Mărul discordiei de la Boşcana
Satul Boşcana, raionul Criuleni, pare a fi unul obişnuit, dar asta e doar o aparenţă. Disensiunile dintre săteni, declanşate din cauza unui teren de pământ, care, pe de o parte, aparţine primăriei, iar, pe de altă parte, oamenilor, fac viaţa din această localitate tot mai dificilă.
Problemele locuitorilor de la Boşcana datează din 2008. Atunci, Liubov Rotari, fostă brigadieră în cooperativa agricolă, a colectat semnături de la 46 de persoane, care cereau pământ. Acestora urma să li se repartizeze un teren de 41 ha, aflat în rezerva primăriei Boşcana. Pământurile, însă, nicidecum nu pot fi împărţite. În sat am constatat că terenul reprezintă păşunile pe care gospodarii îşi pasc vitele, dar şi fostul iaz Flutura (3,4 ha), secat de mai bine de 20 de ani. «Conform materialelor de delimitare a terenurilor, elaborate în 2001 de Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului, aceste 41 ha de pământ nu fac parte din fondul de privatizare, constituind proprietatea primăriei», spune Maria Iacub, inginer cadastral la primăria Boşcana. Din cele spuse rezultă că aceste terenuri nu pot fi împărţite.
Un om nu poate fi împroprietărit de două ori
Conform deciziei primăriei Boşcana din 1996, sătenilor le-au fost repartizate în proprietate privată cote de teren echivalent, fiindu-le eliberate şi titluri de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren, semnate de autoritatea publică locală. Doi ani mai târziu, adică în 1998-1999, prin intermediul Programului Pământ, 960 de săteni au fost împroprietăriţi, fiecare primind atât cât i se cuvine, în funcţie şi de bonitatea pamântului.
Aceştia au aderat, în proporţie de 29%, la AGŢ «Spicul» (ulterior formându-se CA «Gionatan» şi CA «Crenguţa»), 13% dintre ei au decis să-şi lucreze pământul individual, iar 58% au trecut la CA «Moldova-Hidromaş». Zece ani mai târziu, în 2008, în temeiul semnăturilor colectate, au fost întocmite titluri de împroprietărire repetată a 46 de persoane din cele 960 împroprietărite în 1996.
«Unii au primit câte un teren, alţii au primit câte două. Liuba şi-a luat şi ea două terenuri. E o şmecherie la mijloc. E ilegal ca un om să fie împroprietărit de două ori», spune Mihai Mândru, consilier în comuna Boşcana.
Oamenii care au semnat afirmă că nici nu au ştiut că îşi dau semnătura pentru a primi titluri de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi că, iniţial, dna Rotari le-a spus că semnează pentru ca fântâna arteziană din sat să fie vândută, ulterior ei, ca semnatari, urmând să primească banii proveniţi din acea tranzacţie.
Au semnat cu ochii închişi, în condiţii de multă lumină
Semnăturile au fost colectate, potrivit sătenilor, într-un mod suspect. Oamenii au fost chemaţi, telefonic, la cineva acasă, unde un notar a întocmit actele. S-a făcut şi o procură, prin care toţi cei 46 de oameni o autorizează pe Liubov Rotari să gestioneze «aşa-zisa afacere». O bună parte dintre cei chemaţi au lăsat pe foaie mai mult de 2-3 semnături. «Între timp, alţi brigadiri au fugit în Italia, iar lumea a rămas a nimănui. În plus, eu sunt avizată notarial să le apăr interesele», spune Rotari.
«La telefon m-au anunţat să vin la un om acasă. Au zis că vor să vândă fântâna, că aceasta costă 100 mii lei. După vânzare, urmau să împartă banii. Notarul a întors foaia şi m-am iscălit în mai multe locuri. Despre pământ, nu am ştiut nimic», spune Dumitru Vântu.
Promisiunea că vor primi bani i-a determinat pe mulţi să-şi pună semnătura. «Am înţeles că reţeaua de apeduct se va moderniza şi vom beneficia de o reducere de preţ la conectare, iar dacă nu va fi posibil, vom primi banii cuveniţi», spune Svetlana Borş, profesoară de limba şi literatura română la liceul din comună.
S-a ajuns în instanţa de judecată
Lista cu cele 46 de semnături a ajuns în scurt timp pe masa primarului. Valentina Tricolici, primar al comunei Boşcana, a aprobat în final lista cu semnături, aplicând ştampila care confirma că aceste titluri revin persoanelor respective, fără a ţine cont de notele inginerului cadastral.
«Consider că sunt nişte titluri nelegitime, falsificate. Prin decizia din 1996, oamenii au fost împroprietăriţi o dată. Acum, însă, primesc pământ a doua oară. E clar că titlurile sunt falsificate. Ele nu figurează nici în registru, nici pe hartă. În 1998, am completat un braţ de acte. Acum, în 2008, nu avem nimic», spune inginerul cadastral, care, împreună cu secretarul primăriei, au refuzat să semneze, motivând că nu a fost respectată legea.
Libov Rotari, însă, afirmă că, în 1998—1999, oamenii din CA «Spicul» nu au primit tot pământul care li se cuvenea şi că acum sunt în drept să-l ceară, inclusiv cele 41 ha constituie cota lor de avere. Potrivit acesteia, actul de împărţire, din 1993-1994, când a fost desfiinţat colhozul, le dă acest drept.
«Când s-au făcut titlurile de proprietate, mulţi nu au primit loturi. E un teren de vreo 100 ha, lăsat de izbelişte. Fără acordul sătenilor, fostul primar a luat pământ, că nu ajungea pentru păşune. Primăria nu a avut niciodată pământuri. Aşa era în perioada sovietică. Dacă mi-ar fi permis, abordam atunci problema, aşa, însă, toţi îmi închideau gura», explică Rotari.
Radu Mihai, şef al Serviciului Relaţii Funciare şi Cadastru al Consiliului raional Criuleni, confirmă, însă, că aceste terenuri sunt bunul primăriei. «Este clar, conform planului delimitării terenurilor din 2001, că cele 41 ha de pământ fac parte din fondul de rezervă al primăriei Boşcana».
Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) Criuleni nu a acceptat demersul făcut de Liubov Rotari privind înregistrarea drepturilor asupra terenurilor, motivând că documentele prezentate nu corespund prevederilor legale. Rotari s-a ambiţionat şi a depus o cerere la Judecătoria Criuleni, contestând decizia OCT Criuleni.
«Oamenii au fost induşi în eroare, conform explicaţiilor făcute de Rotari. Inclusiv eu.
S-a creat o situaţie neplăcută şi eu mă simt vinovată», a răspuns Valentina Tricolici, primarul comunei, care apără în judecată cele 41 ha de pământ. Aceasta spune că, iniţial, Rotari i-a vorbit despre iaz, care urma să fie vândut.
«Pe lângă actele iazului, au fost introduse şi titlurile respective. Eu am considerat că Rotari, fiind din sat, cunoaşte lucrurile şi n-o să-mi facă aşa ceva», spune primarul.
La şedinţa de judecată din 23 decembrie 2008, judecătorul Viorica Rusu a emis hotărârea prin care obligă OCT Criuleni să înregistreze dreptul la proprietate al celor 46 de persoane.
Fără pământ, fără fântână şi fără bani
Aceeaşi Rotari, prin contractul de vânzare-cumpărare din 26 martie 2008, a vândut fântâna care alimenta cu apă şcoala şi grădiniţa. Aceasta a fost comercializată contra 45 mii de lei, bani care urmau să fie repartizaţi celor 46 de cetăţeni care semnaseră actele. Fântâna arteziană a fost vândută pentru că ar face parte din cota de avere a sătenilor. În actul nr.11 din 10 august 1994 nu este precizat că anume această fântână le aparţine cu drept de comercializare.
«Fântâna nu are paşaport tehnic. În ce temei Rotari a scos-o la vânzare? Din cele 5 fântâni arteziene din Boşcana, doar aceasta funcţiona. Acum, atât şcoala, cât şi grădiniţa au rămas fără apă», spune Mihai Mândru, consilier de Boşcana.
Prin decizia nr.17/14 din 3 iunie 2005, fântâna arteziană nr.1 trecuse la balanţa primăriei Boşcana. Decizia spune clar că primăria are dreptul să gestioneze funcţionarea fântânii. «Am întrebat de bani, dar mi-au zis că nu este gata pachetul de acte. De pământ nu m-a informat nimeni. Abia acum aud», spune un angajat al liceului din sat, rugând să nu-i divulgăm numele.
Fântâna a fost vândută în 2008, primăvara, iar banii încă nu au ajuns la oameni.
«E imposibil să nu fi primit banii. Fiecare a primit cât i s-a cuvenit. Care câte 50 de lei, care câte 100, în funcţie de cota de avere a fiecăruia. Oamenii au semnat că au primit banii, nu-mi trebuie mie probleme», ne-a reproşat Liubov Rotari.
Autorităţile locale de la Boşcana au atacat decizia primei instanţe la Curtea de Apel Economică.
Natalia SEVERIN
