Principală  —  IMPORTANTE   —   Parteneriatul R. Moldova cu UE…

Parteneriatul R. Moldova cu UE – mai european sau mai estic?

Mâine, 24 noiembrie 2017, la Bruxelles, își începe lucrările Summitul Parteneriatului Estic, din care fac parte R. Moldova și alte 5 state post-sovietice. R. Moldova va fi reprezentată de premierul Pavel Filip, iar chestiunile cele mai importante care urmează a fi discutate țin de buna guvernare, combaterea corupției, dezvoltarea economică și relațiile de viitor ale celor 6 state ex-sovietice cu Uniunea Europeană.

Este cea de-a 5-a întrunire a șefilor de state ale Parteneriatului Estic, prima întrunire având loc în 2009, când a fost lansată cooperarea aprofundată între UE și 6 state foste membre ale URSS (R.Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan și Belarus). Pe parcursul celor 8 ani de cooperare au fost înregistrate unele progrese în relația cu UE, totuși fiecare stat are o serie de dificultăți, pe care nu le-a depășit.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc în luna mai 2009 la Praga, Cehia. Cu câteva săptămâni înainte Moldova
a fost zguduită de protestele din aprilie, din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare ale alegerilor parlamentare

R. Moldova va fi reprezentată de premierul Pavel Filip, care va ține, pe parcursul zilei de vineri, un discurs în cadrul summitului. Deși nu se cunoaște despre ce anume va fi discursul, așteptările părților sunt cunoscute. Înainte de a întâlni șefii de state și de guverne la Summitul de la Bruxelles, autoritățile UE au organizat, pe parcursul ultimelor luni, întruniri ale câtorva grupuri mari din cele 6 țări: societatea civilă, mass-media, tineri, comunitatea de afaceri, discutând autonom cu fiecare grup în parte despre modul în care se dezvoltă democrația.

În cadrul acestor forumuri, reprezentanții grupurilor de tineri, mass-media, ai societății civile au elucidat marile provocări care subminează dezvoltarea R.Moldova în acest moment: corupția, controlul politic asupra instituțiilor statului, inclusiv cele de drept, accesul limitat la informație, consultarea slabă a societății civile în procesele democratice care au loc.

Calitatea vieții – problemă discutată la Bruxelles

Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei, a declarat pentru ZdG că Moldova ar putea învăța de la Estonia cum să parcurgă mai rapid drumul spre integrarea europeană , dacă ar combate corupția și ar asigura transparența

În cadrul forumului societății civile, care s-a desfășurat la Tallinn, Estonia, la 25 octombrie, curent, însăși președinta Estoniei a ținut o alocuțiune, după care a acordat un scurt interviu pentru ZdG. Solicitată să ne spună care ar fi calea cea mai scurtă către integrarea europeană a R.Moldova, ținând cont de experiența Estoniei, care s-a separat de Uniunea Sovietică în același an cu R.Moldova, dar a ajuns, de 10 ani deja, în UE, Kersti Kaljulaid, a declarat: „Guvernul și societatea civilă trebuie să lucreze împreună, pentru oamenii din statul Dvs. Știu că e dificil, dar aceasta e singura cale de a merge înainte, să vă uniți, să comunicați, pentru o viață mai bună oferită cetățenilor. Asigurați-vă că înțelegeți diferențele dintre diferite grupuri. Diversitatea trebuie luată în considerare. Dar trebuie să aveți un scop comun – și acesta trebuie să fie o viață mai bună pentru cetățeni”.

Am solicitat-o pe Kersti Kaljulaid să explice cât de importantă e transparența și combaterea deschisă a corupției în state aflate în perioade de tranziție. „Guvernele și societatea nu pot lucra împreună, dacă nu există transparență. Aceasta e de la sine înțeles, nici nu mai vreau să repet acest lucru, este primordial. E vorba de valori democratice care stau la fundamentul societății. Dacă vrei să faci ceva bun pentru viitorul țării tale, trebuie să începi cu valorile principale ale democrației, care include transparența și lupta cu corupția. Dar trebuie să fiți conștienți că lupta cu corupția nu va finaliza niciodată, este o muncă continuă”.

Despre rolul mass-media și al societății civile în transparentizarea societății, președinta Estoniei a declarat: „Presa și ONG-urile nu au timp de pierdut, iar vigilența trebuie menținută. Să admitem că veți avea un Guvern ideal. Chiar și atunci nu ar trebui să abandonați munca de monitorizare a proceselor publice. Dar, fiecare stat are cultura sa și particularitățile sale, de aceea în fiecare stat instituțiile cetățenești și presa trebuie să țină cont de problemele guvernării și să muncească pentru a le depăși. Munciți cât mai mult în această perioadă, chiar un pic mai mult decât vă este în puteri”, a declarat președinta Estoniei, adăugând că chiar și într-un stat sărac nu banii sunt problema, ci efortul onest și deschis pentru a îmbunătăți viața tuturor cetățenilor: „Banii nu pot realiza multe fără idei inovative și efort comun al tuturor partenerilor din societate”.

Oligarhia și corupția – vizate public la Summit

În cadrul lucrărilor Summitului de la Bruxelles, liderii celor 6 state ale Parteneriatului Estic vor explica ce au reușit să realizeze pe parcursul ultimilor 2 ani, alocuțiunile acestora fiind ascultate de către liderii celor 28 de state europene. Liderii instituțiilor europene au oferit anterior o listă de recomandări celor 6 state, acestea urmând a fi discutate în timpul summitului. Deși sunt luate în calcul provocările geopolitice, care fac dificilă dezvoltarea acestor state, dar și fragilă stabilitatea politică a acestora, liderii UE sunt fermi în declarațiile lor cu privire la corupție.

„Vor fi susținute reformele economice în aceste state, dar prin diminuarea monopolurilor, limitarea rolurilor oligarhilor, prin prevenirea cazurilor de spălare de bani și evaziuni fiscale”, se spune în comunicatul de presă remis de Parlamentul European la 15 noiembrie 2017.

Pentru viitor, membrii Parlamentului European sugerează ca susținerea statelor-membre ale Parteneriatului Estic să fie foarte ferm bazată pe succese și progrese în reforme, iar beneficiile să ofere perspective și mai bune cetățenilor acestor state: ”Crearea unui model pentru țările asociate, în baza căruia statele care vor înregistra progrese substanțiale în realizarea reformelor vor obține posibilitatea de a se integra în structurile vamale, energetice, digitale ale UE, posibilă fiind chiar și asocierea cu zona Schengen sau intrarea în zona de comunicare telefonică în roaming fără taxe”, se mai spune în comunicatul PE.

Un milion de cetățeni au beneficiat de regimul liberalizat de vize. Ce va urma?

Iurie Leancă, ex-premier al Republicii Moldova, în timpul primei călătorii în UE , în ziua abolirii regimului de vize pentru Moldova, la 28 aprilie 2014

Propunerile instituțiilor europene de susținere a celor 6 state mai vizează crearea unui fond comun pentru Ucraina, Georgia și Moldova, care se va axa pe investiții publice, dar și menținerea unei presiuni colective asupra Federației Ruse în vederea soluționării conflictelor armate din Ucraina și a celor mai vechi, din Georgia și Republica Moldova, unde sunt implicate forțe armate ale Federației Ruse.

Amintim că printre beneficiile oferite R. Moldova în cadrul cooperării cu UE, în special după aprilie 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere cu UE, se numără regimul liberalizat de vize, de care au beneficiat deja peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova, posesori ai pașaportului biometric. Dar nu doar călătoriile sunt marele beneficiu al acestui regim fără vize, ci posibilitatea tinerilor de a călători la stagii și cursuri universitare, a oamenilor de afaceri pentru evenimente de business, a societății civile pentru cooperare cu parteneri din statele UE. Statisticile arată că în ultimii doi ani 2300 de tineri au călătorit în UE pentru cursuri academice și schimburi culturale.

Totodată, Acordul de Liber Schimb a oferit noi posibilități oamenilor de afaceri din Moldova să penetreze piața europeană, în anul trecut circa 70% din exporturile moldovenești ajungând pe piața europeană. Posibilitățile de cooperare urmează să crească, inclusiv prin susținerea financiară a proiectelor de dezvoltare locală în R.Moldova, cum ar fi rețele de apă, canalizare, biocombustibil, infrastructură. Totuși, finanțările nu vor deveni posibile fără reforme vizibile.

„UE solicită în glas fortificarea instituțiilor de drept în societatea moldovenească. Agenda reformelor (în baza Acordului de Asociere) include asigurarea independenței și integrității judecătorilor și toleranță zero pentru corupție. UE continuă să solicite o investigare imparțială a fraudelor bancare, dar și susținerea libertății presei”, se mai spune în comunicatul PE, în care se remarcă faptul că UE va susține în continuare societatea civilă din Moldova, inclusiv instituțiile media independente.