Perspectiva europeană reprezintă destinul firesc al R. Moldova

Interviu cu Cristian DAVID, candidat la Senatul Romaniei din partea Uniunii Social Liberale (USL)

— Aţi avut în ultima perioadă un şir de întâlniri cu cetăţenii R. Moldova. Cum a fost dialogul? Ce credeţi despre publicul şi despre electoratul de la Chişinău?

— Întotdeauna mă simt bine când merg în Republica Moldova. Dialogul cu cetăţenii din Republica Moldova a fost întotdeauna unul deschis, prietenos, cald şi mi-a oferit oportunitatea de a cunoaşte mai bine oamenii de aici şi nevoile acestora. De asemenea, aceste întâlniri au fost o bună oportunitate de a-mi face cunoscute intenţiile, viziunea şi proiecţiile asupra viitorului românilor. Românii din localităţile în care am mers până acum au o viziune şi nişte aşteptări foarte clare privind activitatea senatorului pe care urmează să-l delege în Parlamentul României. Iar eu le-am transmis că sunt dispus şi pregătit să nu-i dezamăgesc.

Faptul că vizitez des şi am activităţi sistematice în Republica Moldova, inclusiv în calitatea mea de membru al Comisiei Parlamentare Comune pentru Integrare Europeană, mi-a permis să leg relaţii de parteneriat şi prietenie cu cetăţenii şi cu oamenii politici de aici.

— Aţi analizat statistica eforturilor şi efectele aderării României la UE, incluziv în teza Dvs. de doctorat. Care au fost concluziile, care au fost cele mai relevante eforturi ale României şi care sunt lecţiile pentru ceilalţi candidaţi, inclusiv pentru R. Moldova?

— În calitate de membru al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, contribui deja la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi, alături de ceilalţi colegi ai mei, depun toate eforturile pentru accelerarea acestui proces. Republica Moldova are nevoie de experienţa României de adoptare a aquis-ului comunitar. Iar România şi eu personal suntem dispuşi să vă oferim toată deschiderea şi expertiza noastră. Din postura de membru al Parlamentului României, voi sprijini în continuare aspiraţiile, obiectivele şi aşteptările Republicii Moldova, în contextul integrării europene. Subliniez, totodată, importanţa deosebită a transferului de expertiză de la Parlamentul României către Parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legislaţiei naţionale conforme cu normele europene, în vederea accelerării ritmului reformelor interne necesare aderării la Uniunea Europeană.

Statul moldovean este un stat european, cu aspiraţii legitime de integrare europeană. Prin contactele susţinute cu membri ai Parlamentelor naţionale ale statelor membre ale UE şi ai Parlamentului European, susţin eforturile autorităţilor din Republica Moldova în vederea realizării obiectivelor europene. Recent am avut o conferinţă de presă comună alături de dl preşedinte al Internaţionalei Liberale şi membru al Parlamentului European, Hans Van Baalen, care a ţinut să-şi exprime susţinerea faţă de candidatura mea anume la Chişinău, unde a avut loc şi Adunarea Generală a tinerilor liberali din întreaga lume, IFLRY.

Perioada următoare este decisivă pentru ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova pe calea reformelor democratice. România apreciază că este vital ca sprijinul UE să fie menţinut la un nivel susţinut. Perspectiva europeană reprezintă destinul firesc al Republicii Moldova.

În prezent se află în desfăşurare procesul de negociere asupra noului cadru juridic, Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care a fost lansat, la Chişinău, la 12 ianuarie 2010. Au fost create 4 grupuri de lucru privind dialogul politic şi reformele, politica externă şi de securitate, economică, financiară, justiţie, libertăţile fundamentale etc.

Datorită eforturilor susţinute ale autorităţilor moldovene, precum şi ale diplomaţiei române, negocierile au ajuns într-un stadiu avansat, astfel încât va fi semnat şi va intra în vigoare anul viitor.

Un progres remarcabil se constată şi privind avansarea procesului de liberalizare a vizelor pentru Republica Moldova. Consiliul Afaceri Externe al UE a adoptat, la 19 noiembrie 2012, textul prin care miniştrii afacerilor externe din statele membre UE au decis lansarea celei de-a doua faze de evaluare a Planului de acţiune UE – Republica Moldova pentru liberalizarea vizelor (PALV).

România a făcut eforturi diplomatice coordonate pentru luarea cât mai rapid posibil a unei decizii în acest sens, pornind de la evaluarea pozitivă a îndeplinirii de către Republica Moldova a obiectivelor fixate în prima fază a PALV. Este de reţinut, în acest context, scrisoarea comună din 15 octombrie, iniţiată de către ministrul afacerilor externe al României şi la care s-au alăturat alţi şapte omologi din state membre UE, prin care se solicita, în mod precis, adoptarea deciziei de avansare a dialogului UE – Republica Moldova la Consiliul Afaceri Externe din 19 noiembrie 2012. De asemenea, subiectul a fost abordat în discuţiile avute în ultima perioadă cu toţi oficialii europeni cu responsabilităţi în materie, cel mai recent – în cursul vizitei la Bucureşti a comisarului pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle (29 octombrie 2012).

— Aţi inclus în programul Dvs. electoral mai multe puncte referitoare la situaţia românilor din străinătate. Vă angajaţi să depuneţi mai multe eforturi pentru ca familiile de români să poată reveni acasă. Dar de ce ar reveni ei în România sau în R. Moldova? Ce facilităţi veţi crea pentru ei?

— Fiecare om este liber să călătorească, să muncească sau să îşi întemeieze o familie acolo unde doreşte, iar în ultimii ani s-a observat o tendinţă ascendentă a emigrării. Cauzele principale ale migraţiei românilor sunt de natură economică. Românii au plecat în străinătate în căutarea unor slujbe mai bune, mai bine plătite, a unor condiţii de trai mai bune. Sunt convins că fiecare dintre ei ar prefera să se întoarcă să muncească în ţara sa, să fie aproape de familie şi de cei dragi. Tocmai pentru că ştiu acest lucru, îi voi sprijini pe cei care doresc să se întoarcă în România, şi în acest sens am elaborat un plan de facilităţi: consultanţă gratuită pentru afaceri, promovarea intereselor economice ale micilor întreprinzători, facilităţi fiscale pentru întreprinderile celor care se întorc, scutire de taxa de primă înmatriculare, scutire de taxe şi impozite pe o perioadă determinată.

— Insistaţi asupra unor facilităţi de predare a limbii române, a istoriei şi geografiei României pentru românii aflaţi în străinătate. Cum veţi interesa cetăţenii să revină la aceste valori?

— Cetăţenii nu trebuie să revină la aceste valori din simplul motiv că nu le-au pierdut niciodată. Mai mult, valorile şi identitatea naţională sunt şi mai importante pentru românii de peste hotare. Frustrările şi stresul cotidian îşi pun deseori amprenta asupra noastră şi poate uneori uităm să ne mândrim că suntem români, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne preţuim cultura, poporul sau ţara.

— V-aţi ocupat de politicile de tineret, atât la Ministerul Tineretului şi Sportului din România, cât şi la Comitetul Interguvernamental pentru Politici de Tineret din cadrul Consiliului Europei. Care sunt carenţele înţelegerii comportamentului tinerilor de către autorităţile publice? De ce sunt tinerii mai mereu pe baricade?

— Într-adevăr, am avut un interes deosebit pentru politicile de tineret. În primul rând pentru că eram tânăr, iar intrarea în sfera politică s-a realizat la TNL, care este organizaţia Tineretului Naţional Liberal, din anul 1990. Prin activitatea la Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi la Consiliul Europei, am reuşit ca cea de-a 5-a Conferinţă Europeană a Miniştrilor de Tineret să fie organizată în România anului 1998, fiind organizată pentru prima oară într-o ţară din Europa Centrală şi de Est. Politicile de tineret trebuie să implice tinerii, să răspundă în mod eficace schimbărilor ce se petrec în societatea contemporană şi să fie capabile de a contribui la consolidarea democratică, socială şi culturală. Pentru a valorifica în mod eficient imensul potenţial oferit de tineri este necesară sporirea aportului acestora la edificarea societăţii, în special în toate domeniile ce îi privesc în mod direct, prin încurajarea participării lor în societatea civilă.

— Aveţi planuri speciale de comunicare cu cetăţenii R. Moldova? Care sunt ele?

— Pentru o comunicare facilă cu cetăţenii din Republica Moldova, împreună cu colegul meu, domnul candidat Victor Alexeev, vom deschide birouri parlamentare permanente în oraşele Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Ungheni şi Orhei. În acestea, românii din stânga Prutului vor putea să vină personal pentru a stabili un canal eficient de comunicare între cetăţeni şi parlamentarii care îi reprezintă. Pun mare preţ pe menţinerea unei legături strânse şi bazate pe încredere cu românii de aici. Iar pentru asta voi face uz de toate instrumentele care-mi stau la dispoziţie.

— Vă mulţumim.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *