Populaţia în scădere, numărul alegătorilor – în creştere

Conform datelor făcute publice de Comisia Electorală Centrală (CEC), numărul total de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor la 22 august 2016 este de 3 237 032. Dintre aceştia, 2 853 802 cetăţeni cu drept de vot sunt atribuiţi pe circumscripţii, iar restul de 383 230 reprezintă persoanele fără reşedinţă (161 630) şi cetăţenii cu drept de vot domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului (221 600), necontrolate de autorităţile constituţionale de la Chişinău.

Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) reprezintă un sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor şi este constituit în baza Registrului de Stat al Populaţiei. RSA este destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei despre cetăţenii R. Moldova, inclusiv despre cei din străinătate, care au atins vârsta de 18 ani şi nu au interdicţii legale de a alege. Numărul total de alegători incluşi anul acesta în RSA, în ajunul lansării campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie, este cu peste 10 mii mai mare decât în anul 2014, când au avut loc alegeri parlamentare.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2015, în R. Moldova erau în total 3 555 159 de persoane, dintre care cele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 15 ani erau în număr de 567 871, iar alte 219 234 aveau, în 2015, vârsta de 15-19 ani.

„Numărul acesta este exagerat”

După ce CEC a făcut publice datele despre numărul de persoane incluse în Registrul de Stat al Alegătorilor, mai mulţi formatori de opinie, solicitaţi de presă, au pus la îndoială veridicitatea acestor date, care sunt în creştere în timp ce populaţia R. Moldova este în permanentă scădere. Ştefan Urâtu, fost vicepreşedinte al CEC, susţine că numărul alegătorilor incluşi în registru este mărit artificial şi ca rezultat listele electorale vor fi întocmite în neconcordanţă cu numărul real de alegători. „Eu despre asta vorbesc de cel puţin doi ani. Numărul acesta este exagerat chiar dacă ne uităm la alegerile din 2014. Se exagerează numărul de alegători cu diferite pretexte, că chipurile Transnistria, că sunt oameni fără adăpost,iar după asta se tipăresc buletine de vot în surplus. Înainte de a fi implementat Registrul de Stat al Populaţiei, responsabile de listele electorale erau autorităţile publice locale, care aveau interes să exagereze numărul ăsta, fiindcă în dependenţă de numărul populaţiei aveau diferite beneficii şi subvenţii. De aceea rămâneau şi morţii în liste. Acum s-a introdus registrul alegătorilor şi unica instituţie responsabilă de ţinerea RSA este CEC-ul. Nu trebuie ei să ne spună că aşa avem datele de la întreprinderea „Registru”. Dacă ar fi dorinţă, s-ar verifica listele de la alegerile trecute. De ce oameni din Râbniţa, Rezina, Tiraspol au venit să voteze la Băcioi? Foarte mulţi alegători de la Băcioi nu aveau adrese, deşi localitatea este complet asigurată cu adrese. Asta e mai ceva ca miliardul furat. Se fură puterea şi după asta se fură totul laolaltă. Se fură şi drepturile, şi libertatea, şi toate celelalte”, afirmă fostul vicepreşedinte CEC. Ştefan Urâtu mai spune că listele electorale folosite la alegerile trecute conţineau mai multe imperfecţiuni şi că, cel mai probabil, aceste greşeli se regăsesc şi în actualul registru al alegătorilor. „Când am venit la CEC, am început să verific dacă e adevărat ceea ce se vorbea în 2009, despre suflete moarte ş.a.m.d. Am verificat câteva liste şi la fiecare secţie de votare erau cel puţin câte 50 de oameni dublaţi. De exemplu, femeia figura cu numele de fată într-o listă şi cu numele de după căsătorie în alta. Sunt convins că se dublează şi acei de peste hotare”, spune Urâtu.

Vasile Cantarji, sociolog:
„Numărul celor incluşi în registrul alegătorilor nu trebuie neapărat corelat cu tendinţele demografice. Problema este că registrul alegătorilor, din câte cunosc eu, este importat din baza de date a Întreprinderii de Stat „Registru”. Ei importă date despre persoane care au fost documentate. Pur teoretic, asta e o sursă firească pentru registrul alegătorilor fiindcă din moment ce o persoană este legitimată cu buletinul de identitate a ţării noastre şi are peste 18 ani, automat ea este cetăţean cu dreptul de a vota. Din 2015, CEC a început să ia datele din Registru, iar crearea listelor de alegători nu mai este la latitudinea autorităţilor publice locale. E altă întrebare cum se formează listele la „Registru”. Este foarte clar că aici se includ şi cetăţeni ai R. Moldova domiciliaţi în partea stângă a Nistrului, evident că se includ şi foarte mulţi cetăţeni care de mult sunt plecaţi din ţară, dar ei rămân cetăţeni ai R. Moldova şi automat dispun şi de dreptul de vot în R. Moldova. Unii au murit, alţii au atins vârsta majoratului şi s-au documentat. Apoi există şi tendinţa de documentare a celor din stânga Nistrului datorită liberalizării regimului de vize”.

CEC: Informaţia se actualizează zilnic

Contactată de ZdG, Rodica Sârbu, şefa Direcţiei comunicare, relaţii publice şi mass-media, spune că numărul persoanelor incluse în RSA rezultă din datele colectate de către Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” şi că nu este de competenţa CEC să verifice corectitudinea acestor date. „Toată lumea face trimitere la sondaje, la recensăminte, dar noi facem o extracţie din Registrul de Stat al Populaţiei care este gestionat de CRIS „Registru”. Noi, spre exemplu, am dat comunicatul alaltăieri, iar dacă azi aş solicita informaţia, vor fi deja alte cifre. Se actualizează zilnic, este un registru viu. Altă întrebare apare cu aceste 160 de mii de persoane fără reşedinţă. Ele sunt persoane care nu au fost documentate sau de la ultima lor documentare nu au fost luate la evidenţă undeva”, afirmă Rodica Sârbu. Ea mai menţionează că inexactităţi în listele electorale ar putea apărea din cauza procesului de documentare a persoanelor decedate, care este unul mult mai lent decât documentarea persoanelor care împlinesc vârsta de 18 ani. „În fiecare primărie există câte un registrator responsabil de listele electorale, şi atunci când decedează o persoană, trebuie automat să-i atribuie statut de decedat şi să-l radieze. Acest lucru se face însă cu întârziere şi de câteva luni de zile”, spune reprezentanta CEC.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *