Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Prietenia dintre PCRM şi BEM

Prietenia dintre PCRM şi BEM

Partidul Comuniştilor din R. Moldova, fracţiunea parlamentară a căruia conduce comisia de anchetă privind situaţia de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), a fost singurul partid politic care a beneficiat vreodată de un credit bancar, de la o instituţie financiară care aparţine statului. Nici până în ziua de astăzi, nimeni nu poate să spună exact dacă PCRM a întors sau nu cele aproape două milioane USD pe care i-a primit de la BEM în 2007. Partidul lui Voronin a argumentat că are nevoie de această sumă de bani pentru edificarea luxosului sediu de pe str. Armenească din Chişinău.

Comisia parlamentară de anchetă privind situaţia de la BEM urmează să-şi prezinte raportul de activitate în Legislativ. Deşi, iniţial, acesta trebuia să fie prezentat pe parcursul săptămânii curente, reprezentanţii comisiei au decis să contramandeze audierea raportului, deoarece mai mulţi membri din cadrul comisiei sunt plecaţi în deplasări de serviciu. Din discuţiile cu aceştia, însă, am înţeles că, în cadrul raportului, nu se va pomeni nimic despre creditul de 22 mil. de lei, pe care PCRM l-a luat de la Banca de Economii în anii 2006—2007, pe când aceasta era condusă de către Grigore Gacikevici.

Comisia nu investighează creditele către PCRM

Contactat de ZdG, Valeriu Guma, unul dintre membrii comisiei, ne-a spus că acest aspect nu a fost investigat, pentru că “s-a investigat doar activitatea băncii în ultimii trei ani”, adică din 2009, după ce comuniştii plecaseră de la guvernare. Despre acest credit, oferit de către BEM pentru PCRM, s-a vorbit mai mult la nivel de zvon, încă în 2008. Nimeni, însă, nu cunoştea exact condiţiile în care acest împrumut era oferit oamenilor din partidul lui Voronin.

Conform documentelor de care dispunem, încă pe 14 iulie 2006 a fost încheiat un contract de credit prin care BEM a acordat un împrumut în sumă de 6 mil. de lei pentru PCRM. Banii au fost destinaţi finanţării procesului de construcţie a complexului administrativ situat pe str. Armenească din Chişinău. Comuniştii urmau să reîntoarcă statului acei bani în termen de patru ani, până pe 17 iulie 2010. În calitate de garanţie a rambursării creditului, a fost pus în gaj sediul PCRM de pe str. N. Iorga. Construcţia era evaluată la 6,2 mil. de lei. De remarcat faptul că acea clădire, conform datelor de la Întreprinderea de Stat “Registru”, nu aparţine PCRM, ci administraţiei publice locale. Reiese că Gacikevici, preşedintele de atunci al BEM, le-a permis comuniştilor să pună drept gaj un imobil care, de fapt, nu aparţine celor care au luat creditul, adică celor din PCRM, aflat atunci la guvernare.

BEM accepta gajarea unor imobile străine

Peste un an de la expirarea contractului, pe 28 august 2007, între PCRM şi BEM a fost semnat un acord adiţional la acel contract de credit, prin care suma creditului s-a majorat până la 12 mil. de lei, destinaţia fiind aceeaşi – finanţarea construcţiei complexului administrativ situat pe str. Armenească. De această dată, comuniştii au pus în gaj chiar construcţia de pe str. Armenească, care preconizau să le fie viitor sediu. Aceasta era evaluată la 6,1 mil. de lei. Nici aceasta, la momentul punerii în gaj, nu le aparţinea. Acest teren a fost cumpărat de către comunişti abia în 2009, cu puţin timp înainte de evenimentele din aprilie.

Pe 31 octombrie 2007, între cele două părţi a fost semnat un alt acord adiţional. Prin acesta, suma creditului acordat PCRM s-a majorat până la 22 mil. de lei. Banii erau alocaţi tot pentru construcţia sediului de pe str. Armenească. În calitate de garanţie la creditul majorat, au fost reevaluate bunurile care au fost puse anterior în gaj. Astfel, clădirea de pe Iorga, evaluată iniţial la 6,2 mil. de lei, a fost reevaluată până la 11 mil., iar clădirea de pe str. Armenească, până la 11,6 mil. de lei.

Potrivit experţilor, acesta a fost primul şi singurul caz când BEM a oferit un împrumut unui partid politic care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu era în drept să solicite credite în condiţiile în care nu desfăşura activităţi economice care i-ar fi permis rambursarea banilor luaţi de la stat. Probabil şi pentru aceste decizii, în 2007, Grigore Gacikevici a fost decorat de Vladimir Voronin cu Ordinul “Gloria Muncii”. În 2009, acesta a mai primit de la Voronin “Meritul Civic” pentru “contribuţie la desfăşurarea de acţiuni socio-umanitare”. Peste câteva luni, la îndemnul preşedintelui Voronin, instituţia bancară a alocat 30 de milioane de lei pentru reparaţia Parlamentului şi Preşedinţiei, vandalizate pe 7 şi 8 aprilie 2009.

Au reîntors comuniştii banii statului?

Conform clauzelor contractelor semnate între BEM şi PCRM, aceştia urmau să reîntoarcă suma de bani primită sub formă de credit până la 14 iulie 2010. Către acea dată, comuniştilor urmau să le rămână de achitat 2,5 mil. de lei.

Am încercat să aflăm dacă PCRM a restituit sau nu banii primiţi de la stat, prin intermediul BEM. Am contactat mai mulţi actuali sau foşti reprezentanţi ai PCRM. Nimeni, însă, nu a putut să ne ofere detalii. Unii ne-au spus că, în momentul în care ei activau în partid, creditul nu fusese achitat în totalitate. Maria Boico, membră a Comitetului Central al PCRM, cea care semna în 2007 acordul adiţional dintre PCRM şi BEM, s-a arătat puţin bulversată de abordarea acestui subiect în 2013, dar, după ce a ezitat puţin, ne-a spus, totuşi, că PCRM a reîntors toţi banii luaţi de la BEM.

Cert este că, în martie 2010, cu doar câteva luni înainte de expirarea termenului de rambursare a creditului de către PCRM, Vladimir Voronin, liderul formaţiunii, se plângea, în cadrul unor conferinţe de presă, că partidul nu are bani pentru a achita rata la bancă şi că, din acest motiv, căutau eventuali cumpărători. În 2013, comuniştii încă sunt în căutare. Acum, Voronin este dispus să ofere impunătoarea clădire chiar şi în chirie. Preţul ei este evaluat acum la aproximativ 10 mil. de euro.

Am contactat reprezentanţii Băncii de Economii, pentru a-i întreba dacă PCRM a restituit sau nu toţi banii luaţi de la stat în anii 2006—2007. Aceştia ne-au spus că vor reveni cu un sunet, lucru care nu s-a întâmpat până la închiderea ediţiei.