANI pe 29 martie 2018, sunt indicate peste 460 de terenuri, achiziţionate între anii 2008- 2017.

Familia deţine o casă de locuit, cu suprafaţa de 57 metri pătraţi, pe care o are în proprietate din 2006, şi două apartamente – unul, cu suprafaţa de 76, 1 metri pătraţi, achiziţionat în 2006 şi altul, obţinut în 2011, prin donaţie. Deputatul declară nouă mijloace de transport, două de modelul PAZ 672, un LAZ 99, trei motociclete LIFAN LF, achiţionate în 2018. În garajurile deputatului se mai găsesc trei Mercedesuri. Două dintre aceste autoturisme (produse în 1993 şi 1991) au fost procurate în 2015, cu doar 10.000 lei fiecare. Cel de-al treilea, produs în 2002 şi achiziţionat în 2011, l-ar fi constat pe Sîrbu doar 35.000 lei. În declaraţie se regăseşte şi un credit de 500.000 lei, contractat în 2016 cu o rată a dobânzii de 7, 52 % şi scadent în 2021.

În prezent, numele deputatului este asociat cu 9 companii. Acesta este fondator sau acţionar la o întreprindere specializată în reparaţii şi deţine 100 % din acţiuni la Gloria Qvarc, Vlados-Com, Maximos-Pan, Grand-Autoplus, Triumf Profit. În alte două companii – Agrodena şi SRL Restabilire, Sîrbu deţine câte 50 % din acţiuni. Acesta are acţiuni şi la Baza de transport auto nr. 12 din Edineţ. Acestea apar pentru prima dată în declaraţia de interese completată în martie 2014. Firmele familiei Sârbu au câştigat de-a lungul anilor contracte de milioane cu statul. Astfel, potrivit avere.md, Maximos Pan SRL a obţinut în perioada 2011-2017 peste 200 de contracte de achiziţii, cu valoarea totală de 10.385.851 lei. Potrivit portalul tender.gov.md, de la începutul anului curent, compania a obţinut cel puţin trei contracte de achiziţii cu direcţia de învăţământ, tineret şi sport din Briceni, pentru achiziţionarea produselor alimentare, inclusiv ecologice. O altă companie, Vlados-Com, fondată în 2006, ar fi câştigat între anii 2011 şi 2017, 1016 contracte cu statul în valoare de peste 71 milioane de lei. De la începutul anului curent (până la data de 22 ianuarie) compania a câştigat şase contracte de livrare a produselor alimentare pentru instituţii din raioanele Briceni şi Donduşeni. Suma contractelor depăşeşte 1 500 000 lei. Gloria Qvarc, o altă companie care aparţine deputatului Oleg Sîrbu are, potrivit avere.md, 37 de contracte cu statul în perioada 2011-2017. În 2018, compania a avut contracte în valoare de peste 1.500.000 lei pentru livrarea benzinei şi produselor petroliere în diferite instituţii de stat. Cel mai mare contract, în valoare de 1.170.228 lei, firma l-a încheiat cu Colegiu de medicină veterinară din Brătuşeni. Potrivit portalului avere.md, în declaraţia pentru 2011, Oleg Sârbu nu a trecut mai multe bunuri mobile şi imobile, inclusiv cele cumpărate în acelaşi an. Totodată, apartamentul procurat în 2011 nu se regăseşte nici în declaraţiile ulterioare, din anii 2012 şi 2013, deputatul declarându-l abia în 2014.

Portalul mai menţionează că, în 2014-2015, Oleg Sîrbu efectuează o tranzacţie cu 3 dintre autoturismele sale care se finalizează cu diminuarea valorii declarate a acestora. Astfel, cele 3 automobile (Mercedes 408, Mercedes 310 şi PAZ-672 (1987)) sunt vândute în anul 2014 contra unei sume totale de 26,000 lei. În declaraţia din 2013 valoarea cumulativă a acestor automobile era de 139,000 lei. La un an după vânzarea automobilelor, deputatul achiziţionează exact aceleaşi automobile vândute un an în urmă la preţul cu care le-a vândut, mai susţine portalul.

Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid

În ianuarie 2016, portalul anticoruptie.md a scris că două dintre cele nouă firme pe care le deţine deputatul au fost furnizoare constante de produse alimentare şi combustibil pentru trei internate psihoneurologice din nordul ţării, toate fiind gestionate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care a fost condus, în anii 2013-2015, de un reprezentant PDM. Fosta ministră a afirmat atunci că nu a influenţat licitaţiile în niciun fel. De remarcat că una dintre firme avea la acel moment terenul şi încăperile gajate pentru credite de milioane de lei, au scris jurnaliştii de la anticorupţie.md.

În martie 2018, ZdG scria că Oleg Sîrbu face acte de caritate politică folosind ajutoare umanitare oferite gratuit de o fundaţie din Olanda pentru copiii din R. Moldova. ZdG a scris despre donaţia făcută grădiniţei din Hăncăuţi, raionul Edineţ, cu trimitere la o postare a deputatului din 26 februarie, în care apar fotografii cum alesul poporului şi colegii săi cară cutii cu daruri pentru copiii din sat. Pachetele umanitare au ajuns în R. Moldova la început de 2018, fiind oferite de Fundaţia olandeză „Edukans” unei alte fundaţii din R. Moldova – Misiunea „Micul Samaritean”. La scurt timp, o parte din aceste ajutoare au ajuns, prin căi tenebre, la deputatul Oleg Sîrbu, se arată în ancheta semnată de ZdG.

Ulterior, după apariţia articolului, Oleg Sîrbu a şters fotografiile respective, dar şi o altă postare care denotă acţiunile de caritate făcute de deputat şi colegii săi de partid la o altă instituţie de învăţământ preşcolar.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale a candidatului

Profil candidat: Grigore Repesciuc

Integritatea în activitatea politică

Grigore Repeşciuc este primar al oraşului Căuşeni din 2011, candidând iniţial independent, apoi s-a înscris în iunie 2014 în Partidul Democrat. Până în 2011 a fost inspector al poliţiei rutiere, şef al secţiei de examinare şi evidenţă a transportului Căuşeni, comisar de poliţie al raionului. Soţia sa este consilier orăşenesc la Căuşeni, fiind candidat independent, apoi a aderat şi ea la PDM. Mai mulţi consilieri orăşeneşti au cerut, în vara lui 2016 CNI/ANI să se pronunţe dacă această situaţie reprezintă sau nu conflict de interese. ANI însă nu a activat din august 2016 din cauza procesului de reformare, de aceea încă nu s-a expus caz.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

În declaraţiile de venit depuse anual la CNI/ANI, Repeşciuc a indicat că deţine împreună cu soţia o casă de 200 m.p. şi aproape 40% dintr-un garaj, două apartamente de 47, respectiv, 52 m.p., precum şi un hectar de teren agricol procurat în 2014. Tot în 2014 candidatul a cumpărat un autoturism Mercedes ML 320 din 2005, iar în 2018 a intrat în posesia unei Toyota Corolla din 2014. Cei doi soţi deţin, trei firme, şi anume Mihasi Test Auto, Galaxia-Parc şi Mihasig. Prima firmă le-a adus venit sub formă de dividende în ultimii doi ani de 630 mii lei.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Potrivit portalului Moldovacurată în anii 2017 şi 2018 Primăria a încheiat contracte cu firma socrului primarului, „Dragoş Camenşcic SRL”, în valorare totală de aproximativ 700 mii lei, pentru deservirea iluminatului stradal şi deservirea veceurilor publice din oraş. La începutul anului 2018 un alt contract Primăria a acordat firmei soţiei primarului, ”Galaxia-Parc”, în valoare de 130 de mii de lei, pentru „servicii şi activităţi de agrement pentru copii”. Pe aceste cazuri, la solicitarea Procuraturii Anticorupţie, în decembrie 2018 ANI a pornit un control, invocând existenţa unui conflict de interese. Primarul a declarat atunci că agentul economic respectiv a fost ales de către grupul de lucru, iar el nu a influenţat alegerea, ”criteriul de atribuire a contractelor conform legislaţiei şi anunţurilor publicate fiind cel mai mic preţ”. În iulie 2018, Grigore Repeşciuc şi-a angajat ginerele la Primărie, în funcţie de şofer, lucru ce contravine legii. Într-un interviu pentru postul local Studio-L, el a anunţat că ginerele său lucrează în calitate de „ajutor al primarului” şi că îl pregăteşte ca acesta să preia conducerea primăriei. Repeşciuc a spus că nu vede un conflict de interese în această situaţie, întrucât ginerele său nu este „responsabil financiar”.

