“Primii comunişti din Europa” pleacă voluntar, dar condiţionat

244-comii1PCRM acordă o şansă Alianţei pentru Integrare Europeană, cel puţin aşa a declarat marţi ex-şeful statului, Vladimir Voronin, la prima sa conferinţă de presă după ce şi-a prezentat demisia. Voronin s-a referit la propunerea a două declaraţii de consens “în dezvoltarea de mai departe a R. Moldova”.

Unul din cele două proiecte se referă la “principiile politicii anticriză şi măsurile de stabilizare a situaţiei social-economice”. Celălalt proiect se referă la “principiile politice de restabilire a unităţii civice şi soluţionarea paşnică a problemei transnistrene”.

Vladimir Voronin părăseşte voluntar

“Noi le mai oferim o şansă, o şansă exclusivă”, a declarat fostul şef de stat. „Proiectele a aceste două declaraţii sunt de consens cu actuala putere”, a mai spus el, adăugând că partidul pe care îl conduce se va debarasa de povara partidului de putere, de multiple lipitori şi carierişti (n.r.: mai târziu, la aceeaşi conferinţă, Vladimir Voronin a dat de înţeles că se referă la Marian Lupu).

“Crearea coaliţei de centru-stânga a fost zadarnică. Toate cele patru partide au fost mai mult decât solidare în dorinţa de a nu admite PCRM la putere. Totuşi, consider că actuala situaţie a partidului nostru nu este o tragedie”, a mai spus el.

“Eu în mod voluntar am părăsit această funcţie, poate cineva se aştepta să devin un obstacol mult dorit pentru ca noua majoritate să vină la putere. Nu pot să nu mă mândresc cu faptul că avem în spate câteva victorii democratice strălucite. Noi am fost primii comunişti din Europa care au obţinut victorie la alegerile parlamentare. Plecăm de la putere pe aceeaşi cale democratică, dar aceasta înseamnă că în ultimii opt ani noi am încercat să consolidăm instituţiile democratice şi nu am încercat să le punem în slujba unui partid. Aceasta, printre altele, este o lecţie practică pentru toţi, pentru toate partidele. În afară de aceasta, eu sunt satisfăcut cu faptul că partidul trece în opoziţie având rangul de cel mai popular partid din R. Moldova”, a mai spus Vladimir Voronin, care a ocupat funcţia de şef al statului timp de opt ani.

Întrebat de presă dacă PCRM va vota candidatura lui Marian Lupu la funcţia de şef al statului, Vladimir Voronin a dat de înţeles că PCRM “nu va vota trădătorii”. Totodată, fostul şef de stat a declarat că în cazul în care AIE nu va accepta cele două proiecte de declaraţii, PCRM nu va delega pe nimeni în conducerea Parlamentului.

Terasele din Chişinău pline de “bandiujnishi”

Deşi la conferinţa de presă anterioară Vladimir Voronin a spus că va face publice date despre evenimentele din aprilie, după aproape o săptămână de la prezentarea demisiei, a dat de înţeles că încă nu este cazul să divulge ceea ce cunoaşte. „E prea devreme”, a opinat el.

Întrebat de presă despre fenomenul criminalităţii, care se face tot mai simţit în ultima perioadă, Vladimir Voronin a spus că marţi a discutat cu ministrul de Interne, Gheorghe Papuc. “Dl ministru m-a asigurat că totul este sub control, dar s-au înviorat. Mulţi au început a ridica capul”, a declarat Voronin cu referire la fenomenul criminalităţii. “Tema este foarte importantă. Cu dânsa nu se poate de glumit. Pentru că această “zarază” (n.r. – infecţie) foarte repede pătrunde şi foarte repede se înrădăcinează. Este foarte greu să o dezrădăcinezi”, a mai spus el. “Terasele din Chişinău s-au umplut cu “bandiujnishi” (n.r. – bandiţi). Şi multe alte chestii, dar poliţia deocamdată este în situaţie şi face ca totul să fie regulă. Eu cred în ei”, a adăugat ex-şeful statului.

Referitor la regimul de vize pentru România, Vladimir Voronin a spus că acesta a fost introdus “în condiţiile specifice de după 7 aprilie”. “Dacă acele condiţii s-au epuizat, Parlamentul nu are decât să revină la această problemă”, a mai spus el.

Ziua democraţiei în fiecare zi

“Totul este eliberat. Şi vila de la Condriţa, şi cea de la Holercani. Puteţi să vă folosiţi”, a mai spus Vladimir Voronin la conferinţă cu referire la reşedinţa de stat de la Condriţa.

