Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Parlamentul transfugilor

Parlamentul transfugilor

În timp ce, în ultimele săptămâni, 21 de deputaţi din Parlamentul R. Moldova şi-au părăsit fracţiunile pe listele cărora au ajuns în Legislativ, iar acuzaţiile de corupţie politică la adresa acestora continuă, dosarul tentativei de corupere a deputaţilor, iniţiat de Centrul Naţional Anticorupţie în martie 2014, bate pasul pe loc la Judecătoria Buiucani din Chişinău. În 2015, aproape toate şedinţele pe marginea acestui dosar au fost întrerupte sau reprogramate, din diverse motive. Între timp, un nou scandal este pe cale să izbucnească. Elena Bodnarenco, deputată PCRM, afirmă că a fost contactată de un deputat PD, care i-a propus bani sau funcţii pentru a părăsi partidul pe care-l reprezintă. Centrul Naţional Anticorupţie anunţă că cei care au făcut declaraţii la subiectul coruperii deputaţilor vor fi citaţi să ofere probe şi detalii suplimentare.

551-deputatiLuni, 21 decembrie 2015. 14 deputaţi PCRM anunţă, într-o conferinţă de presă, că părăsesc fracţiunea şi vor forma, în Legislativ, Platforma Social-Democrată „Pentru Moldova”. La scurt timp, Platforma, negociată de Vlad Plahotniuc, este completată şi de către cei 20 de deputaţi ai fracţiunii PD. 19 dintre ei au ajuns în Legislativ pe listele partidului condus de Marian Lupu. Cea de-a 20-a, Lidia Lupu, care a devenit deputată cu sprijinul PSRM, s-a alipit acum câteva săptămâni.

La scurt timp, cu doar câteva zile înainte de desemnarea unui candidat la funcţia de premier, 7 deputaţi din PLDM anunţă că vor vota un premier propus de PD, chiar dacă partidul decidea anterior că nu susţine acest scenariu. La scurt timp, PLDM îi numea „foşti colegi” pe deputaţii care au semnat, alături de Reşetnicov, Ghimpu sau Lupu, pentru formarea unei majorităţi parlamentare şi pentru susţinerea democratului Pavel Filip la funcţia de premier. Astfel, doar în ultima lună, nu mai puţin de 21 de parlamentari şi-au schimbat tabăra politică. În actualul Legislativ, până acum, 26 de deputaţi, ajunşi în Parlament pe listele unor partide, au aderat la alte fracţiuni sau sunt acum deputaţi neafiliaţi (tabel 1, 2). Singurele partide parlamentare care nu au pierdut deputaţi sunt PD, care are cu unul mai mult, după cooptarea Lidiei Lupu, şi PL, care are 13 aleşi ai poporului, cu care a venit în Parlament.

Deputat: „Am fost contactată de cineva din partea PD”

Odată cu aceste plecări, în spaţiul public au apărut tot mai multe declaraţii despre coruperea deputaţilor. Elena Bodnarenco, deputată pe listele PCRM, a declarat, într-un interviu pentru Observatorul de Nord, că i s-a propus să părăsească fracţiunea PCRM. „Mi s-a propus, cu adevărat, la alegere, bani, funcţii, alte facilităţi”, zice ea. Totodată, deputata a venit şi cu unele precizări despre plecarea celor 14 colegi din PCRM. „Ei au fost „prelucraţi” circa trei luni. Au fost cercetate amănunţit starea financiară a fiecăruia, declaraţiile pe venituri, averea, viaţa personală, viaţa copiilor. Fiecăruia i s-a propus ceva individual: unora funcţii sau bani, altora – închiderea sau deschiderea unor dosare penale. S-a lucrat cu grupuri de 3-4 persoane. Toţi „fugarii” s-au adunat cu 40 de minute înainte de conferinţa de presă de pomină şi numai atunci au aflat câţi sunt la număr… Apropo, cei 14 nu au fost primii, deoarece pe aceeaşi cale anterior au mers Lidia Lupu, de la PSRM, Nicolae Juravschi şi Petru Ştirbate, de la PLDM, iar luni exemplul lor a fost urmat de încă 7 PLDM-işti”, declara Bodnarenco.

Am contactat-o pe Elena Bodnarenco pentru precizări. Aceasta ne-a spus că nu se dezice de declaraţiile făcute pentru Observatorul de Nord, precizând că aşteaptă ca organele de drept să se autosesizeze în urma dezvăluirilor sale despre faptul că i s-au propus bani şi funcţii pentru a părăsi PCRM. „Şi mie mi s-a propus să plec din PCRM. Am fost contactată de cineva din PD. E un membru al partidului, membru al fracţiunii parlamentare. Chiar aştept reacţia Procuraturii Generale. Cu siguranţă, o să merg pentru a depune declaraţii”, ne-a spus Bodnarenco, evitând să dezvăluie numele celui care a contactat-o. „Eu am spus şi aşa destul”, a precizat ea.

Diacov: „Ar trebui să spună clar cine”

Dumitru Diacov, fondator, deputat şi preşedinte de onoare al PD, zice că nu cunoaşte ca cineva din partidul pe care-l reprezintă să fi discutat cu Bodnarenco despre plecarea ei din PCRM. „N-am idee. Eu am văzut chestia asta în presă şi m-aş bucura dacă ar ajunge la procuratură pentru a da depoziţii”. L-am întrebat pe Diacov dacă e posibil, totuşi, ca cineva din PD să o fi contactat pe aceasta. „Hai să ne schimbăm cu locurile şi eu, ca fost ziarist, să pun întrebarea asta. Ce pot să răspund dacă n-am idee? Nu ştiu cine ar putea fi, ar putea sau n-ar putea fi. Dna, dacă e simpatică şi principială, ar trebui să spună clar cine. Atunci ar fi mai uşor şi pentru media, şi pentru colegi, şi pentru organe…”, zice Diacov. Întrebat dacă PD are sau nu vreo legătură cu plecările celor 14 din PCRM şi a celor 7 din PLDM, Diacov a spus: „E o întrebare naivă ori retorică. Sigur că are ceva cu PD, pentru că partidul a devenit un pol atractiv pentru cei din PCRM, partid care se mişcă nicăieri, iar ei vor să fie undeva, unde lucrurile au o însemnătate. Eu condamn pe cei care pleacă, dar nu întotdeauna cei care pleacă sunt de vină. Sunt vinovate şi partidele care nu-i pot ţine. De ce oamenii pleacă? Nu există om care să plece pur şi simplu din partid. De 20 de ani, eu sunt în acelaşi partid. Îţi place sau nu-ţi place, ori rămâi, ori pleci acasă şi îţi cauţi de treabă. PCRM nu are perspective în R. Moldova. Aşa cum un partid radical de dreapta nu poate avea o biografie foarte lungă. Oamenii caută partide în care să se manifeste. Nu e neapărat ca ei să fie cumpăraţi. Unii vor să aibă o biografie politică mai îndelungată, alţii vor posibilităţi, funcţii. De ce nu?”, explică Diacov.

Solicitaţi de ZdG, reprezentanţii Procuraturii Generale ne-au informat că, deocamdată, nu gestionează vreun dosar privind eventuala corupere a deputaţilor din actualul Parlament şi că, la subiect, CNA ar face unele investigaţii. Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a instituţiei, ne-a spus că, în prezent (marţi, 19 ianuarie 2016), nu există niciun dosar privind coruperea deputaţilor. Ea a precizat însă că CNA examinează materialele apărute în presă pe această temă. „Examinarea a început săptămâna trecută şi urmează ca ofiţerii să stabilească dacă este sau nu cazul să fie iniţiat un dosar penal. Cei care au făcut declaraţii vor fi invitaţi să ofere detalii suplimentare şi probe, după care se va lua o decizie”, se menţionează într-un mesaj al CNA remis către ZdG.

Dosarul coruperii deputaţilor, amânat la infinit

În R. Moldova, există deja un dosar care se referă la tentativa de corupere a deputaţilor. Pe 7 martie 2014, CNA şi Procuratura Anticorupţie (PA) anunţau că au reţinut în flagrant două persoane, bănuite că au încercat să corupă deputaţi din fosta coaliţie pro-europeană. Persoanele respective ar fi fost gata să plătească câte 250 de mii USD unor aleşi ai poporului, ca aceştia să-şi părăsească partidele în ajunul semnării şi ratificării în Parlament a Acordului de Asociere R. Moldova-UE. Ulterior, pe 13 martie 2014, CNA a mai anunţat că, într-o bancă din Chişinău, a fost găsită suma de 500 de mii de euro, într-un safeu închiriat de Irina Baglai, una dintre persoanele reţinute. Irina, împreună cu Vitalie Burlacu, fost poliţist, se află acum în libertate, după ce au stat mai bine de 10 luni în izolator. De când au fost eliberaţi, dosarul acestora bate pasul pe loc. În 2015, majoritatea şedinţelor de judecată au fost întrerupte sau amânate.

„Ultima şedinţă (din 21 decembrie 2015) a fost amânată din cauza incapacităţii de întrunire a completului de judecată. În rest, celelalte şedinţe s-au amânat pentru că ba un inculpat, ba altul lipsea, prezentând certificate medicale. Din cauza acuzatorului de stat, nu a fost amânată nicio şedinţă. Dacă medicii îşi asumă aceste responsabilităţi, ce putem să facem? Măsura de constrângere în privinţa lor ar putea fi modificată în cazul în care ei ar lipsi nemotivat. Noi verificăm întotdeauna legalitatea certificatelor medicale. Ele într-adevăr sunt înregistrate. Verificăm aceste aspecte… Mai multe nu putem face”, precizează procurorul PA Vitalie Galeru, care gestionează acest dosar. Întrebat în ce condiţii acest dosar ar putea ajunge la final, ţinând cont de faptul că inculpaţii ar putea aduce certificate medicale, pe rând, de fiecare dată când vor avea nevoie, procurorul a spus că nu există un deznodământ clar pentru acest caz. „Legislaţia nu am făcut-o eu. Eu doar o respect. Nu există soluţii în cazul ăsta. Noi am ajuns la audierea inculpaţilor, moment în care totul s-a oprit. Nici unul dintre inculpaţi nu a fost audiat până acum în instanţă”, conchide acuzatorul de stat. Următoarea şedinţă de judecată în acest dosar este programată pe 5 februarie 2016.

În timp ce nu se prezintă la şedinţele de judecată, pe un site de socializare, inculpata Irina Baglai e destul de activă, postând fotografii de la diverse evenimente. Avocaţii celor doi inculpaţi au fost evazivi în declaraţii, evitând discuţiile despre dosarul clienţilor lor. „Nu se tărăgănează. Eu sunt prezent la şedinţe. Clientul a fost bolnav… Sigur, vrem să se termine mai repede. Întrebaţi mai bine procurorul, să vă explice mai multe”, ne-a zis Anatolie Ceachir, avocatul lui Burlacu. „Mai sunt avocatul ei (Irina Baglai, n.r.), dar acum sunt pe foaie de boală. Nu pot să vă spun nimic. Nu ştiu dacă amânările sunt intenţionate sau nu. Eu mă prezint de câte ori sunt citat. Haideţi, vă rog, nu mă deranjaţi, pentru că-s pe foaie de boală”, ne-a cerut Pavel Zamfir, apărătorul Irinei Baglai.