Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Marea privatizare vs marea împărţeală:…

Marea privatizare vs marea împărţeală: De ce statul îşi vinde averea?

447-privatizareStatul vrea să scape de cele mai importante companii ale sale cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare din toamna anului 2014. Zeci de companii cu renume, dar şi de o importanţă strategică pentru R. Moldova, urmează să treacă din gestiunea statului în proprietate privată. Unele companii vor fi vândute chiar dacă, an de an, aduc bani în bugetul statului.

Pentru a nu fi acuzate din nou de lipsă de transparenţă, ca în cazul Aeroportului sau al Băncii de Economii, autorităţile, prin intermediul Ministerului Economiei (ME), Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) şi Organizaţiei pentru Atragerea Investiţiilor şi Promovarea Exporturilor (MIEPO), au organizat, pe 12 noiembrie, o masă rotundă în care au prezentat misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, băncilor, companiilor de brokeraj şi investitorilor interesaţi întreprinderile de stat supuse privatizării în runda din toamna curentă.

Start privatizare în 25 minute de discuţii

Deşi se preconiza să dureze cel puţin o oră, întâlnirea s-a consumat în doar 25 de minute. Asta şi pentru că investitorii prezenţi nu i-au asaltat pe organizatori cu prea multe întrebări. “În total, sunt expuse la privatizare bunuri în valoare de 1,144 mlrd. de lei”, a precizat Valeriu Triboi, directorul APP, în timp ce făcea o trecere în revistă a bunurilor statului care urmează să fie vândute până la finele acestui an, mai exact în perioada 27 noiembrie-20 decembrie 2013.

ÎS Detaşamentul de Pază Paramilitară, pentru care statul cere 6 mln. de lei, Mina de piatră din Mileştii Mici, evaluată la 10 mln. de lei, sau blocul administrativ nefinisat al Institutului de Microbiologie şi Virusologie cu terenul aferent de 9,0671 ha, din Chişinău, bd. Dacia 59, pentru care statul speră să primească nu mai puţin de 72 mln. de lei, vor fi vândute în urma unei licitaţii “cu strigare”, iar alte câteva bunuri, cum ar fi un club din satul Donici, o grădiniţă din satul Cobâlea sau cinematograful din Taraclia, în urma unei licitaţii “cu reducere”. Ambele licitaţii vor avea loc pe 28 noiembrie, la Guvern, iar persoanele juridice interesate vor trebui să achite o taxă de participare de 1200 de lei, iar cele fizice, de 600 de lei.

447-privatizare3Combinatul Poligrafic – 220 mln. de lei

Pentru trei cinematografe din Glodeni, Teleneşti şi Leova va fi organizat un concurs investiţional. Bunurile ar urma să fie vândute cu aproximativ jumătate de milion de lei, dar cel care le va cumpăra va trebui să investească între 1,2 şi 3 mln. de lei în următorii trei ani. 20 mln. de lei statul speră să obţină după ce va scăpa de acţiunile pe care le deţine, în urma unui concurs comercial, la SA Institutul de cercetări ştiinţifice Rif-Acvaaparat din Bălţi şi SA Eliri din Chişinău.

Urmează să fie supuse privatizării şi un şir de complexe patrimoniale unice. Majoritatea vor fi scoase la vânzare repetat, după ce statul nu a reuşit să scape de ele în urma precedentelor licitaţii. Pentru Sanatoriul Sănătate din Ucraina, statul cere 29 mln. de lei, pentru Hotelul Zarea din Chişinău – 45 mln. de lei, pentru Tipografia Centrală – 50 mln. de lei, pentru Combinatul Poligrafic – 220 mln. de lei, pentru ÎS Vibropribor – 77 mln. de lei, pentru Întreprinderea de Reparare şi Exploatare Auto – 30 mln. de lei, pentru Uzina de bijuterii din Chişinău, Giuvaier – 20 mln. de lei, iar pentru Centrul Aeronautic de Instruire din cadrul Aeroportului, specializat în instruirea şi pregătirea aeronautică, 14,5 mln. de lei.

Bancă, hoteluri şi ce a mai rămas din Aeroport

În perioada 16—20 decembrie 2013, la Bursa de Valori vor fi organizate licitaţii “cu strigare” pentru acţiunile statului în mai multe companii cu nume: SA Armo-beton, specializată în fabricarea elementelor din beton armat, SA Aeroport Handling, care se ocupă de reparaţia aparatelor de zbor şi a tehnicii spaţiale, SA Aeroport Catering – specializată în activitatea de desfacere a alimentelor gata şi restaurante, Fabrica de Fermentare a Tutunului din Orhei sau SA Farmaco – care produce produse farmaceutice, dar şi SA Floare-Carpet, care produce covoare. Totodată, până la finele anului, statul doreşte să-şi vândă şi acţiunile pe care le deţine în două hoteluri importante: cele 60% din acţiuni de la Hotelul Chişinău şi cele aproape 35% de la Jolly Alon, dar şi cele 21% din acţiunile deţinute la EuroCreditBank.

Experţii constată că unele întreprinderi supuse privatizării au activat cu profit în ultimii ani, iar conform actelor prezentate posibililor investitori de către autorităţi, la unele, salariile sunt cu mult peste media salariului mediu pe economie: 7900 de lei la Centrul aeronautic de instruire, 7800 de lei la Institutul de cercetări ştiinţifice Rif-Acvaaparat sau 6400 de lei la Combinatul Poligrafic.

447-privatizare2Bunurile strategice interzise privatizării

„Da, este posibil să fie întreprinderi cu profit supuse privatizării, dar noi nu facem altceva decât să ne conducem de buchea legii. Poate, profitul poate fi de câteva ori mai mare decât este acum, cine ştie?”, susţine Dumitru Godoroja, viceministrul Economiei. Nemulţumită de valul de privatizări care începe în această toamnă este şi opoziţia. Partidul Socialiştilor lui Igor Dodon vine cu un proiect de lege prin care ar urma să fie interzisă privatizarea bunurilor statului de o importanţă strategică. Deşi proiectul pare a fi mai mult unul cu tentă electorală, el îşi propune oficial să combată risipa de bunuri ale statului prin completarea listei bunurilor care nu pot fi supuse privatizării.

„Aceste prevederi vor curma din elanul celor care vor să supună bunurile statului propriilor interese”, se spune în proiectul socialiştilor. Ei propun ca Moldtelecom, Tutun CTC, Barza Albă sau Aroma, dar şi alte instituţii “care au rezistat în 22 de ani de independenţă unor situaţii şi mai dificile” şi care aduc milioane de lei în bugetul statului, să fie scoase din lista bunurilor pasibile privatizării. Oficial, însă, toate aceste bunuri strategice sunt sau urmează a fi evaluate de către experţi, pentru a le fi stabilit costul de piaţă, şi vor fi privatizate anul viitor, cel mai probabil chiar cu câteva luni înainte de campania electorală. O hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobată chiar miercuri, 13 noiembrie, de către cabinetul de miniştri. Prin concurs investiţional urmează să fie privatizat “Moldtelecom”, “Air Moldova”, “Tutun CTC”, “Aroma”, “Barza Albă”, “Circul”, “Fabrica de sticlă”, RED Nord şi RED Nord-Vest. De atragerea investitorilor se vor ocupa experţi internaţionali, selectaţi de către Guvern, care vor avea 2% din suma bunului pe care vor reuşi să-l vândă. Suma va fi plătită de cel care cumpără compania.

„Unele au fost scoase la privatizare de 20 de ori”

Dumitru Godoroja, viceministrul Econimiei, susţine, însă, că instituţiile statului sunt foarte deschise în privinţa procesului de privatizare pentru a evita orice speculaţii. “Vrem ca deschiderea totală să fie simţită de toţi agenţii economici. Prin mass-media vrem să transmitem că avem nevoie de investitori, avem nevoie să deschidem locuri de muncă şi să mărim baza fiscală a R. Moldova”. El recunoaşte, însă, că există întreprinderi care nu sunt atractive pentru investitori: Unele au fost scoase la privatizare de 10—20 de ori”, admite acesta.

Valul de privatizări care începe la finele acestei luni nu este o premieră pentru actuala guvernare. Cea mai importantă vânzare, pe lângă cea a Aeroportului, a fost Viorica Cosmetic. În iunie, statul şi-a vândut acţiunile la această companie pentru 51 mln. de lei. Atunci, mulţi experţi au catalogat “afacerea” ca păguboasă pentru stat, pentru că, pe lângă brand, cumpărătorii au primit drum liber şi către terenurile companiei, care, dacă vor fi privatizate la preţ normativ, aşa cum prevede legea, i-ar ajuta pe cumpărători să-şi recupereze investiţia doar din acele terenuri. De fapt, afirmă experţii, o mare miză pentru valul de privatizare care urmează, în multe cazuri, nu vor fi companiile scoase la mezat, ci anume terenurile pe care acestea le deţin.