De menţionat că la începutul conferinţei de presă, Vladimir Voronin a declarat că, în cei opt ani în care a ocupat funcţia de şef de stat, niciun jurnalist nu a fost agresat şi nicio instituţie mass-media nu a fost supusă represiunilor, cel puţin din iniţiativa sa.

Deşi preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, Valeriu Saharneanu, a încercat să îi aducă mai multe exemple în care jurnaliştii au avut de suferit de pe urma celor opt ani de guvernare comunistă, Vladimir Voronin a dat de înţeles că, de fapt, situaţia presei a devenit mai bună.

“Eu ţin minte câţi jurnalişti erau aici când am venit şi câţi sunteţi azi”, a spus el. „Dacă aceasta nu vorbeştre despre spaţiul informaţional care este în creştere în R. Moldova…”, a mai spus Vladimir Voronin fără să îşi termine gândul.

Referitor la Ziua Democraţiei, sărbătorită la 15 septembrie, ex-şeful statului a declarat că pentru el, timp de opt ani, fiecare zi a însemnat ziua democraţiei.

Anastasia NANI

Va accepta AIE cele două proiecte ale PCRM?

Vlad Filat, preşedinte PLDM: Au avut la dispoziţie opt ani să soluţioneze problemele social-economice şi problema transnistreană. Însă PCRM nu a reuşit să o facă. În ceea ce priveşte problema transnistreană, situaţia chiar s-a înrăutăţit faţă de 2001. Trebuie să fii deosebit de obraznic ca acum să vii cu asemenea declaraţii

Mihai Ghimpu, preşedinte PL: Trebuie studiate şi, dacă sunt bune, de ce nu? Important este că încet-încet Partidul Comuniştilor începe să înţeleagă. Dacă luăm în considerare problema transnistreană, ce a făcut timp de opt ani preşedintele referitor la problema transnistreană ca acum să ne condiţioneze nouă soluţionarea ei? Noi şi fără preşedinte cunoaştem această problemă. Tocmai aceste două declaraţii confirmă incapacitatea lor. Totuşi, e un semn bun, ne vom întâlni şi vom discuta. Noi ne-am asumat guvernarea. AIE va veni cu Guvernul său şi cu programul său de guvernare. I-aş îndemna să contribuie la acest program, dar nu să vină cu nişte documente care ne-ar spune cum trebuie să guvernăm.

Marian Lupu, preşedinte PD: Propunerile PCRM ar putea servi ca bază pentru discuţii. Din 11 septembrie avem la dispoziţie două luni pentru a alege preşedintele. Acesta este un termen suficient pentru negociatorii normali.

Serafim Urechean, preşedinte AMN: Aceste proiecte pot fi depuse în Parlamentul R. Moldova. Doar după aceasta vor fi discutate. Referitor la depăşirea crizei, ei au avut opt ani ca să depăşească criza. Trebuie să aşteptăm să vedem ce va propune noul Guvern cu referire la compartimentul anticriză. Cele două declaraţii ar putea avea un caracter de speculaţie şi presiune asupra majorităţii parlamentare. Bineînţeles că aceste variante nu au niciun temei. Dacă prin aceasta vor să exercite presiune asupra majorităţii, dacă au un caracter de speculaţie pentru a vota preşedintele ţării, nu au dreptate. Speculaţiile acestea nu vor trece, pentru că interesele ţării sunt mai presus de orice ambiţie. Dacă vor să provoace alegeri anticipate, nu au decât să o facă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. DANY

    Ce tupeu are acest tradator de neam si tara. Acest antiroman nascut din parinti romani. Cat mai trebuie sa sufere acest popor roman de pe urma acestor gunoaie de oameni. Traiasca poporul roman din Republica Moldova, Romania si din alte tari !

  2. STEFANITA

    Despre iertare si reconstructie morala in tarile ex-comuniste
    18-09-2009

    Corneliu Vlad ne-a obisnuit cu reflectii ample si profunde asupra politicii internationale, oferindu-ne posibilitatea sa meditam noi insine la evolutia Romaniei contemporane. Cartea “Reconcilierea”, aparuta la Editura Institutului Revolutiei Romane din decembrie 1989, este un exemplu de observatie fina asupra modalitatilor prin care politicieni din statele ex-comuniste au incercat sa vindece ranile unui trecut care nu trebuie uitat pentru a nu-l repeta. Lucrarea “nu se refera la realitatile din Romaniasi am procedat astfel in mod premeditat. Am considerat ca este mult mai folositor si pentru oamenii politici, si pentru politologi, si pentru public, care din aceasta carte pe care am vrut-o cat mai densa (…) sa traga invatamintele ce se cuvin din pataniile altora pe calea reconcilierii. Sunt multe de invatat din experientele spaniolilor, polonezilor, cehilor, latino-americanilor, sud-africanilor etc. in materie de reconciliere nationala. Decat un iluzoriu si vehement controversat “proces al comunismului’’, care nu poate fi credibil, chiar daca poarta si girul sefului statului, mai bine o edificare lucida si fara patima asupra a ceea ce au facut sau nu altii in spinosul proces al reconcilierii”, crede autorul. Si totusi, reconcilierea este doar un ideal, la fel cum este si iertarea crestina. Cum sa aduci victima langa calaul nepedepsit, fara sa risti provocarea unui resentiment care este virusul razbunarii? Sigur, exista exemple care contrazic asemenea porniri, inclusiv printre luptatorii anticomunisti din Romania, care au iertat, dar nu uita. “Reconcilierea este un proces indelungat, complex, care are – sau ar trebui sa aiba – ca punct de plecare, cunoasterea adevarului, responsabilitatea individuala a celor care au facut faradelegi in vechiul regim, si nu responsabilizarea unor largi grupuri sociale, o judecata dreapta, fara ura, fara sete de razbunare, in care reparatiile morale, in primul rand, dar si cele materiale, in subsidiar, sa poata fi urmate de iertarea celor vinovati, care si-au recunoscut si regretat sincer si public faptele imputabile. Iertarea, atunci cand se produce, si pentru cine se produce, nu inseamna insa si uitarea trecutului, si nici o amnistie generala”, spune Corneliu Vlad. Au reusit mai bine decat noi bulgarii, ungurii, germanii, polonezii sa ierte si sa iasa regenerati dintr-un experiment contra naturii umane? Chiar daca nu au avut parte de un decembrie crunt ca romanii, eu cred ca nu au izbutit. “Etapele reconcilierii, asa cum le defineste Luc Huyse, nu sunt neaparat pretutindeni si oricand aceleasi, dar converg, in general, spre o structura cu trei elemente (si secvente) esentiale: 1. Inlocuirea fricii printr-o coexistenta nonviolenta; 2. Statornicia increderii, dupa ce teama a fost eliminata; 3. Pasi inainte catre empatie”, recomanda autorul.

    Ion Iliescu a ramas reconciliat cu sine insusi

    Cartea a fost lansata la Casa “Nicolae Titulescu” din Bucuresti, prilej cu care a vorbit Ion Iliescu peste un ceas. Este convins ca 22 decembrie 1989 a marcat un inceput de reconciliere. “Nu ne-am propus atunci o reconciliere cu regimul trecut, cum au facut spaniolii lui Franco. La noi a fost o prabusire de sistem, o transformare radicala”, a spus parintele “democratiei originale”. Coposu, Campeanu si Cunescu n-au vrut reconciliere. “Eu cu Petre Roman ne-am intalnit cu “Cei 3 C”. La sfarsit am zis sa iesim la Televiziune si sa anuntam ca avem o pozitie comuna. Noi doi ne-am dus, Cei 3 n-au venit. La telefon ne-au spus ca a doua zi au marsuri. Eu cred ca pentru noi a fost atunci un moment de reconciliere. Unii cu mintea ratacita, ca Ticu Dumitrescu, Maries, Marian Munteanu, au programat pe 12 iunie sa dea lovitura de stat pe 13 iunie.” Si reconcilierea a continuat printre ciomegele minerilor, cu dialogul dintre Tudorel Postolache si Corneliu Coposu, apoi elaborarea strategiei de la Snagov pentru aderarea la Comunitatea Europeana, si a tot mers asa pana ce mafia, tutelata de domnia sa, a preluat controlul asupra avutiei nationale. “Daca sentinta Ceausestilor era necesara? Raspuns categoric – da. Daca procesul a respectat regulile? Nu si nici nu se putea. Era o judecata politica a cetatenilor, ca in cazul lui Ludovic al XVI-lea”, a spus Ion Iliescu. Este un mecanism politic perfect, fara nostalgii, fara regrete. Si cand te gandesti ca stejarul de la Scornicesti a fost impuscat ca un caine, dupa un simulacru de interogatoriu, mai revoltator decat procesul stalinist pentru asasinarea lui Ion Antonescu, nu poti sa nu te intrebi de ce acest maestru in “gestionarea diferentelor dintre oameni” nu a cerut ca binefacatorul lui sa aiba parte de o judecata echitabila, conform legislatiei comuniste. Sa fie plata pentru miile de morti din gherlele terorii? Nu cred. Desi am pus mana pe kalasnikov atunci pentru “apararea revolutiei”, de multa vreme, ma tot bate gandul sa-l intreb omeneste: “Domnule Ion Iliescu, l-ati visat vreodata pe Nicolae Ceausescu in toti acesti ani?”
    Viorel Patrichi- Ziarul Gardianul
    18-09-2009

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *