Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Practici internaţionale pentru realităţi din…

Practici internaţionale pentru realităţi din Moldova

Autorităţile de la Chişinău împrumută practici de lucru din experienţa internaţională. Primul pas este formarea unui Consiliu Civil care va monitoriza activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC). Recent, Guvernul a aprobat această hotărâre şi a recomandat Alianţei Anticorupţie, care întruneşte mai multe organizaţii neguvernamentale, să se ocupe de selectarea celor nouă membri care vor forma consiliul.

Anterior, societatea civilă avea dreptul să ia cunoştinţă de dosare după intrarea acestora pe rol şi după pronunţarea sentinţei de judecată. Prin intermediul Consiliului Civil, devine posibilă monitorizarea politicilor administrative, operaţionale şi de personal ale Centrului. Vor fi recepţionate sesizările de la cetăţeni şi remise către autorităţile competente. La fel, vor fi examinate rapoartele despre sancţiunile disciplinare aplicate de CCCEC, precum şi informaţiile de la alte instituţii despre cazurile de corupţie comise de angajaţi CCCEC.

Referitor la oportunitatea constituirii unui asemenea consiliu, Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie (AAC), spune că au existat cazuri scandaloase în care CCCEC a fost acuzat de fabricarea unor dosare politice, însă, Alianţa Anticorupţie nu a putut verifica, deoarece nu avea acces la informaţii. Cu toate acestea, societatea civilă are mari îngrijorări vizavi de corectitudinea activităţii acestei structuri.

Deşi consiliul ar trebui să devină un punct de echilibru, un garant al corectitudinii CCCEC, există riscul ca membrii acestuia să nu aibă acces în interiorul centrului, mai spune Mircea Eşanu. „Mai ales că în hotărârea de Guvern nu este stipulat acest fapt. Cel mai mult probabil, acestora li se va oferi accesul la informaţie în baza legislaţiei, la fel ca şi persoanelor publice şi atunci nu vedem sensul acestui consiliu”, spune Eşanu.

Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al CCCEC, susţine că proiectul este binevenit, iar membrii consiliului vor avea acces la informaţia stipulată în lege, fără abateri. „În hotărârea de Guvern nu este stipulat accesul consiliului la dosarele instrumentate de CCCEC, dar proiectul este încă în process de elaborare, mai fiind posibile modificări, inclusiv la acest capitol”, afirmă Starinschi.

Consiliul civil de monitorizare a CCCEC este primul de acest fel în R. Moldova. Astfel de consilii ar fi necesare şi în cadrul Serviciului Vamal şi al Ministerului de Interne, susţine Mircea Eşanu. „Iniţial, a fost propus, dar atunci când responsabilii de la Guvern au înţeles ce înseamnă de fapt acest consiliu, Guvernul s-a speriat şi a retras iniţiativa cu Vama şi cu MAI”, e de părere acesta.

Pentru o funcţionalitate eficientă a Consiliului Civil, mai spune Mircea Eşanu, este necesară o linie separată de buget şi o lege, dar nu o hotărâre de Guvern, care poate fi uşor modificată sau chiar anulată. E lesne de înţeles temerea Guvernului, or, nu poţi oferi diverse informaţii unor persoane care nu au experienţă în domeniu, consideră Eşanu. Din acest motiv, membrii Alianţei Anticorupţie intenţionează să selecteze persoanele care au legătură cu domeniul legislaţiei.

Conform Hotărârii de Guvern, membrii Consiliului Civil vor activa pe bază de voluntariat, doar şedinţele ordinare şi extraordinare la care vor participa vor fi plătite, după modelul consilierilor municipali, cu 10% dintr-un salariul mediu al unui funcţionar public pentru o zi de şedinţă.

Cât priveşte dificultăţile ce pot apărea pe parcurs, sunt legate, în mare parte, de selectarea membrilor Consiliului. Şi asta pentru că „este dificil să găseşti nouă oameni buni la noi în ţară”, menţionează secretarul AAC. Iar despre eficienţa consiliului, Eşanu spune că dacă Guvernul va vedea în acest consiliu un instrument util de lucru şi nu doar unul de înfrumuseţare, acesta va fi unul funcţional. Iar „roadele acestui proiect le vom culege cred că atunci când membrii consiliului vor reuşi să aibă acces la informaţiile la care public larg nu are acces”.

Diana LUNGU