O nouă şansă pentru Moldova

Aşa a fost intitulată recenta dezbatere care a avut loc la Parlamentul European. Politicienii din diferite state ale comunităţii europene, parlamentari din ALDE Group au întrebat dacă R. Moldova a învăţat lecţia sau dacă va merge în apropiatele alegeri cu metode şi mai sofisticate de fraudare.

Au fost ascultate voci din R. Moldova, care au reprezentat victimele torturilor, reprezentanţi ai presei şi ai societăţii civile, a fost vizionat un fragment din filmul «Agonia surzilor», a fost ascultat şi reprezentantul R. Moldova la Bruxelles. Parlamentarii europeni şi-au exprimat speranţa că aceste alegeri vor fi organizate în alt mod, dar cu toţii sunt îngrijoraţi în mod egal că scenariul zilei de 30 iulie poate fi şi mai sever.

234-moldMarcin Walecki, Parteneriatul European pentru Democraţie

Cred că încă nu e târziu pentru R. Moldova. Totuşi, trebuie să remarcăm că noi nu uităm ce s-a întâmplat cu fraţii şi cu surorile noastre din Moldova în aprilie 2009.

În luna iunie am avut întâlniri aici, la Bruxelles, cu ONGuri din Chişinău, în special cu reprezentanţii societăţii civile care au monitorizat alegerile. Apreciem mult capacitatea societăţii civile din R. Moldova şi considerăm că încă mai sunt şanse pentru reinstaurarea democraţiei.

Totuşi există semnale care ne trezesc îngrijorări majore şi Uniunea Europeană trebuie să contribuie cât mai rapid la democratizarea R.Moldova. Violenţele care au avut loc constituie prima sursă de îngrijorare. În acelaşi timp, partidul de guvernământ controlează instituţiile publice de presă, au loc abuzuri sistematice ale resurselor de stat în interes politic, şi e în derulare o intimidare permanentă a opoziţiei şi a rădăcinilor economice ale acesteia.

Potrivit mai multor experţi, alegerile viitoare ar putea fi de o calitate mai joasă decât cele anterioare.

Noi nu încercăm să determinăm o situaţie din timp, dar este nevoie ca tortura, acuzaţiile aduse partidelor politice că ar fi organizat o lovitură de stat şi că sunt duşmanii statului să fie oprite.

Propun trei paşi foarte importanţi care trebuie întreprinşi în următoarele zile: să se realizeze o investigare completă a violenţelor asupra cetăţenilor, dar investigarea să fie efectuată de o misiune internaţională. Totodată, Comisia europeană trebuie să ofere mai mult suport pentru dezvoltarea democraţiei în R. Moldova, dar nu prin investirea în structuri guvernamentale. Şi, în general, R. Moldova, vecina Europei, trebuie să beneficieze de mai multă atenţie şi de vizite de cooperare din partea structurilor europene.

Sperăm ca la aceste alegeri Guvernul R. Moldova să aplice toate măsurile ca să nu se mai repete violenţele de atunci, trebuie să urmărim situaţia din Moldova până vom avea certitudinea că democraţia e pe căi sigure de acces.

Victor Aramă, victimă a maltratărilor din 7 aprilie

Deşi au trecut câteva luni din acele zile, mă frământă şi până azi întrebarea: De ce am fost bătuţi atunci? Nu m-a lovit nimeni niciodată, nici chiar părinţii, de aceea nu am înţeles de ce au fost aplicate aceste violenţe şi de către cine anume. Pentru că ne-au luat cu forţa la comisariat şi ne-au bătut cu bestialitate, am depus un dosar la procuratură. Insist ca adevărul despre cei care au comis aceste atrocităţi să iasă la suprafaţă. M-a întrebat şi procurorul ce mai caut eu şi de ce am înaintat acest dosar. I-am spus: pentru că vreau să ştiu cine şi de ce. De ce ne-au dus cu sutele în comisariate? De ce ne-au ţinut ore în şir cu mâinile în sus, nemişcaţi, în aşteptarea interogatoriului? De ce ne-au bătut la interogatoriu, forţându-ne să semnăm hârtii despre care nu ştiam nimic?

Nadine Gogu, Coaliţia 2009

Ceea ce s-a întâmplat după alegeri a rezultat cu instaurarea unui climat de frică în societate.

Autoritaţile s-au lansat în diferite campanii de intimidare a oamenilor. Cei care au copii la studii în România sunt vizitaţi de reprezentanţi ai serviciilor secrete şi li se sugerează să recunoască că autorităţile din România au forţat studenţii să vină şi să organizeze proteste.

Suntem şi martorii unei campanii de intimidare a presei. Mulţi jurnalişti au fost expulzaţi sau le-a fost interzisă intrarea în R. Moldova. A fost, în acest fel, încălcat dreptul la libera circulaţie pentru ei. Şi mai nou, unui jurnalist nu i s-a permis să intre în R. Moldova pentru că nu avea certificatul care ar dovedi că nu are SIDA.

Accesul la internet a fost blocat, numeroase pagini electronice ale instituţiilor media nu puteau fi accesate. Mulţi agenţi economici au declarat că îşi retrag contractele de colaborare cu presa, ca să nu aibă probleme cu autorităţile.

În aceste condiţii, are loc o campanie electorală mai agresivă ca cea precedentă şi cu mai multe încălcări. Partidul de guvernământ foloseşte resursele administrative în scopuri politice şi forţează funcţionarii publici să le facă campanie, să facă propagandă de la uşă la uşă, să vizioneze filmul «Atac la Moldova» în timpul orelor de muncă.

Dacă e să privim la riscurile următoarei campanii, e bine ca observatorii străini să fie atenţi la următoarele: listele de vot nu au fost actualizate, deci, mai sunt incluşi morţi sau persoane străine.

Dacă observatorii sesizează că votanţii stau prea mult în cabina de vot – asta poate însemna că persoana îşi filmează cum a votat, ca să demonstreze ulterior că «misiunea» a fost îndeplinită.

Foile de vot nefolosite e bine să fie anulate înaninte de deschiderea urnelor – să fie numărate şi să se aplice ştampila «anulat» pe aceste buletine, ca să evităm utilizarea acestora după deschiderea urnelor.

Dacă apar grupuri de oameni pe lângă secţiile de votare care acostează alţi oameni, s-ar putea să îi plătească sau să încerce să-i determine cum să voteze.

Iulian Groza, reprezentant al misiunii diplomatice a R. Moldova la UE

Autorităţile R. Moldova au încercat să facă foarte multe pentru asigurarea alegerilor din iulie, a fost deschisă pagina web «voteaza.md», pe care oricine se poate informa despre electorală. De ce alegerile au fost organizate într-o zi de miercuri? Pentru că participarea omenilor la vot vara este şi aşa foarte slabă, iar faptul că va fi o zi de lucru ar putea să îi determine pe mulţi să aibă o atitudine mai responsabilă.

În privinţa tensiunilor cu România, noi recunoaştem că relaţiile sunt tensionate şi cerem UE să asiste aceste două state în tentativele de dialog şi refacere a relaţiilor, în aşa fel ca să putem anula regimul de vize cu statul vecin.

Hans Van Baalen, parlamentar european

Nu avem încă un răspuns de la misiunea diplomatică a R. Modova din Bruxelles despre investigarea brutalităţilor poliţiei. Oamenii care au fost implicaţi în aceste violenţe trebuie deferiţi justiţiei, căci atrocităţile au fost bine documentate, şi acest lucru nu trebuie să se mai repete. Totodată, la acest moment, libertatea presei este crucială.

Dacă alegerile din iulie sunt fraudate şi nu sunt deschise şi corecte, acest lucru va afecta sever relaţia R. Moldova cu UE. Nu e vorba despre relaţiile dintre România şi Moldova, ci de UE şi vecina sa. Sper ca alegerile din iulie să fie libere, însă nu sunt sigur. Vom reveni după aceste alegeri să lucrăm cu prietenii Moldovei, pentru a aprecia calitatea actului de votare.

Cristian Buşoi, parlamentar european

Exită speranţa că lucrurile ar putea fi diferite în alegerile din iulie din R. Moldova. Important este ca tinerii care vor o schimbare şi o apropiere de Europa să nu aibă motive să se simtă fraudaţi, minţiţi şi că maşinăria de vot a fost folosită de cineva pentru a perpetua la putere. Este important ca fiecare om să simtă că participarea sa la alegeri este sesizabilă. În prezent, există multe semne de îngrijorare în R. Moldova. Opoziţia e intimidată şi hărţuită. Postul naţional TV promovează partidul aflat putere. Cei din străinătate nu vor putea vota, pentru că e zi de lucru şi nu au suficiente secţii de vot. De aceea e posibil ca lucrurile să ia o turnură mai rea în alegerile din iulie. Deşi la Parlamentul European începe vacanţa în această săptămână, instituţiile europene vor lucra pentru a asigra activitatea misiunilor de monitorizare a alegerilor din R. Moldova. UE asistă financiar R. Moldova în mod consistent, situând-o pe locul doi după volumul de asistenţă acordat pe cap de locuitor. UE are în acest fel dreptul să monitorizeze ce se întâmplă cu democraţia din R. Moldova.

De la Bruxelles, Alina Radu


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. RADU 1

    Rusia a declarat razboi SUA pe intreg spatiul postsovietic

    Analist rus: Moscova se pregateste de un conflict armat cu Ucraina, dupa scenariul georgian

    12 august, 10:59

    Moscova se pregateste de un conflict armat cu Ucraina (Foto: EPA)

    Afirmatiile de marti ale presedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev, la adresa omologului sau ucrainean Viktor Iuscenko ar semnifica, in opinia cunoscutului geopolitician rus Aleksandr Dughin, liderul Miscarii Internationale Euroasiatice ruse, ca Moscova a declarat razboi SUA pe intreg spatiul postsovietic, transmite Agerpres. El nu a exclus posibilitatea declansarii unui conflict armat in Crimeea si regiunile din estul Ucrainei asupra carora Rusia si-ar putea institui ulterior protectoratul, intr-un interviu acordat marti agentiei de presa Novai Reghion, in care a facut mai multe afirmatii ce au inflamat deja opinia publica si unele cercuri politice din tara vecina.”Cred ca rechemarea, iar, in cazul nostru, amanarea trimiterii unui ambasador in Ucraina scoate in evidenta o situatie serioasa. Este o situatie preconflictuala si aceasta se intampla in cazuri exceptionale”, a spus Dughin, fost consilier al presedintelui Dumei de Stat in 1998, opinand ca mesajul presedintelui Medvedev catre liderul de la Kiev ar putea avea legatura cu revizuirea atitudinii Rusiei fata de integritatea teritoriala a Ucrainei, dupa scenariul georgian din august 2008.”Noi am recunoscut integritatea teritoriala a Georgiei pana in ultimul moment, dar, dupa noile actiuni ale presedintelui georgian Mihail Saakasvili, am sters aceasta recunoastere. Situatia legata de ambasadorul Rusiei in Ucraina este un fel de pregatire inainte de revizuirea atitudinii noastre fata de integritatea teritoriala a Ucrainei”, considera expertul citat de Novai Reghion.
    Mesajul lui Medvedev, declaratie de razboiIn opinia sa, mesajul presedintelui Dmitri Medvedev poate fi considerat o declaratie de razboi . “Este vorba de razboi, iar, din cate se stie, dupa declararea razboiului incepe conflictul propriu-zis”, a spus Dughin, subliniind ca “Moscova a declarat razboi nu Ucrainei, ci SUA” pentru controlul spatiului postsovietic.Washingtonul duce de mai multa vreme un razboi cu Moscova pentru restrangerea influentei Rusiei in spatiul ex-sovietic, mai spune el, adaugand ca, in ultimul deceniu, Rusia s-a facut ca nu baga in seama acest lucru. “America administreaza atat Ucraina, cat si intregul spatiu postsovietic ca la ea acasa: schimba presedinti, creaza miscari extremiste pro-americane distructive si destabilizatoare etc. Rusia a tot asteptat ca Ucraina si alte republici ex-sovietice sa-si vina singure in fire, dar, vazand ca acest lucru intarzie sa se produca, a declarat razboi SUA pentru controlul spatiului postsovietic”, si-a explicat Dughin punctul de vedere.Dughin: “Ar trebui sa ne pregatim de razboi”El a mai spus ca “Flota Rusiei din Marea Neagra va stationa pentru totdeauna in Sevastopol, chiar daca va trebui ca intreaga Crimee si intreg estul Ucrainei sa treaca sub protectorat rusesc”, cu toate ca actuala putere prooccidentala de la Kiev exercita presiuni asupra Moscovei sa-si retraga flota inainte de 2017, cand expira contractul de inchiere a bazei navale din Sevastopol.Urmatorul pas pe care il va face Moscova in raport cu Ucraina va fi revizuirea Tratatului de baza din 1997 si formularea unor pretentii teritoriale fata de statul vecin, spune Dughin, candidat in stiinte filosofice. “Intr-un cuvant, ar trebui sa ne pregatim de razboi”, astfel si-a incheiat politologul rus interviul acordat agentiei de presa Novai Reghion.Interviul acestuia survine in contextul in care presedintele rus Dmitri Medvedev i-a trimis marti o scrisoare omologului sau ucrainean Viktor Iuscenko, pe care il acuza de promovarea unei politici rusofobe si de degradarea fara precedent a raporturilor dintre cele doua tari. Seful statului rus isi exprima in mesaj speranta ca relatiile ruso-ucrainene se vor ameliora odata cu schimbarea de regim de la Kiev, fapt ce a fost catalogat de unii experti occidentali drept “ingerinta” in campania electorala care se apropie in Ucraina, in perspectiva alegerilor prezidentiale din 17 ianuarie 2010.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *