Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Nereguli într-un scrutin „perfect”

Nereguli într-un scrutin „perfect”

Intimidarea, coruperea şi transportarea organizată a alegătorilor, agitaţie şi publicitate în preajma secţiilor de votare, defecţiuni tehnice ale sistemului electronic, lipsa curentului electric, votarea în lipsa actelor corespunzătoare, sunt câteva dintre caracteristicile primului tur al scrutinului prezidenţial de la 30 octombrie. Deşi Comisia Electorală Centrală (CEC) a dat asigurări că dispune de mecanisme de prevenire a votului multiplu, printre care Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” şi, în premieră, semnalul sonor, şi a investit bani în instruirea angajaţilor, deja în primele ore de la deschiderea secţiilor de votare, atât observatorii, cât şi alegătorii au raportat zeci de nereguli. 

Deşi CEC a tipărit peste 3 milioane de buletine de vot, iar la scrutin s-au prezentat puţin peste 49% din electorat, altfel spus 1 436 241 de cetăţeni, în câteva secţii de votare deschise în străinătate, printre care în SUA şi Marea Britanie, nu au fost alocate suficiente buletine vot.

Totodată, în dimineaţa zilei de 30 octombrie, un alegător din Chişinău a fost surprins că deţine două buletine de vot. Membrii secţiei nu au putut argumenta incidentul depistat de observatori, iar pentru a elucida circumstanţele a fost solicitată intervenţia poliţiei, care documentează cazul.

590-aleggBoicot la (Ş)Orhei

Pe reţelele de socializare au apărut imagini şi sesizări despre faptul că orheienii sunt îndemnaţi să nu-şi exercite dreptul de vot, garantat de Constituţie. Mai multe persoane anunţau că, în preajma secţiilor de votare, sunt împărţite pliante cu îndemnul de a boicota alegerile. Totodată, asemenea anunţuri au fost plasate pe clădirile şi pilonii din oraş. Unii martori susţin că au existat şi intimidări, bătrânii fiind ameninţaţi că, dacă vor vota, li se vor lua cardurile de la magazinele sociale.

Pe pliantele împărţite alegătorilor, e plasat simbolul „Partidului Şor”, candidata căruia la alegerile prezidenţiale, Inna Popenco, a fost exclusă din cursă printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău. Ulterior, Popenco şi primarul de Orhei, Ilan Şor, au îndemnat lumea să boicoteze alegerile.

„Cu privire la acest fapt, mai multe persoane au fost trase la răspundere contravenţională de către organele de poliţie”, preciza Maxim Lebedinschi, membru CEC. În ziua scrutinului, acesta confirma că cele mai multe sesizări privind cazurile de plasare a afişelor electorale în apropierea secţiilor de votare au fost înregistrate tot la Orhei.

Cu toate acestea, pe pagina oficială a Primăriei Orhei, autorităţile locale au reacţionat la sesizările venite din spaţiul public şi au negat faptul înregistrării unor nereguli: „Urmărim cu mare atenţie desfăşurarea alegerilor în oraş. Nereguli nu au fost înregistrate. Atenţionăm că toate acuzaţiile aduse până acum în reţelele de socializare sunt bazate pe presupuneri şi interpretari ale surselor media”.

Locatari necunoscuţi

Surprize mai puţin plăcute au avut şi alegătorii din nordul R. Moldova. Un locuitor din Sângerei ne-a informat că, pe adresa unde este domiciliat împreună cu soţia sa, mai figurează o persoană, lucru imposibil, afirmă el, deoarece casa îi aparţine. Bărbatul spune că, la secţia de vot nr. 4, acesta nu este primul caz în care oamenii sesizează că în locuinţele lor sunt înscrise persoane străine. După ce şi-a exercitat dreptul la vot, locuitorul a fost direcţionat la oficiul teritorial al ÎS Cris „Registru”, pentru a stabili circumstanţele în care persoana a obţinut viză de reşedinţă.

Un caz similar a fost sesizat pe reţelele de socializare şi de observatorii „Partidului Nostru”. Un locuitor al capitalei a declarat că, la secţia de votare nr. 84, unde a votat, a descoperit persoane străine, „înscrise” în locuinţa sa. Un alegător din Făleşti a raportat însă că a identificat o persoană decedată înscrisă pe listele electorale.

Turism electoral

Observatorii au raportat şi despre aducerea organizată a alegătorilor de la Durleşti la secţia de vot nr. 208 din Chişinău, despre autobuze care au transportat un număr semnificativ de alegători din stânga Nistrului la secţiile de vot din Varniţa, despre cetăţeni din regiunile controlate de autorităţile de la Tiraspol, plătiţi cu 500 de lei şi duşi să voteze pentru un candidat la Cocieri.

Un internaut a postat imagini video despre „turismul electoral”, înregistrat la secţiile de votare de pe bulevardul Moscova din Chişinău.

590-aleggReporter.md a difuzat imagini din Corjova, unde oamenii, la indicaţia administraţiei raionale, au fost transportaţi la secţiile de votare cu autobuze şcolare. În aceeaşi localitate, o ambulanţă a transportat beneficiarii Centrului republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războiului din Cocieri pentru a vota. Deşi legislaţia electorală interzice utilizarea resurselor administrative în campania electorală, vicepreşedinta raionului Dubăsari, Maria Jimbei, a recunoscut că acest lucru s-a făcut cu acordul autorităţilor. „E o situaţie specială. Oamenii nu vor putea altfel să vină la votare. Ei se mişcă greu, administraţia îi duce şi îi aduce în mod organziat. Că doar n-o să-i lăsăm pe drumuri. Îi supraveghem”, a explicat Maria Jimbei. ZdG a scris anterior că angajaţii şi beneficiarii Centrului de reabilitare au fost intimidaţi pentru a semna în listele de subscripţie pentru susţinerea candidatului PDM la şefia statului, Marian Lupu, cel care a investit peste 24 milioane de lei în campania electorală, iar ulterior s-a retras din cursă.

Scrutinul „curat”

Misiunea de observare Promo-LEX, care a avut reprezentanţi în toate secţiile de votare din R. Moldova, a înregistrat sute de încălcări, printre care circa 28 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor, peste 30 de acte de violenţă şi intimidare a alegătorilor, 10 cazuri în care registrul electronic al alegătorilor a funcţionat cu deficienţe. Totodată, 226 de alegători au votat fără a le fi verificate actele de identitate de către operatorii SIAS „Alegeri”, în alte 127 de cazuri aceştia au votat fără aplicarea ştampilei în fişa de însoţire a buletinelor de identitate, iar 15 persoane și-au putut exercita dreptul la vot deşi nu deţineau documente de identitate sau acte corespunzătoare. În numai câteva ore de la deschiderea secţiilor de votare observatorii au depus circa 384 de contestaţii la birourile electorale.

Totodată, partidele politice şi concurenţii electorali, deşi au vorbit despre multiple încălcări, nu au depus nicio contestaţie la CEC prin care ar solicita investigarea acestora. De exemplu, PSRM, care a avut observatori în toate secţiile de votare şi a realizat numărarea paralelă, nu a făcut nicio contestaţie. De cealaltă parte, alegătorii, activi pe paginile de socializare la tema fraudelor observate, nu s-au adresat la instituţia electorală pentru a depune contestaţii. Pentru comparaţie, la alegerile parlamentare din 2014, CEC a recepţionat nouă contestaţii în ziua scrutinului.

„Acest lucru denotă atât calitatea procesului electoral în ansamblu, cât şi lipsa pretenţiilor. Bun, noi putem admite că au existat careva abateri, dar atât timp cât ele nu sunt reclamate, înseamnă că toată lumea acceptă aşa cum este. E un principiu în doctrina juridică: un drept nerevendicat nu există. Noi tratăm situaţia respectivă ca fiind o zi cu cazuri inexistente. Atât timp cât nimeni nu reclamă abaterile, înseamnă că nici nu au avut loc”, a declarat Andrei Volentir, membru CEC.