Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Miliardul poate fi restituit prin…

Miliardul poate fi restituit prin amnistie fiscală?

Beneficiarii finali ai Legii privind amnistia fiscală nu sunt cetăţenii care vor, cu adevărat, să lucreze, dar un contingent de 8-10% care încearcă să-şi legalizeze capitalurile sau cei vizaţi în raportul Kroll, care vor să scape de investigaţie. De această părere sunt experţii economici care cer Parlamentului retragerea proiectului de lege, pentru a nu condiţiona introducerea în circuitul legal a miliardului de dolari furat în 2014 de la cele trei bănci.

În afară de riscurile legate de corupţia funcţionarilor şi de creşterea fenomenului spălării banilor, controversata lege a amnistiei fiscale, care va impozita cu 2% averile ascunse, scoase la suprafaţă de bună-voie, ar putea permite repatrierea miliardului în R. Moldova, înainte ca banii să fie blocaţi de autorităţile străine care investighează furtul. La rândul lor, parlamentarii spun că amnistia nu este şi penală, prin urmare, fraudele ar urma, oricum, să fie pedepsite.

Legea, în esenţă, are două componente. Prima ţine de liberalizarea capitalului: orice persoană fizică va putea declara mijloace băneşti, bunuri imobile, cote-părţi, valori mobiliare, mijloace de transport care, până acum, erau înregistrate pe alte persoane sau nu erau înregistrate. De asemenea, persoana va putea reevalua activele declarate la o valoare mai mică, fiind garantată protecţia juridică (statul nu va putea verifica provenienţa acestor active şi nici nu va putea aplica sancţiuni persoanelor care deţin funcţie publică pentru dobândirea ilicită sau nedeclararea acestor proprietăţi), în schimbul unei taxe de 2% din valoarea activelor. A două componentă vizează stimularea fiscală: anularea tuturor penalităţilor fiscale a persoanelor fizice şi juridice în schimbul achitării sumei datorate.

Semne de întrebare referitoare la adevăratul scop al legii generează, potrivit experţilor Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, graba aleşilor poporului care, la 16 decembrie, votau în primă lectură proiectele nr. 451 şi 452, fără ca avizele Guvernului să fie publicate pe pagina web a Parlamentului şi în condiţiile în care a fost organizată o singură consultare publică, cu o zi mai devreme. Directorul executiv al „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, susţine că Executivul, partenerii de dezvoltare, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri nu au avut timp pentru a cunoaşte proiectul şi pentru a formula recomandări. El consideră că există suspiciuni justificate că „legea e promovată în grabă pentru persoanele juridice care au ştiut/au fost informate din timp despre o eventuală amnistie fiscală”.

„Iniţiativa de liberalizare a capitalului e în contradicţie cu „Pachetul de integritate”, votat în 2016 de Parlament, făcând parte din Foaia de parcus privind agenda de reforme prioritare stabilită de R. Moldova şi UE. „Pachetul de integritate” instituie un mecanism minuţios de declarare şi verificare a averilor şi intereselor funcţionarilor. Liberalizarea capitalului interzice verificarea provenienţei proprietăţii funcţionarului şi sancţionarea acestuia pentru nedeclararea anterioară a acestei proprietăţi. Iniţiativa reduce la zero efectul „Pachetului de integritate” şi descurajează funcţionarii care şi-au declarat onest proprietăţile”, susţin reprezentanţii societăţii civile.

Dacă va fi votată în lectură finală, averile ascunse ale moldovenilor vor putea fi scoase la lumină până pe 15 aprilie 2017, timp în care nu vor fi verificate de Autoritatea Naţională de Integritate.

Veaceslav Negruţă, ex-ministru al Finanţelor, susţine că amnistia este necesară, deoarece investigaţia internaţională privind furtul miliardului, a Companiei Kroll şi a FBI, avansează şi ar putea bloca banii dispăruţi din sistemul bancar peste hotare. Respectiv, dacă legea va trece, va fi posibilă repatrierea şi legalizarea acestor bani în Moldova, în afara jurisdicţiei anchetatorilor străini.

„Imediat după furt, banii au fost evacuaţi în zone offshore. Acum urmează a fi repatriaţi, pentru a-i pune la adăpost. Şi, pentru ca hoţii să stea relaxaţi, art.10 din legea buclucaşă le oferă liniştea dorită. Acest articol statuează că cei care şi-au legalizat capitalul nu vor fi urmăriţi”, spune expertul economic Gheorghe Costandache, citat de Deutsche Welle.

De cealaltă parte, preşedintele Parlamentului dă asigurări că cei care au devalizat băncile vor putea fi traşi la răspundere în continuare, deoarece Legea amnistiei fiscale nu iartă fraudele bancare şi spălarea de bani. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Andrian Candu a declarat că legea respectivă nu va fi votată înlectura a douapână nu va exista o expertiză completă şi pozitivă din partea Fondului Monetar Internaţional, Banca Mondială, structurile europene.”

Drept reacţie a votului din Legislativ, şase organizaţii neguvernamentale din România au adresat o petiţie către principalii donatori şi parteneri externi ai R. Moldova să oprească toate finanţările promise R. Moldova, dacă autorităţile nu renunţă la iniţiativa „amnistiei fiscale”.

În opinia lui Sorin Ioniţă, expert român din cadrul Expert Forum (EFOR), un caz de amnistie fiscală se discută mult în societate, cântărindu-se toate avantajele şi dezavantajele, paşi pe care autorităţile moldovene nu i-au urmat. „E o lege apărută peste noapte. E posibil să prevaleze dezavantajele, adică descurajarea contribuabililor corecţi. Oamenii nu-şi vor mai plăti taxele, aşteptând o altă amnistie. Deci, pot apărea efecte adverse: în loc să aduci bani la buget, te trezeşti cu o gaură mare”, a atenţionat Sorin Ioniţă.

Amintim că, anterior, autorităţile de la Chişinău au decis să salveze sistemul bancar prin transformarea miliardului furat în datorie publică.