Mărgăritare în faţa porcilor

Multe ştiri care ajung pe portalurile internaţionale sunt tragice. Tragediile atrag atenţia. Iar când se vorbeşte despre ele, reporterilor nu le arde de glume. Totuşi, ca să fie competitive, portalurile informaţionale trebuie, pe lângă porţia zilnică de ştiri, să-şi mai şi amuze vizitatorii. Desigur, aceasta se poate face şi prin calitatea textelor scrise, prin stil, titluri, tematică, polivalenţă, umor, ironie. Dar cititorii doresc să fie înainte de toate informaţi, respectiv, noutăţile, deşi voluminoase, sunt de cele mai multe ori enumerări de fapte.

Pentru a-şi menţine cititorul, unele agenţii de presă apelează, printre altele, la serviciile unor companii specializate în producerea de materiale de divertisment, în special benzi desenate. De exemplu, pe portalul Yahoo, la capătul fiecărui text, după comentarii există o verigă spre benzi desenate, propuse de grupul comics.com. De regulă, aceste companii, uneori numite şi sindicate, oferă seturi săptămânale de benzi desenate. E ca şi cu preluarea de ştiri de la alte agenţii de presă, doar că procesul preluării benzilor desenate e automat, adică, de obicei, nu se ţine seama de conţinutul caricaturilor, care sunt publicate, zilnic, aşa cum sunt primite. Umorul nu trebuie să fie angajat politic. De altfel, cunosc cititori care urmăresc doar benzile desenate, rămânând absolut indiferenţi faţă de conţinutul articolelor din ziare, reviste etc.

Am conştientizat acest automatism ciudat parcurgând ştirea despre exploziile din Daghestan, soldate cu 12 morţi, care au avut loc imediat după exploziile din metroul moscovit, ridicând numărul morţilor în urma atacurilor teroriste din Rusia până la 52 într-o singură săptămână. În josul comentariilor apărea o bandă desenată, în care figurau un purceluş, un guzgan şi un ţap foarte haioşi. Publicarea fragmentului de bandă desenată mi s-a părut iniţial cel puţin o lipsă de consideraţie la adresa familiilor îndurerate, poate chiar a Rusiei în genere.

Am urmat, totuţi, veriga cu banda desenată oferită de Yahoo. Porcul, unul dintre personajele benzii, descoperise că are bucile ricoşatoare, închipuindu-şi că aceasta e o supraputere. Şi-a făcut costum de super-erou, şi-a tras o mască pe ochi şi sare dintr-o secvenţă în alta pe buci, strigând: „Bucile mele te vor învinge!”. Mi-am adus pe loc aminte de Anatol Mătăsaru şi de lupta sa cu corupţia din sistemul de drept din Moldova, dar nimic mai mult, banda nu avea nici o legătură cu atacurile din Daghestan. Am răsfoit câteva episoade ale benzii respective din zilele anterioare şi am descoperit un alt fragment, în care guzganul îi declara ţapului că a devenit purtătorul de cuvânt al raţei de pază (mai târziu am aflat că e raţa porcului – un câine de pază era prea scump, de aceea şi-a făcut rost de o raţă, care s-a dovedit a fi expertă în domeniul militar şi mult mai eficientă decât orice dulău, căci alungă oaspeţii nedoriţi utilizând cele mai noi şi mai sofisticate arme). Raţa tocmai distrusese centrul oraşului, lansând (din greşeală) nişte rachete de pe un avion F-16. Şobolanul trebuia să convingă consiliul municipal că, de fapt, era vorba despre satisfacerea unei necesităţi grabnice de reamenajare a centului oraşului. Despre victime nu se zicea nimic. Dacă număr bine zilele, episodul a fost lansat în ajunul sau poate chiar în ziua exploziilor din staţiile centrale ale metroului moscovit. Desigur, era doar o coincidenţă la mijloc, totuşi, a fost suficient ca să încerc să aflu mai multe despre această bandă desenată şi despre autorul ei.

Banda e intitulată, semnificativ, «Mărgăritare în faţa porcilor», autor Stephan Pastis. Titlul face referinţă la un citat biblic: …nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi. /Matei 7.6/ (Deja în Biblie unii oameni erau asemuiţi porcilor.) Banda desenată se numeşte aşa deoarece, conform lui Pastis, Şobolan, care se consideră un geniu, îşi înşiră «mărgăritarele» înţelepciunii sale în faţa lui Porc, singurul personaj suficient de naiv ca să-i ia cuvintele în serios, deci, pentru Pastis, Porc este un personaj pozitiv. Banda e o cronică a patru personaje antropomorfice principale: Porc, Şobolan, Ţap şi Zebră. Locuiesc în împrejurimile orăşelului Albany, California. Banda a fost lansată în 2000 pe Internet, iar în 2001 a debutat în ziare. Apare până în prezent.

Şobolan e un critic reticent, dar şi arogant atât al personajelor, cât şi al benzii desenate în genere. Încearcă să se angajeze în tot felul de slujbe, chiar şi în poliţie, dar de obicei nu este acceptat din cauza umorului său negru (la poliţie a afirmat că motivul pentru care vroia să ajungă poliţist e să-i maltrateze pe cei arestaţi). O face şi pe scriitorul. Bunăoară, scrie despre un măgar pe nume Danny – un individ cleptoman, care urăşte toată lumea. De multe ori Şobolan îl pumneşte pe Porc, căci acesta nu-l înţelege, deşi, săracul, îşi dă toată silinţa. Şobolan e şi personajul cel mai angajat politic. A candidat în alegerile locale şi în alegerile prezidenţiale ca independent. Nu a învins niciodată. Prezidenţialele le-a pierdut şi pentru că şi-a început prea târziu campania electorală, cu doar 10 zile înainte de sfârşitul acesteia, căci a fost informat greşit de către Porc, de la care ştia că electorala trebuia să mai dureze jumătate de an. În discursurile sale propune, de obicei, invazia unor state vecine, Mexic, Iraq, Afganistan, Franţa. De multe ori s-a declarat conservator. A exprimat, însă, şi opinii de stânga, chiar anticapitaliste. Tot el, în mai multe episoade o făcea realmente pe cântăreţul extremei drepte, într-o încercare de a parodia grupurile americane folk, versurile cărora sunt de orientare liberală. Nu se ştie exact dacă opiniile politice ale lui Şobolan coincid cu ale lui Pastis sau avem de a face cu o zeflemisire a politicului în genere.

Ţap este un intelectualist. Citeşte mai tot timpul şi priveşte documentare despre artă şi ştiinţă. Apare desenat când trebuie să medieze felurite conflicte. Nu poate media însă neînţelegerile seculare dintre zebre, pe de o parte, şi lei sau crocodili, pe de alta. Zebra, şi ea un personaj cuminte şi pacifist, tot încearcă să pună la cale scheme care ar salva co-specimenii săi de colţii leilor şi ai crocodililor, dar nici ea nu se poate opune naturii.

Porc e personajul meu preferat. Deşi ghinionist, e bun la inimă, idealist, naiv şi optimist. Consideră că în fiecare individ există ceva bun. Vede acest ceva chiar şi în Şobolan, cu care locuieşte împreună şi de la care mănâncă bătaie o dată la câteva luni. Porcul e foarte jovial, prietenos, cunoaşte toată lumea din cartier. Încearcă să fie vegetarian, deşi uneori serveşte la restaurant bucate din …cărniţă de porc. Este conştient de faptul că porcii sunt delicioşi, dar nu şi că, gustând, dă dovadă de canibalism. Este, probabil, singurul personaj din «Mărgăritare în faţa porcilor» care vede lumea în culori mai luminoase decât este ea în realitate. Tocmai de aceea, pe 11 septembrie 2001, când întreaga lume a fost cutremurată de distrugerea Turnurilor gemene din inima New Yorkului, în loc de o istorioară hazlie, Pastis l-a desenat doar pe Porc, ţinând o lumânare în mână, într-un chenar negru. Porc le doreşte tuturor binele. Urmăreşte îngrijorat războiul din Iraq şi alte tragedii, care nu mai încetează în lume. Poate tocmai de aceea e şi atât de confuz în viaţa de toate zilele. A fost, probabil, la curent şi cu evenimentele de la Chişinău de acum un an, a urmărit cu atenţie reportajele cu exploziile din Rusia. Urmate de exploziile din Afganistan şi tot aşa. Poate s-ar cuveni să ţină lumânarea aprinsă zilnic, dar contractul cu sindicatul e semnat, există prevederi clare, mass-media trebuie să-şi distreze cititorii, iar Pastis să producă zilnic episoade noi şi hilare.

Teodor AJDER