Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Marius Lazurcă: UE, înainte de…

Marius Lazurcă: UE, înainte de a produce beneficii, produce costuri

„Principalul beneficiu pe care, credem noi, R. Moldova merită să-l obţină foarte repede, iar poziţia României la acest subiect este foarte clară, este liberalizarea vizelor pe termen scurt pentru toţi cetăţenii R. Moldova”, a declarat Marius Lazurcă, Ambasadorul României în R. Moldova, la şedinţa Clubului de Presă iniţiat de Comitetul pentru Libertatea Presei.

Solicitat de jurnalişti, ambasadorul a făcut o paralelă între Uniunea Europeană, spre care aspiră o parte a societăţii din R. Moldova, şi Uniunea Euro-Asiatică, promovată în special de formaţiunile politice de stânga.

„Pe de o parte, avem UE, o construcţie politică care are mai mult de jumătate de secol, o biografie suficient de lungă ca să fie luată în seamă, în al doilea rând, e o construcţie care nu a regresat, ci, dimpotrivă, a progresat. A pornit cu un nucleu mic de state, cu o agendă mai curând economică decât politică destul de succintă şi care a evoluat până la ambiţia de a unifica întregul continent şi de a o face astfel, încât tragediile secolului XX, pe care nu numai că le-a cunoscut, dar pe care le-a şi zămislit continentul nostru, să nu mai poată fi repetate. Când spun tragedii, mă refer nu doar la primul şi cel de-al doilea război mondial, dar şi la totalitarismele, de dreapta şi de stânga, pe care le-a cunoscut şi le-a alimentat ideologic Europa. Aceasta este Europa, cu o construcţie politică solidă, cu o biografie respectabilă, care a produs rezultate atât de impresionante, încat UE este astăzi unul dintre polii puterii la scară globală, este, de pildă, cel mai important donator, pe scară globală, actor politic foarte important, actor militar, mai bine spus, de securitate, care îşi face loc pe arena internaţională. De cealaltă parte, avem o ipoteză, o propunere, căreia nu-i cunoaştem foarte bine contururile… De aceea, găsesc că a vorbi astăzi îndelung despre Uniunea Euro-Asiatică e, poate, un exerciziu retoric interesant, dar, într-o oarecare măsură, inutil, pentru că nu ştiim, pentru moment, ce conţine această propunere, care este substanţa şi longevitatea acestei construcţii politice. Nu putem şti asta cum nu puteam şti aceste lucruri atunci când a fost semnat Tratatul de la Roma… Nu puteam şti neapărat că vom fi în anul de graţie 2012 şi vom discuta despre integrarea europeană a R. Moldova. Aşadar, este foarte greu să compari merele cu perele. E foarte greu să compari o construcţie politică venerabilă, cu o biografie funcţională foarte solidă, cum e UE, cu o idee care a apărut în discursul unui lider politic important, dar despre care mare lucru nu cunoaştem. Găsesc că e total nepotrivit, chiar şi în conţinutul unui sondaj de opinie, să facem o comparaţie între două lucruri care, la momentul de faţă, nu pot fi comparate. Ea nu poate fi luată în serios, e ca şi cum a-i compara un avion supersonic, de ultim model, cu promisiunea unui avion care va zbura mult mai repede şi mult mai departe, dar pe care nu l-a văzut nimeni, nu se ştie când va zbura şi dacă îl va construi cineva suficient de bine. Ajung astfel la discutarea în fond a altei probleme – scăderea entuziasmului proiecutului european. Ar fi mai multe explicaţii, dar, în esenţă, m-aş opri asupra uneia. Toate statele care au trecut prin procesul de integrare europeană, şi aş vorbi în baza exemplului ţării mele, au putut realiza că UE, înainte de a produce beneficii, produce costuri. Înainte de a fi ceva mai mult decât o perspectivă frumoasă, e ceva foarte dureros, deoarece impune întregii societăţi reforme foarte dure şi foarte costisitoare în toţi termenii pe care ni-i putem imagina: termeni de costuri, de confort social etc. E limpede că, odată angajat în procesul acesta atât de dureros, în care vezi costurile, după care investiţiile, apare, la un moment dat, oboseala, apare descurajarea, dar şi aceste efecte contrare, care se manifestă politic, social, dar şi sociologic. Şi nu e un fapt surprinzător. Procesul de integrare este unul dureros, care supune întreaga societate la un efort substanţial. E limpede că acest efort se va deconta şi în termeni de entuziasm popular sau electoral.

Şi în cazul R. Moldova, de îndată ce costurile vor scădea şi vor apărea beneficiile, lucrurile vor arăta altfel. Principalul beneficiu pe care, credem noi, R. Moldova merită să-l obţină, foarte repede, iar poziţia României la acest subiect este foarte clară, este liberalizarea vizelor pe termen scurt pentru toţi cetăţenii R. Moldova. De îndată ce acest lucru se va obţine, iar poziţia noastră e că s-ar putea face foarte rapid, pe parcursul acestul an, trecerea la un regim liber pe termen scurt, cetăţenii vor vedea că există beneficii concrete ale dialogului R. Moldova cu Bruxelles-ul. Schimbarea de optică, recompensa morală cea mai substanţială va veni odată cu liberalizarea regimului de vize pe termen scurt. Principalele obstacole sunt de natură politică, nu tehnică. R. Moldova îşi face bine temele. Dacă ar depinde de eforturile pe care le face, ar fi posibil ca, în acest an, să fie liberalizat regimul de vize”.