Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Martorii din dosarul "Mătăsaru"

Martorii din dosarul „Mătăsaru”

Pe 24 iunie, Judecătoria Buiucani a continuat examinarea dosarului intentat lui Anatol Mătăsaru, care este suspectat de incendierea şi devastarea Parlamentului şi Preşedinţiei, precum şi de faptul că ar fi printre organizatorii acţiunilor de protest din 7 aprilie 2009. Conform rechizitoriului formulat de procurorul Sergiu Roşu, „Anatol Mătăsaru a început a protesta activ la ora 11:00”. Mătăsaru, însă, afirmă cu totul altceva: „Eu am ajuns în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) mai târziu. Am martori care pot demonstra acest lucru”.

La această etapă, episodul martorilor pe dosar pare a fi cel mai important, deoarece în rechizitoriul formulat de procurorul Sergiu Roşu se arată că Anatol Mătăsaru a început a protesta activ la ora 11:00. Vicecomisarul sectorului Buiucani a declarat în şedinţa de judecată că Mătăsaru a fost cel care a aruncat prima piatră şi a organizat asedierea şi incendierea Parlamentului şi a Preşedinţiei. Poliţistul Ion Speleţchi, din cadrul Regimentului „Scut”, susţinea în şedinţa din 17.03.2010 că Mătăsaru ar fi fost văzut între orele 9.00-11.00. Partea vătămată, Gheorghe Munteanu, spune că a fost lovit cu piatra la ora 13:00, partea vătămată Viorel Chirtoacă susţine că l-a văzut pe Mătăsaru la ora 11:30. Potrivit apărării, martorii acuzării – toţi poliţişti, i-au adus lui Mătăsaru acuzaţii care nu corespund realităţii – incendieri, devastări, organizare şi îndemnare la nesupunere, dar şi faptul că ar fi transmis tinerilor pietre.

La autoservice, nu în PMAN

În aceste circumstanţe, Mătăsaru a solicitat vizionarea filmărilor realizate de camerele de pe sediul Preşedinţiei, precizând că de aceste filmări ar trebui să dispună Serviciul Pază şi Protecţie de Stat (SPPS). Apărarea consideră că audierea suplimentară a martorilor şi vizionarea înregistrărilor video ar contribui la stabilirea adevărului în cadrul acestui proces penal.

Potrivit apărării, apare un factor care poate fi decisiv în acest proces – ora exactă când Anatol Mătăsaru a ajuns în PMAN. Conform demersului apărării, audierea suplimentară a şapte martori şi vizionarea înregistrărilor video vor elucida adevărul lui Mătăsaru. „Vreau să demonstrez că am ajuns mai târziu în PMAN, am bonul de plată de la autoservice, precum că mi-am schimbat parbrizul din spatele maşinii exact la ora pe care procurorul şi partea vătămată o indică că aş fi fost în PMAN, eu fiind în cu totul altă parte. De aceea am nevoie şi de înregistrările video, în care se indică timpul exact al acţiunilor din 7 aprilie”, spune Anatol Mătăsaru.

Şapte martori ai lui Mătăsaru, respinşi de instanţă

În cadrul ultimei şedinţe au fost audiate declaraţiile unui martor din partea părţii vătămate, adică a poliţiştilor. Mătăsaru se întreba: „De ce sunt acceptaţi toţi martorii din partea poliţiştilor, iar demersul meu asupra acestor şapte martori, din start, a fost respins de judecătoare?”

Pare ciudat că declaraţii precum „Îmi pare că l-am văzut pe Mătăsaru că l-a lovit pe poliţist. Nu ţin bine minte. Pe Mătăsaru l-am văzut anterior la televizor, de aceea l-am şi recunoscut. Iar ceilalţi trei am înţeles că-s poliţişti din cearta lor. Poliţiştii i-au zis lui Mătăsaru să-i urmeze. Mătăsaru a refuzat. Unul dintre poliţişti a încercat cu forţa să-l ia pe Mătăsaru. După care a urmat o lovitură în regiunea gâtului. Toţi trei poliţişti au sărit deasupra acestuia. L-au pus la pământ, i-au pus cătuşele şi l-au urcat în maşină. Nu ţin bine minte. Parcă…” , ale martorului Ion Paiu, dezvăluie o altă reconstrucţie a zilei de 7 aprilie, care pare foarte departe de adevărul pe care Mătăsaru încearcă să ni-l demonstreze. Şi mai dubios pare faptul că aşa-zisul martor al conflictului dintre Mătăsaru şi cei trei poliţişti: Floreac, Chirtoacă şi Mocanu, în sala de judecată nu l-a recunoscut pe Viorel Chirtoacă. Dar, în schimb, a putut concretiza şi povesti în ce circumstanţe a avut loc încăierarea dinte aceştia. Fiind doar la 15 metri distanţă, a văzut pumnii, picioarele, lovitura lui Mătăsaru către Floreac, „cel mai înalt şi cel mai vânjos dintre poliţişti”, dar nu i-a văzut bine la faţă sau poate nu a văzut nimic (?) şi, totuşi, l-a recunoscut pe Mătăsaru.

Aşa se face că atât procurorul, cât şi avocatul inculpatului şi judecătoarea Natalia Sinciuc au fost rezervaţi în declaraţii şi întrebări vis-a-vis de mărturiile acestui martor, care, se pare, încurcase puţin scenariul.

„Vreau să răspund doar pentru ceea ce am făcut”

„Pentru mine contează acum foarte mult audierea acestor martori. Ei pot demonstra că am apărut mai târziu în PMAN. Nu zic că nu am fost acolo. Nu voi nega acest lucru, dar vreau să răspund doar pentru ceea ce am făcut, nu şi pentru ceea ce mi se incriminează pe nedrept. Nu doresc să fiu ţap ispăşitor al devastărilor şi incendierilor. Nu doresc să răspund pentru cineva care stă în umbra acestor crime. Respectivii martori nu au fost prezenţi anterior, anume din considerentul de a nu fi intimidaţi de organele de urmărire penală, pentru a refuza să mai dea declaraţii” , spune Mătăsaru, precizând că prezentarea depoziţiilor acestora în instanţa de judecată conferă acestui episod mai multă siguranţă.

Natalia Sinciuc, judecătoarea, care cercetează din 17 iulie 2009 acest caz, zice că „Un proces de judecată include mai multe procedure, care au o ordine anumită. Citarea martorilor se face la şedinţele preliminare, şi nu atunci când procesul e în toi. Atât acuzarea, cât şi partea apărării au avut dreptul de a face demersuri asupra audierii unor martori. Nimeni nu a încălcat niciun drept. În fine, am audiat vreo 40 de martori, îi mai audiez şi pe aceşti 7. Lui Mătăsaru îi rămâne doar să organizeze prezenţa acestora în sala de judecată, cu acte de identitate, ca apoi să nu apară probleme”.

Şedinţa s-a încheiat cu acordul asupra celorlalte întrevederi în sala de judecată, preconizate pentru a doua jumătate a lunii iulie. Astfel, la următoarea şedinţă, vor fi audiaţi cei şapte martori ai lui Mătăsaru. Vor fi vizionate şi înregistrările video, după care ar putea fi posibilă identificarea răspunsurilor la mai multe întrebări legate de cele întâmplate pe 7 aprilie 2009.

Dumitru CIRICU