Cazier judiciar

Dintr-o hotărâre a CSJ, emisă în 2014, aflăm că Repeşciuc a fost învinuit într-un dosar penal, legat de „schimbarea destinaţiei resurselor financiare alocate pentru alimentaţia copiilor din grădiniţe”. Acest dosar nu mai apare în baza de date a instanţelor de judecată. La 5 februarie 2019, CNA ne-a informat că primarul oraşului Căuşeni nu are în prezent calitate procesuală de bănuit sau învinuit în vreo cauză penală, aflată în gestiunea CNA. „Totodată, vă informăm că, în 2012, Inspectoratul de poliţie Căuşeni a pornit o cauză penală pe numele factorilor de decizie ai Primăriei Căuşeni în temeiul art. 332. În anul 2014, prin ordonanţa procurorului, cauza a fost clasată. Tot în 2012, Procuratura Generală a pornit o cauză penală în temeiul art. 328 pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu de către factori de decizie ai Primăriei Căuşeni – dosar care, în 2013, a fost expediat, după competenţă, Inspectoratului de poliţie Căuşeni”, se spune în nota primită de portalul MoldovaCurata.md de la CNA.

Profil candidat: Iraida Bînzari

Integritatea în activitatea politică

Iraida Bînzari candidează din partea PDM pe circumscripţia nr. 11 Făleşti şi ocupă funcţia de preşedintă a raionului Făleşti din anul 2015.
În perioada 2007 – 2015 a fost vicepreşedintă a acestui raion, iar mai înainte – profesoară de istorie şi directoare a Liceului teoretic ”Mihai Eminescu” din oraşul Făleşti.

Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale

În declaraţia de venituri şi interese personale pentru anul 2017 Bînzari indică venituri din salriu, din pensie şi din activitatea didactică. Dintre proprietăţi, declară două terenuri agricole, o casă de locuit care ar costa 99 999 lei şi un autoturism procurat în anul 2007, a cărui valoare estimată ar fi de 45 de mii de lei. În declaraţia depusă la CEC în campania electorală 2019 se regăsesc aceleaşi proprietăţi ca în declaraţia precedentă, doar că de data aceasta valoarea casei este mai mare – 999,990 lei.

Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Bînzari a ajuns în atenţia opiniei publice la începutul anului 2018, când portalul Moldova Curată a scris că, din banii Consiliului Raional Făleşti, a fost reparat drumul până la casa preşedintei, situată în oraşul Făleşti. Acesta este singurul traseu local reparat cu bani din bugetul raional pe durata mandatului Iraidei Bânzari. În acest scop au fost alocaţi peste 3 milioane de lei. În proiectul de reparaţii au intrat porţiuni de pe trei străzi, iar lucrările s-au efectuat în anii 2016 şi 2017. Când a fost întrebată de ce porţiunea reparată nu se extinde mai departe de casa ei, Iraida Bînzari a răspuns că pentru mai mult nu au ajuns bani. De asemenea, întrebată cum a fost selectat anume acest traseu pentru a fi reparat, ea a răspuns că s-a reacţionat astfel la ”adresările nenumărate din partea cetăţenilor şi adresările Autorităţilor Publice Locale de nivelul I privind acordarea ajutorului financiar la executarea unor lucrări de reparaţie a străzilor locale”. Aceste adresări ar fi fost verbale, formulate la întâlnirile cu locuitorii. Primarul oraşului Făleşti, responsabil direct de starea drumurilor din oraş, a declarat atunci că astfel de cereri la Primărie nu au fost depuse. Când a fost întrebată de ce nu a început cu străzile principale, care sunt folosite de toţi locuitorii raionului pe care îl conduce, Iraida Bînzari a răspuns: ”Nu le putem repara pe toate odată”.

Cazier judiciar

Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatei.

Acest supliment apare în cadrul proiectului “Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *