Politica „de saună” şi „de pahar”

Bărbaţii politicieni din R. Moldova promovează în politică doar femeile obediente. Aceştia nu sunt transparenţi şi fac politică „de saună” şi „de pahar”, acuză fosta deputată Vitalia Pavlicenco. Pe de altă parte, expertul politic Igor Boţan este de părere că, în viitorul apropiat, nici una dintre actualele femei prezente pe scena politică nu se va impune. Un lucru este cert: în Guvernul Filat, există doar o singură femeie la conducerea unui minister, iar dintre cele 28 de partide înregistrate în R.Moldova, doar trei sunt conduse de femei.

Femeile deputate îşi aşteaptă rândul ca să-i adreseze întrebări lui Vlad Filat, candidatul la funcţia de prim-ministru. 25 septembrie 2009, Palatul Republicii

Recent, Clubul Politic al Femeilor 50 la 50 a lansat un premiu pentru partidele din R. Moldova care vor promova cel mai activ femeile în politică. Iniţiatoarele proiectului, fostele deputate Valentina Stratan şi Ecaterina Mardarovici, tot ea, directoarea Clubului Politic al Femeilor 50 la 50, susţin că s-ar putea, totuşi, ca la finele acestui an să nu aibă cui înmâna premiul.

Proiect pentru alegerile din 2011

Actuala campanie este o continuare a proiectului „Femeile pot reuşi”, iniţiat la începutul mileniului. Pe parcursul campaniei, vor fi organizate 25 de seminare pentru femeile membre ale partidelor politice. Ecaterina Mardarovici consideră că, în timp, femeile se vor implica tot mai mult în viaţa politică. „Lucrăm deja pentru campania electorală din 2011 şi vrem să avem cât mai multe femei candidate în alegerile locale, iar ca rezultat, să avem cât mai multe femei primare şi consiliere. Analiza pe care am făcut-o de-a lungul câtorva electorale a demonstrat că dacă este mare numărul candidatelor femei, este mare şi numărul de femei care câştigă campania”, ne-a spus Mardarovici.
Fosta deputată este de părere că, într-o democraţie autentică, femeile trebuie să participe la actul de guvernare şi la luarea deciziilor. Consiliul Europei a recomandat R. Moldova să aibă o cotă de reprezentare a femeilor de 30—40 la sută. Cu părere de rău, spune Mardarovici, în R. Moldova femeile nu sunt apreciate după calităţi şi abilităţi.

Lipsa femeilor din politică, element de cultură

Actualmente, în R. Moldova nici una dintre cele mai importante funcții în stat nu este ocupată de o femeie. În Guvernul Filat, singura femeie este Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecţiei sociale şi Familiei. Tentativa Zinaidei Greceanâi de a fi aleasă în cea mai înaltă funcţie în stat în vara acestui an s-a soldat cu insucces. Deşi în R. Moldova sunt înregistrate 28 de partide, doar 3 dintre acestea sunt conduse de femei.

Directorul Asociaţiei Pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, afirmă că aceste date sunt rezultatul unei inerţii politice. „Cred că e dintr-o inerţie, pentru că, din punct de vedere legislativ, lucrurile par a fi mai mult sau mai puţin corecte. Cel mai interesant e faptul că atunci când s-au făcut sondaje între doamne, şi au fost întrebate ce ar prefera, un şef doamnă sau bărbat, 80% au spus că ar prefera un bărbat. E şi un element de cultură politică, care trebuie combătut pentru a garanta cel puţin o proporţie de 1/3 bărbaţi-femei”, consideră expertul.

Vitalia Pavlicenco este una dintre puţinele femei implicate în politica din R. Moldova. Ea deţine funcţia de presedintă a Partidului Naţional Liberal (PNL) din anul 2006. A candidat din partea acestui partid la alegerile locale pentru Primăria Municipiului Chişinău în anul 2007, unde a acumulat doar 2,2% din voturi. Anterior, a fost aleasă deputată pe listele Alianţei Moldova Noastră (AMN).

„În partid, femeile sunt bune pentru a alerga”

Pavlicenco spune că de multe ori bărbaţii i-au pus piedici în încercarea de a se manifesta pe scena politică, şi că aceştia le consideră pe femei slabe pentru acest domeniu. „Bărbaţii judecă femeile după soţiile lor, care stau la bucătărie. Sunt puţini bărbaţi politici care au femei puternice şi prezente în viaţa politică şi publică”, opinează fosta deputată. Lidera PNL consideră că o femeie care doreşte să se implice în politIcă trebuie să fie insistentă. „Altfel, nici o femeie nu poate să se promoveze. O promovare prin a plăcea liderului de partid e o promovare trunchiată şi neeuropeană”, consideră Pavlicenco.

„Cum apreciaţi că au comuniştii atâtea femei, iar democraţii noştri, care sunt proeuropeni, au o singură doamnă în Guvern? Oare nu este mai mult decât elocvent că liderii noştri bărbaţi politici sunt victime ale sechelelor sovietice şi comuniste în abordarea problemei de gen? Eu cred că da!”, ne-a mai spus Pavlicenco.

Aceasta acuză partidele politice de faptul că nu sunt transparente şi este de părere că în politica noastră sunt promovate doar femeile obediente, cele care slujesc bărbaţii. „La noi nu există transparenţă în activitatea partidelor. În partide, femeile sunt bune pentru a munci, a alerga, a propaga politica partidului, dar când e vorba de a fi promovate în funcţie de preşedinte de partid sau de preşedinţi de structuri teritoriale, sunt promovaţi bărbaţii, pentru că bărbaţii de la vârf nu fac politică transparentă, ci fac politică „de saună” sau politică „de pahar”. Ei se înţeleg, se promovează între ei, iar femeile n-au loc. Liderii actuali promovează doar femeile obediente, iar organizaţiile de femei din partide, din păcate, sunt în buzunarele liderilor, în loc să fie un fel de lobby al intereselor femeilor pe lângă liderii bărbaţi ai partidelor”, remarcă Vitalia Pavlicenco.

„Nu putem promova o femeie doar pentru că e femeie”

De-a lungul istoriei R. Moldova, mai multe femei au candidat la cea mai înaltă funcţie în stat. Cel mai bun scor electoral a fost înregistrat de Marina Liviţchi, cu 2.13 % din voturi, în anul 1996. În cel mai recent sondaj al Institutului de Politici Publice (IPP), doar 3, 4 % din populaţia ţării ar vota o femeie la funcţia de preşedinte.

Pe listele celor 4 partide care în august 2009 au format Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), în primele zece poziţii pe listele electorale pentru alegerile din 29 iulie 2009 au fost doar 3 femei. Singurul partid care a avut două femei pe listă a fost Partidul Liberal (PL), iar Partidul Liberal Democrat (PLDM) a avut o singură femeie. Partidele conduse de Serafim Urechean şi Marian Lupu nu au avut nici o reprezentantă feminină în top 10.

Liderul AMN crede că este vina femeilor pentru faptul că ele nu sunt promovate în politică. „Să fie promovate femeile doar pentru că sunt femei, e o discriminare, cred. Ele ar trebui să fie mai combative”, crede Urechean. Acesta „dă vina” şi pe tradiţiile poporului nostru, unde rolul femeii este conservativ. „Dacă femeile vor fi active, vor avea o poziţie activă, …înainte, domnilor! Eu cred că, în următoarea perioadă, implicarea femeii în politică va fi alta, asta după ce se va schimba generaţia de femei cu rădăcini în trecut. Va veni o pleiadă nouă, cu o gândire modernă, care se va debarasa de tradiţia „Capul plecat sabia nu-l taie”, crede Urechean. Deputatul nu este de acord cu afirmaţia Vitaliei Pavlicenco şi spune că niciodată nu a hotărât o „chestiune” la saună sau la un pahar.

Femeile implicate acum în politică nu se vor impune

Despre relaţiile cu femeile în politică, Urechean are doar păreri pozitive. „Femeile sunt mai responsabile, mai active şi mai cinstite. De la ele mai greu te poţi aştepta să te trădeze”.

Analistul Igor Boţan crede că, în următoarea perioadă, nici una dintre femeile prezente pe scena politică de la noi nu se va impune. „Dintre doamnele care sunt acum în prim-plan, în timpul apropiat nimeni nu se va impune, pentru că în R. Moldova fenomenul Timoşenko deocamdată nu se întrevede. Timoşenko s-a creat pe sine singură, cu energia ei, cu inteligenţa ei. În R. Moldova, doamnele care au ieşit în prim-plan au fost promovate, nu s-au format ele singure, şi nu au fost ele locomotive electorale. La noi mai degrabă e cultura promovării decât manifestarea doamnelor. Dar, trebuie să recunoaştem, odată promovate, femeile fac faţă sarcinilor, şi demonstrează capacităţi foarte bune, ceea ce ne convinge încă o dată că politica egalităţii de gen trebuie dezvoltată în continuare”, remarcă expertul.

În acest context, Oxana Lipcanu, coordonator Programe Gender la UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie în R. Moldova, spune că, la noi, sunt oportune activităţi suplimentare care ar viza sporirea numărului de femei în viaţa publică, numite „acţiuni afirmative”. „Exemple de acţiuni afirmative includ, dar nu se limitează la stabilirea unor cote de participare/încadrare în funcţii publice, în câmpul muncii, în programe de educaţie, pentru femei şi bărbaţi. În acelaşi timp, pentru ca aceste acţiuni să dea rezultate, nu este suficientă doar implicarea femeilor în mod cantitativ, ci şi calitativ – prin instruirea lor şi crearea condiţiilor practice ca ele să poată activa în acele structuri care sunt dominate, tradiţional, de bărbaţi”.

Victor MOŞNEAG