Politicul la Curtea de Conturi?
În majoritatea instituţiilor statului, hotărârile Curţii de Conturi au fost executate parţial. Mai mult ca atât, în pofida multiplelor încălcări depistate de către aceasta, în cadrul instituţiilor publice controlate, doar un singur angajat a fost sancţionat disciplinar şi nici unul – administrativ sau penal. De asemenea, jumătate din funcţionarii instituţiilor statului consideră medie şi joasă independenţa şi imparţialitatea auditorilor Curţii de Conturi.
Cel puţin aşa arată un studiu al Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansat la 2 noiembrie 2009, în incinta Curţii de Conturi. „Studiul privind executarea hotărârilor Curţii de Conturi şi integritatea auditorilor acesteia” a fost realizat de către expertul TI- Moldova Efim Obreja. În cadrul verificării a fost monitorizată executarea a trei hotărâri ale Curţii de Conturi din anii 2007 şi 2008. De asemenea, a fost realizat şi un sondaj al reprezentanţilor instituţiilor publice din mun. Chişinău privind calitatea controlului, auditului intern şi extern şi integritatea auditorilor Curţii de Conturi. La eveniment au participat funcţionari ai Curţii de Conturi în frunte cu preşedinta, Ala Popescu, dar şi directoarea TI-Moldova, Lilia Caraşciuc.
Guvernul nu a răspuns solicitării de informaţii
Cele trei hotărâri ale Curţii de Conturi se referă la acordarea creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie, la reviziile financiare efectuate la mai multe ambasade şi la utilizarea mijloacelor Fondului republican şi fondurilor sociale a populaţiei în perioada anului 2006-2007.
Au fost trimise scrisori la cele 44 de instituţii publice şi la 2 instituţii private. Au fost analizate informaţiile primite, dar şi cele ale Curţii de Conturi. Astfel, Obreja a remarcat că în dese rânduri legislaţia a fost încălcată. „Un sfert din instituţiile publice nu au furnizat informaţia la timp, şi am fost nevoiţi să trimitem solicitările repetat. Fiecare a cincea instituţie nu a prezentat vreun răspuns, inclusiv Guvernul”, a menţionat autorul studiului.
Efim Obreja s-a arătat îngrijorat de faptul că în multe instituţii nu a putut obţine imediat opinia subdiviziunilor economico-financiare, fiind nevoit să apeleze la conducătorii instituţiei respective. „Este limitată libertatea de opinie a acestor categorii de persoane sau există o frică din partea acestora de a-şi exprima liber opinia pe marginea unei probleme”, a mai punctat Obreja. Deşi se încearcă implementarea auditului intern în cadrul tuturor instituţiilor publice, de multe ori persoanele din cadrul organizaţiilor nu ştiau ce înseamnă un audit intern, se mai remarcă în studiu.
Auditorii nu sunt imparţiali?
Cu privire la sondaj, Obreja a specificat că au fost chestionaţi în special conducătorii sau alţi reprezentanţi ai subdiviziunilor economico-financiare. Au fost chestionate 25 de instituţii publice, printre care 6 ministere, care şi-au expus punctul de vedere asupra activităţii Curţii de Conturi. Astfel, 28% din respondenţi consideră că aceasta asigură doar parţial confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul controalelor, 48% – califică drept medie şi joasă independenţa şi imparţialitatea auditorilor, iar 20% – consideră că acţiunile şi hotărârile Curţii de Conturi ar putea fi influenţate de politicieni, demnitari sau persoane apropiate. Deşi au avut şi câteva obiecţii, reprezentanţii Curţii de Conturi au acceptat criticile aduse. „Trebuie să învăţăm din cele expuse”, a fost concluzia colaboratotilor Curţii de Conturi. Ala Popescu, preşedinta Curţii, s-a arătat mulţumită de realizarea acestui studiu, exprimându-şi convingerea că cele două instituţii vor colabora şi pe viitor pentru a elucida problemele sistemului, dar şi pentru a preveni şi combate actele de corupţie. Efim Obreja a admis că acest studiu s-ar putea să nu fie unul desăvârşit, dar că lucrarea reprezintă un prim pas în reflectarea şi informarea cetăţenilor asupra fenomenului corupţiei.
Victor MOŞNEAG
