“Misiunea noastră este de a-i proteja pe românii din afara graniţelor ţării”

Interviu cu Petre Roman, candidat PNL pentru Senat în colegiul uninominal Europa de Vest şi Europa de Est:

— Domnule Petre Roman, sunteţi Înalt Reprezentant al Guvernului României pentru românii din afara graniţelor şi le cunoaşteţi foarte bine problemele. În ce fel acest mod de reprezentativitate în Parlament şi în Senat va contribui la sensibilizarea opiniei publice în raport cu aceste probleme şi va reuşi să plaseze pe agenda Parlamentului României problemele cu care se confruntă românii din afara graniţelor Ţării?

— E o întrebare justificată. Într-adevăr, în acest moment sunt plecaţi la muncă, în afara graniţelor României, peste două milioane de români. Printre ei se numără şi cetăţeni ai R. Moldova, pe care i-am întâlnit şi în Italia, şi în Spania. Sunt perfect integraţi în comunităţile de români de acolo. Cele două mandate, unul de senator şi altul de deputat, sunt o noutate absolută pentru Parlamentul României. Sunt puţine, dacă este să fim sinceri. Dar acesta este un început. Sunt două voci – una în Senat şi alta în Camera Deputaţilor, care nu au altă misiune decât de a promova interesele românilor aflaţi în străinătate. De aceea, aceste mandate trebuie să păstreze continuitatea şi în următorii ani. Este important să avem o voce nu doar în cele două Camere ale parlamentului, ci şi în Guvernul României. Aşa se întâmplă în alte ţări ale lumii şi aşa trebuie să procedăm şi în România, în urma acestor alegeri. Misiunea noastră este una firească şi nobilă: de a proteja interesele românilor din afara Ţării.

— Sunteţi o personalitate cunoscută în R. Moldova, mai ales în calitate de primul premier al României de după revoluţia din 1989. Sunteţi cunoscut drept demnitarul care a deschis graniţele pe Prut pentru basarabeni, cel care a inspirat podurile de flori. Amintesc, declaraţi atunci că trebuie să trecem şi la poduri de piatră. Tot atunci aţi deschis calea tinerilor basarabeni pentru instituţiile de învăţământ din România. Revenind la problemele actuale, cea mai stringentă este cea a redobândirii cetăţeniei române de către basarabeni şi nord-bucovineni. Cetăţenii îşi doresc garanţia unui stat care ar putea să le ofere mai mult. Vor o garanţie a perpetuării etnice şi a stopării unor invazii politice care îi afectează şi lezează integritatea etnică a românilor basarabeni. Aproape toţi candidaţii care vin şi se întâlnesc cu potenţialii alegători din R. Moldova se referă la acest subiect: redobândirea cetăţeniei. Unii se axează pe facilităţi legislative. Alţii sunt mai categorici. Care este viziunea dvs. asupra acestei probleme?

— Viziunea mea porneşte de la ceea ce am realizat deja. În calitatea mea de prim-ministru al României, am deschis această posibilitate, după ce am promovat o nouă lege a cetăţeniei, care a sfărâmat chingile legilor lui Ceauşescu. Atunci am şi permis dubla cetăţenie. În lipsa unor astfel de prevederi legale, niciodată nu s-ar fi deschis calea spre ceea ce avem acum. Tot atunci am elaborat şi am promovat Legea despre redobândirea cetăţeniei, pentru cetăţenii de aici, în speranţa de a restabili un drept, or, întâi şi întâi, trebuie să spunem că acest lucru este un drept. Dacă acest lucru este un drept pe care îl au cei care au trăit această situaţie istorică cu România, din acest moment Parlamentul are obligaţia de a aplica acest drept şi de a-l garanta tuturor. În acest moment, redobândirea cetăţeniei este trimisă de multe ori către justiţie sau birocraţie. Este un lucru pe care eu îl consider greşit. Dacă e vorba de un drept, el nu trebuie smuls, ci acordat. E o diferenţă de atitudine, care trebuie abordată cu consecvenţă în Parlament. De multe ori, oamenii se confruntă cu probleme de tip administrativ-birocratic în legătură cu procedura de redobândire a cetăţeniei române. Din acest punct de vedere cred că ar trebui limitate discuţiile de natură politică, legate de suspiciuni sau îndoieli, manifestate în ultimul timp. Ar trebui să facem abstracţie de criticile aduse de Guvernul de la Chişinău, care consideră că România încearcă, prin acordarea cetăţeniei tuturor solicitanţilor de aici, să ocupe fizic R. Moldova. În afară de acest aspect, dacă e să respectăm principiile obiective care există, cred că ar trebui să facem trimitere la recensământul pe care l-a realizat România în anul 1941, după raptul Basarabiei de către URSS. Niciun Guvern şi Parlament al României nu poate să îşi permită să renunţe la ceea ce a fost un act de minimă reparaţie, oferit de statul român în acel moment de gravă restrişte, pentru cei care nu au plecat din Basarabia, ci au rămas aici, devenind peste noapte subiecţi ai URSS. Această viziune nu trebuie să fie emoţională, ci una practică, una care să producă rezultate.

— Dreptul internaţional permite astăzi României să adopte o lege pentru repunerea în drepturi morale şi legale a cetăţenilor care s-au născut români?

— Este un act de drept suveran. Nu există niciun fel de impediment în acest sens.

— Dacă ar fi adoptată o astfel de lege, în baza recensământului, beneficiarii ar putea să obţină cetăţenia în baza unei simple cereri adresate către autorităţile române?

— La început, când am propus această lege, cetăţenia se obţinea foarte uşor. La o întâlnire de la Uniunea Scriitorilor din Chişinău, cineva a propus în discuţie o problemă pe care o consider îngrijorătoare. Este vorba că redobândirea cetăţeniei, într-o proporţie ridicată, de către persoane de etnie rusă. Mulţi consideră îngrijorător acest subiect. Sensul legii este altul. Lumea ar trebui să înţeleagă că statul român recunoaşte dreptul tuturor cetăţenilor români din acel moment, inclusiv al celor de etnie rusă. Nu putem face discriminare. Pe de altă parte, sensul nu era de a aduce în România cetăţeni ruşi, care mai apoi, în diverse circumstanţe, ar trebui să fie protejaţi de mama Rusia. Nu ar trebui să lăsăm loc pentru discriminare. Sensul legii ar trebui să fie cel pe care îl înţelegem cu toţii – legat de faptul că am avut români care, fără vreun fel de vină, au devenit subiecţi ai URSS şi au fost supuşi unei grave discriminări sau chiar unor deportări masive. Toate astfel de fapte necesită un act reparatoriu adecvat.

— Rusia, sau ceea ce a făcut Duma de Stat a Federaţiei Ruse, modificând de două ori legea cetăţeniei, poate servi drept model Guvernului de la Bucureşti? Amintesc că ultima variantă, simplificată, prevede că solicitanţii nu trebuie să deţină, în mod obligatoriu, viză de reşedinţă sau să cunoască limba rusă.

— Nu avem de ce să invocăm modelul rusesc.

— Reprezentantul Rusiei la UE a invocat drept pretext nemulţumirile autorităţilor moldovene legate de faptul că România acordă masiv cetăţenie basarabenilor. Cifrele, însă, indică altceva…

— Depinde de interesul pe care îl au. Avem argumente logice şi democratice.

— La Chişinău se vorbeşte că UE s-ar teme de venirea pe teritoriul său a sute de mii de cetăţeni şi că, din acest motiv, s-ar opune intenţiei Bucureştiului de a acorda cetăţeniei românilor din R. Moldova.

— Nu este adevărat. În UE deja sunt peste două milioane de români care muncesc acolo de 5 – 6 sau chiar de 10 ani. Sunt foarte mulţi. La aceştia se adaugă şi cetăţenii plecaţi din R. Moldova. Nu am sesizat vreo reticenţă în această privinţă. Nu uitaţi că românii sunt cetăţeni comunitari. Pe de altă parte, UE a luat deja decizia de a privi cu bunăvoinţă spre R. Moldova ca la un viitor partener şi, în perspectivă, ca la un membru al UE. Mai degrabă, UE a fost sensibilă la acuzaţiile aduse de actualul Guvern al R. Moldova, potrivit căruia România s-ar amesteca în treburile interne ale R. Moldova. Sigur, aceste acuzaţii erau şi sunt incorecte, dar au creat o anumită îngrijorare şi semne de întrebare la Bruxelles. În consecinţă, România s-a retras un pic. Cred că acest fapt nu face bine R. Moldova, deoarece România este o ţară cu un potenţial tot mai mare, care poate pune umărul la apropierea şi la integrarea R. Moldova în UE.

— Tocmai această retragere îngrijorează multă lume din R. Moldova. Se poate compara interesul Rusiei, care este alimentat cu investiţii masive, inclusiv în interesul rusificării, şi fondurile pe care le acordă Guvernul României pentru menţinerea spiritualităţii româneşti?

— Să vorbim în termeni practici. Schimburile economice dintre România şi R. Moldova, în ambele sensuri, constituie peste un miliard de dolari. Nu e atât de puţin. E un lucru care arată clar în ce direcţie avansează lucrurile de fapt. Asta înseamnă că cel mai puternic partener al R. Moldova este România. Totodată, aceste rezultate mai înseamnă şi substanţă economică. De un suport economic are nevoie toată lumea. Pe de altă parte, prin România creşte interesul şi încrederea investitorilor străini în investiţiile pe care le-ar putea face în R. Moldova. Acest indice, privind participarea investitorilor străini, este unul foarte important în legătură cu dezvoltarea economică. România, în acest sens, se plasează pe o poziţie bună. În ultimii patru ani, investiţiile străine în România sunt de peste 35 miliarde de euro. În acest an, produsul intern brut al României este de 145 miliarde de euro. Începem să fim o ţară care are o putere economică adevărată. Acesta este şi drumul pe care trebuie atrasă şi R. Moldova. Ar fi spre binele tuturor.

— De ce România este absentă din marele privatizări efectuate în R. Moldova?

— Aici este vorba de companiile româneşti, nu de cele ale statului român. Totuşi, sunt câteva companii importante care s-au instalat şi aici. De exemplu Rompetrol, dar şi altele. Pe de altă parte, nu e rău să vină companii străine care au un nivel tehnologic foarte ridicat. Românii, vă asigur, vor fi cei care vor opera cele mai diverse activităţi în R. Moldova. Pentru ei e uşor să fie aici. E un mare avantaj. Ce uşor se descurcă în România spaniolii şi italienii. De ce? Pentru că nu sunt diferenţe atât de mari. În ţările lor sunt mulţi români. Operatorii economici străini se instalează în România şi pun la treabă românii. Cred însă că soluţia corectă pentru ca basarabenii să poate avea locuri de muncă în România la fel ca şi ceilalţi români este punerea la dispoziţia lor a informaţiilor complete despre oportunităţile existente în privinţa pieţei forţei de muncă. La ora actuală, foarte mulţi basarabeni nu ştiu că ar avea aceste oportunităţi.

— Locurile de muncă sunt atractive. Absolut neatractivă este viza. Multe femei de la Leova, de exemplu, ar dori să muncească la Bacău în locul chinezoaicelor.

— Procedura accederii trebuie să fie la dispoziţia lor. Accesul la informaţie ar facilita acest fapt. Până acum nimeni nu a promis acest lucru simplu, adică un pachet de oferte. În legătură cu vizele. Ceea ce se poate face este ca UE, împreună cu Chişinăul oficial, să înceapă un proces de securizare a frontierelor R. Moldova în vederea eliminării vizelor. Este ceea ce propun eu. Dacă s-ar începe securizarea frontierelor, proces ce ar putea fi susţinut de UE în cooperare cu România, vizele ar fi eliminate. Asta ar fi ceva real.

— R. Moldova a aderat de ani buni la Procesul de la Bologna. Cei de aici erau convinşi că recunoaşterea diplomelor de studii le va facilita accesul pe piaţa de muncă europeană. Realitatea este însă alta. Aveţi inclusă această problemă pe agenda Dumneavoastră?

— Am început să realizez acest lucru chiar din perioada în care eram prim-ministru. L-am trimis aici, la Chişinău, pe regretatul Paul Bran şi am făcut Academia de Studii Economice pe baza normelor europene. Azi este considerată una din cele mai bune instituţii de învăţământ superior din R. Moldova. Aşa se face. Pentru ca diplomele să fie recunoscute, diplomele în sine nu sunt de ajuns. Trebuie să ştii ce se ascunde în spatele diplomelor pentru ca să se poată realiza programul de echivalare. Programul de echivalare trebuie să fie desfăşurat pe baza unui acord între Ministerul Educaţiei din România şi cel din R. Moldova, care să creeze posibilitatea de judecată în cunoştinţă de cauză.

— Economia este piatra de temelie a viitoarelor relaţii între cele două state. Acum, în R. Moldova se desfăşoară licitaţii interesante: o fabrică de covoare, magazinul Unic etc. Nimeni nu le cumpără. Basarabenii citesc presa românească, citesc topul miliardarilor din România şi se miră de ce nu cumpără ei aceste bunuri.

— Nu numai că nu cumpără aici, ci nu investesc nici în România. Desfăşurau lucrări în România, dar le-au oprit din cauza lipsei creditelor. Este o mare teamă în legătură cu criza economică din întreaga lume – ea a intrat şi în oamenii de afaceri din România, care, fără un motiv obiectiv, s-au retras în cochilia lor. Este o realitate rea, care face ca economia să se contracte. România nu este ameninţată de această criză pentru că este o piaţă în plină desfăşurare. Este departe de a se fi saturat. Pe de altă parte, România dispune de fonduri europene de investiţii mari în lucrări publice: drumuri, canalizare, şcoli etc. Prin urmare, România nu trebuie să fie în această situaţie. Deci, dacă la ora actuală interesul pentru aceste privatizări este scăzut, el este scăzut şi în România.

— Cum vor vota basarabenii care deţin paşaport românesc, dar le-a expirat termenul de valabilitate?

— Este o discuţie serioasă, pe care am avut-o la Ambasadă. Soluţia ar fi să voteze în baza titlului de călătorie. Bine că mi s-a semnalat şi am aflat la timp. Sper că acest lucru se rezolvă.

— Aţi fost fondatorul Partidului Democrat. Acum vă văd în afara lui.

— Aşa este. Am fost aproape 11 ani preşedintele acestui partid, am câştigat alegeri cu acest partid, dar în momentul în care s-a produs o schimbare care nu era dramatică şi a venit ca preşedinte Traian Băsescu, am constatat o foarte mare îndepărtare de la orice linie politică, o atitudine dictatorială a lui Traian Băsescu în partid. În cele din urmă, am constatat că nu mai am niciun fel de cuvânt acolo. Am constatat o compatibilitate umană cu colegii din PNL. Ei au fost cei care au fost alături de mine la guvernare.

— Cum comentaţi faptul că basarabenii au depus deja sute de mii de cereri de redobândire a cetăţeniei române? Recensământul din 2004 spune că românii alcătuiesc doar două procente.

— Nu pot să comentez acest fapt şi nu vreau să-l comentez. Cert este că aceste cereri se încadrează în iniţiativa legislativă despre care am vorbit mai sus.

— Ce partid simpatizaţi în R. Moldova?

— Aş discuta cu orice partid din R. Moldova. Am discutat cu mai multe: PNL, Mişcarea Acţiunea Europeană, PLDM etc. Nu cred că voi avea sprijinul PCRM.

— De ce PCRM a simţit un duşman în statul român atunci când a aderat la UE şi NATO?

— Ceea ce contează cu adevărat este existenţa unei opinii în Basarabia care să se observe la vot. Astfel se poate reveni la situaţia din anii 1990, când conducerea R. Moldova înţelegea că poate merge alături de România şi să fie alături pe acest drum spre UE. Decât să plângem, mai bine să ne unim. Acest lucru trebuie să se întâmple prin voinţa cetăţenilor. Cred că ar trebui să fie şi în interesul PCRM.

Interviu publicitar.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *