Problemele presei de limba română de la Chişinău şi Tiraspol – discutate la Bruxelles
Europarlamentara Norica Nicolai împreună cu reprezentanţii Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) au participat la o dezbatere despre problemele şi provocările cu care se confruntă presa de limba română din afara graniţelor României.
În cadrul acestei discuţii, membrii Forumului au făcut o prezentare sumară a situaţiei presei pentru minorităţi. Romeo Couţi, preşedintele FIJR, a vorbit despre problemele grave din comunităţile de români din afara graniţelor şi rolul Forumului în semnalarea acestora.
Dificultăţile cu care se confruntă presa de limba română din R. Moldova, şi mai ales din Transnistria, au fost prezentate de membrii Forumului, jurnalişti din Chişinău, care au subliniat rolul presei în conservarea culturii româneşti din spaţiul respectiv. Reprezentanţii Forumului au arătat situaţia critică din Transnistria, unde presa de limbă română este absentă, presa locală fiind editată exclusiv în grafia chirilică. “Ruşii pe televiziunile lor fac campanii, emisiuni interesante. Eu m-aş aştepta la mai mult de la presa de limba română de la Chişinău”, a declarat unul din membrii Forumului.
De asemenea, FIJR a expus dificultăţile cu care se confruntă redacţia de limba română din audiovizualul maghiar: subfinanţarea, lipsa personalului şi îngrădirea dreptului la liberă exprimare în Ungaria, problemă cunoscută în mediul european.
Serbia nu poate adera la UE încălcând drepturile minorităţilor
Expunerile privind contribuţia presei la conservarea culturii române în afara graniţelor au continuat cu o prezentare centrată pe problemele existente în Serbia şi Ucraina. Reprezentanţii FIJR au vorbit despre presiunile asupra minorităţii române din Valea Timocului, absenţa unei prese consistente a minorităţii din această zonă, dar şi despre dificultăţile legate de finanţare, cu care se confruntă publicaţiile româneşti de la Cernăuţi, probleme expuse de membrii Forumului din aceste ţări în cadrul congresului anual al FIJR.
Norica Nicolai şi-a exprimat, la rândul său, dezamăgirea în ceea ce priveşte acţiunile incorecte ale autorităţilor din Serbia (Valea Timocului), declarând: “În această zonă, avem reale probleme cu identitatea şi limba românească, întrucât s-a organizat recent un sondaj manipulator în ceea ce priveşte dorinţa copiilor români de a studia în limba română, creându-se o confuzie intenţionată cu limba vlahă (care a apărut ca opţiune)”.
Europarlamentara a mai subliniat că, în condiţiile dorinţei deschiderii capitolului Cultură în negocierile de aderare a Serbiei la UE, a discutat cu raportorul Parlamentului European pe acest subiect, liberalul Jelko Kacin, şi i-a semnalat o serie de lucruri care nu sunt în regulă cu atitudinea acestei ţări în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţii româneşti. “De asemenea, voi face o serie de scrisori colegilor mei ca această deschidere de capitol să fie condiţionată de angajarea reală şi de implementarea angajamentelor pe care Serbia şi le-a luat faţă de Uniunea Europeană”, a mai declarat Norica Nicolai.
Libertatea presei în diaspora românească
Subliniind importanţa folosirii limbii naţionale de către cetăţeni în administraţie, în şcoală sau pentru informare prin mass-media, Norica Nicolai a mai precizat că un sprijin real pentru păstrarea identităţii naţionale în afara graniţelor ar putea veni şi din partea autorităţilor de la Bucureşti, prin crearea unei strategii pe termen mediu şi lung de promovare a culturii şi identităţii româneşti.
Momentul central al conferinţei a fost lansarea raportului FIJR “Libertatea presei în diaspora românească”, document care însumează o serie de evenimente semnificative privind situaţia presei din ţările monitorizate: Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria. În cadrul prezentării raportului, Călin Morar a vorbit despre starea precară în care se află presa de limba română atât în ţările UE, cât şi în state care aspiră la acest statut.
În încheiere, europarlamentarul român Norica Nicolai a apreciat în termeni pozitivi realizările Forumului şi a reconfirmat disponibilitatea domniei sale de a sprijini în continuare în mod consistent acţiunile şi programele iniţiate de către FIJR. Astfel, ca primă iniţiativă, doamna Nicolai s-a angajat să înainteze tuturor celor 700 de europarlamentari raportul Forumului lansat în cadrul conferinţei. Evenimentul desfăşurat la sediul Parlamentului European a fost deschis de Excelenţa Sa ambasadorul României la Bruxelles, Ştefan Tinca.
Amintim că, la 1 aprilie 20013, autorităţile de la Kiev au intenţionat să lichideze redacţia de limbă română de la “Radio Ucraina Internaţional”. Atunci FIJR a protestat împotriva deciziei, considerând acest fapt un act de limitare a libertăţii de expresie şi de alterare a drepturilor fundamentale privind minorităţile naţionale. La scurt timp, autorităţile de la Kiev – Viktor Ianukovici, preşedintele Ucrainei, Mikola Azarov, prim-ministru, parlamentari ai Radei Supreme a Ucrainei – au luat act de solicitările formulate în protestul FIJR şi au dat asigurări că deciziile privind reorganizarea Companiei Naţionale de Radiodifuziune nu vor afecta activitatea jurnaliştilor de la redacţia în limba română a postului de Radio Ucraina Internaţional.
I.S.
