Portretul viitorului procuror general

Consiliul Superior al Procurorilor a dat start concursului pentru suplinirea funcției de procuror general al R. Moldova, care a devenit vacantă la 1 martie 2016, după oficializarea demisiei lui Corneliu Gurin. De atunci, timp de șase luni, instituția a fost condusă de un procuror general interimar, Eduard Harunjen, prim-adjunct al procurorului general. Viitorul procuror general urmează să fie desemnat în urma unui concurs public, în cadrul căruia candidații urmează să fie testați inclusiv cu poligraful.

Printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din 22 septembrie 2016 s-a anunțat inițierea unui concurs public pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Astfel, cei care doresc să devină șefi la Procuratura Generală (PG) urmează, până la 24 octombrie 2016, să-și depună dosarele de participare.

Criteriile și condițiile concursului

Candidații urmează să prezinte o cerere de participare la concurs, un CV, copia de pe diploma de studii și de pe carnetul de muncă, scrisoare de motivare, conceptul de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii pentru următorii 7 ani, cazierul judiciar, declarația de avere și interese personale, dar și o declarație pe proprie răspundere. La concurs pot participa doar cetățenii R. Moldova care cunosc limba română, au capacitate de exercițiu deplină, studii în drept, experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului și de 5 ani în funcția de procuror, calități manageriale, reputație ireproșabilă, necondamnaţi anterior și care în ultimele 6 luni nu au deținut calitatea de membru al CSP, iar în ultimii 3 ani nu au desfășurat activități cu caracter politic.

Conform unui regulament elaborat de CSP, candidații la funcția de procuror general urmează să fie testați cu poligraful (detectorul de minciuni), iar rezultatele vor fi trimise Consiliului. Totodată, aceştia vor fi evaluaţi în baza unei fișe de evaluare, care include mai multe criterii: motivația, prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii, gândirea critică, conștientizarea socială și angajament, exprimare clară și logică, inclusiv la interviu, experiență profesională și profesionalism, autoperfecționare, punctualitate, diligență și rezistență la stres, autocontrol, abilități manageriale, etică și integritate. Intervievarea candidaților va avea loc în ședință publică și se va transmite video on-line, în timp real. În caz că doi candidați vor avea punctaj egal, se va declara învingător cel care are o vechime mai mare în funcția de procuror.

Roșioru: „E o situație pentru care noi nu știm dacă avem o soluție”

Din 1 august 2016, în R. Moldova este în vigoare o nouă lege cu privire la Procuratură. Acolo este stipulat că procurorul general, ales în urma unui concurs public organizat de CSP, este propus președintelui R. Moldova, pentru numire, și nu Parlamentului, cum era în legea veche. Doar că, această prevedere legislativă nu a intrat în vigoare de la 1 august 2016, deoarece deputații din actualul legislativ nici măcar nu au încercat să modifice Constituția, pentru ca noul procuror general să fie ales, în totalitate, în baza noii legi. Astfel, tot Parlamentul, respectiv majoritatea parlamentară, vor fi cei care vor desemna noul procuror general. „Dacă în momentul în care se finalizează concursul avem modificată Constituția, atunci candidatul se va înainta Președintelui R. Moldova. Dacă nu, vom proceda așa cum scrie în dispozițiile finale și tranzitorii ale Legii cu privire la Procuratură. Astfel, candidatul va fi înaintat președintelui Parlamentului, pentru ca acesta să-l supună votului în plen. Candidatul se votează cu voturile a jumătate din deputații prezenți la ședință, cu o condiție, ca ea să fie deliberativă”, explică Mircea Roșioru, președintele CSP. „Dacă Parlamentul refuză? Aparent, e o situație pentru care noi nu știm dacă avem o soluție. Legea spune ce se întâmplă atunci când candidatul înaintat Președintelui Republicii e respins în primă etapă. Cu Parlamentul însă…, e mai greu să ridici mâna deputaților. Dar, legea spune că la înaintarea repetată a aceleiași candidaturi, autoritatea abilitată cu învestirea ar trebui să se conformeze. Totuși, dacă candidatul nu va acumula în Parlament numărul necesar de voturi, vom fi obligați să inițiem un nou concurs, deși prerogativa de a veni repetat cu, eventual, aceeași candidatură rămâne o prerogativă a Consiliului, prevăzută de Legea cu privire la Procuratură, lege care a fost adoptată tot de legislativ”, precizează șeful CSP.

„Pornind de la principiile ce au stat la baza elaborării și ulterior a adoptării actualei legi cu privire la Procuratură, candidatul desemnat de Consiliu nu ar trebui să discute sau negocieze cu deputații sau fracțiunile, pentru că am mai spus, actuala lege a fost adoptată anume în scopul de a scoate procuratura de sub influența politicului, și în special în partea ce reglementează procedura și modul de numire a procurorului general. Dacă deputații au conștientizat că e timpul ca un procuror general să nu mai fie numit pe criterii politice, e bine, dacă nu…. Până la modificarea Constituției, mingea va fi în terenul lor. Oricum, partenerii de dezvoltare și întreaga societate vor monitoriza îndeaproape tot acest proces și, pentru a plasa eventual responsabilitatea ineficienței acestui exercițiu în sarcina autorității competente să emită actul de numire în funcție, Consiliul își va exercita cu o diligență sporită rolul de organizator al concursului”, continuă Roșioru.

Membrii CSP nu pot fi candidați

La aproape o săptămână de la anunțarea concursului pentru funcția de procuror general, încă nu există niciun candidat. „Eu cred că el s-ar putea să nu existe nici săptămâna viitoare, or, dacă ați văzut documentele pe care candidații trebuie să le prezinte, scrisoarea de motivare, dar mai ales programul de dezvoltare instituțională pentru următorii 7 ani – care este un document destul de complex, consider că acesta nu poate fi făcut într-o zi sau două. Da, candidatul va fi testat inclusiv la poligraf. Asta însă se va întâmpla după procedura de admisibilitate a dosarelor. Poligraful este unul dintre cele 3 teste cumulative la care se supun candidații după admisibilitatea dosarelor, dar până la etapa de interviu: examenul medical, verificarea de către SIS și, al treilea, poligraful”, susține Mircea Roșioru.

Conform regulamentului elaborat de CSP în baza noii legi a procuraturii, la funcția de procuror general nu poate candida o persoană care, în ultimele 6 luni, a deținut calitatea de membru al CSP, instituție care organizează concursul. Astfel, din start, mai mulți procurori importanți, care au ajuns în CSP având sprijinul breslei, ei fiind votați în cadrul Adunării Generale a Procurorilor, nu vor putea să participe la acest concurs. „Reieșind din calitățile care-i recomandă, procurorii membri ai Consiliului ar fi fost potențiali candidați la funcția de procuror general, dar ei sunt excluși din acest joc prin lege. Asupra acestei interdicții au insistat unii experți ai Consiliului Europei în momentul în care au avizat proiectul inițial al Legii cu privire la Procuratură și de care s-a ținut cont în momentul în care a fost amendată legea pentru lectura a doua. Experții au spus că din moment ce Consiliul este organul care organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, sunt de evitat situațiile când membrii Consiliului ar putea favoriza prin votul lor colegii, în detrimentul altor candidați”, menționează Mircea Roșioru.

„Favoritul” susține că nu a decis dacă va candida

Eduard Harunjen, care a deținut funcția de procuror general interimar în ultimele șase luni și care este văzut pe culoarele Procuraturii drept principalul pretendent la fotoliul de procuror general, susține că încă nu a luat o decizie privind participarea sa la acest concurs. „Încă nu m-am gândit. Mai este o lună și multe se pot schimba”. Amintim că, deși este procuror general interimar, Harunjen nu este membru al CSP, acolo unde procurorul general era membru din oficiu, astfel că se poate înscrie în concurs. „Eu nu sunt membru al CSP, pentru că în lege scrie că procurorul general este membru din oficiu, dar eu sunt doar interimar. Eu nu am vrut să abuzez de calitatea mea. Au fost niște încercări pe timpul lui Pântea să acceadă în CSP, iar CSP atunci l-a refuzat. Nu e legat de faptul că un membru al CSP nu poate fi candidat la funcția de procuror general. Eu nici la CSM nu sunt membru. Nu pot să fiu membru pentru că sunt doar interimar, iar în lege nu este indicat nimic despre asta, ci doar despre procurorul general”, explică Eduard Harunjen.

Viitorul procuror general va fi numit în funcție pe un termen de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcție. După expirarea mandatului, procurorul general își poate alege funcția în care să activeze ulterior, fiind numit acolo fără concurs.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Nikodim

    Dacă vom avea un procuror ca Kattani din filmul italian, vom avea șanse să avem un stat de drept. Dar se vede că la noi nimeni nu va dori să fie Om al legii, ci va prefera să fi un Sruț în jilțul respectiv. Fără Parteneriatul eficient a celor trei de P.P.P nu vom avea stat de drept P- presă adevărată, P – Poliție autentică și P – Procuratură curajoasă, ce va garanta respectarea constituției

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *