Marea privatizare vs marea împărţeală: De ce statul îşi vinde averea?

447-privatizareStatul vrea să scape de cele mai importante companii ale sale cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare din toamna anului 2014. Zeci de companii cu renume, dar şi de o importanţă strategică pentru R. Moldova, urmează să treacă din gestiunea statului în proprietate privată. Unele companii vor fi vândute chiar dacă, an de an, aduc bani în bugetul statului.

Pentru a nu fi acuzate din nou de lipsă de transparenţă, ca în cazul Aeroportului sau al Băncii de Economii, autorităţile, prin intermediul Ministerului Economiei (ME), Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) şi Organizaţiei pentru Atragerea Investiţiilor şi Promovarea Exporturilor (MIEPO), au organizat, pe 12 noiembrie, o masă rotundă în care au prezentat misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, băncilor, companiilor de brokeraj şi investitorilor interesaţi întreprinderile de stat supuse privatizării în runda din toamna curentă.

Start privatizare în 25 minute de discuţii

Deşi se preconiza să dureze cel puţin o oră, întâlnirea s-a consumat în doar 25 de minute. Asta şi pentru că investitorii prezenţi nu i-au asaltat pe organizatori cu prea multe întrebări. “În total, sunt expuse la privatizare bunuri în valoare de 1,144 mlrd. de lei”, a precizat Valeriu Triboi, directorul APP, în timp ce făcea o trecere în revistă a bunurilor statului care urmează să fie vândute până la finele acestui an, mai exact în perioada 27 noiembrie-20 decembrie 2013.

ÎS Detaşamentul de Pază Paramilitară, pentru care statul cere 6 mln. de lei, Mina de piatră din Mileştii Mici, evaluată la 10 mln. de lei, sau blocul administrativ nefinisat al Institutului de Microbiologie şi Virusologie cu terenul aferent de 9,0671 ha, din Chişinău, bd. Dacia 59, pentru care statul speră să primească nu mai puţin de 72 mln. de lei, vor fi vândute în urma unei licitaţii “cu strigare”, iar alte câteva bunuri, cum ar fi un club din satul Donici, o grădiniţă din satul Cobâlea sau cinematograful din Taraclia, în urma unei licitaţii “cu reducere”. Ambele licitaţii vor avea loc pe 28 noiembrie, la Guvern, iar persoanele juridice interesate vor trebui să achite o taxă de participare de 1200 de lei, iar cele fizice, de 600 de lei.

447-privatizare3Combinatul Poligrafic – 220 mln. de lei

Pentru trei cinematografe din Glodeni, Teleneşti şi Leova va fi organizat un concurs investiţional. Bunurile ar urma să fie vândute cu aproximativ jumătate de milion de lei, dar cel care le va cumpăra va trebui să investească între 1,2 şi 3 mln. de lei în următorii trei ani. 20 mln. de lei statul speră să obţină după ce va scăpa de acţiunile pe care le deţine, în urma unui concurs comercial, la SA Institutul de cercetări ştiinţifice Rif-Acvaaparat din Bălţi şi SA Eliri din Chişinău.

Urmează să fie supuse privatizării şi un şir de complexe patrimoniale unice. Majoritatea vor fi scoase la vânzare repetat, după ce statul nu a reuşit să scape de ele în urma precedentelor licitaţii. Pentru Sanatoriul Sănătate din Ucraina, statul cere 29 mln. de lei, pentru Hotelul Zarea din Chişinău – 45 mln. de lei, pentru Tipografia Centrală – 50 mln. de lei, pentru Combinatul Poligrafic – 220 mln. de lei, pentru ÎS Vibropribor – 77 mln. de lei, pentru Întreprinderea de Reparare şi Exploatare Auto – 30 mln. de lei, pentru Uzina de bijuterii din Chişinău, Giuvaier – 20 mln. de lei, iar pentru Centrul Aeronautic de Instruire din cadrul Aeroportului, specializat în instruirea şi pregătirea aeronautică, 14,5 mln. de lei.

Bancă, hoteluri şi ce a mai rămas din Aeroport

În perioada 16—20 decembrie 2013, la Bursa de Valori vor fi organizate licitaţii “cu strigare” pentru acţiunile statului în mai multe companii cu nume: SA Armo-beton, specializată în fabricarea elementelor din beton armat, SA Aeroport Handling, care se ocupă de reparaţia aparatelor de zbor şi a tehnicii spaţiale, SA Aeroport Catering – specializată în activitatea de desfacere a alimentelor gata şi restaurante, Fabrica de Fermentare a Tutunului din Orhei sau SA Farmaco – care produce produse farmaceutice, dar şi SA Floare-Carpet, care produce covoare. Totodată, până la finele anului, statul doreşte să-şi vândă şi acţiunile pe care le deţine în două hoteluri importante: cele 60% din acţiuni de la Hotelul Chişinău şi cele aproape 35% de la Jolly Alon, dar şi cele 21% din acţiunile deţinute la EuroCreditBank.

Experţii constată că unele întreprinderi supuse privatizării au activat cu profit în ultimii ani, iar conform actelor prezentate posibililor investitori de către autorităţi, la unele, salariile sunt cu mult peste media salariului mediu pe economie: 7900 de lei la Centrul aeronautic de instruire, 7800 de lei la Institutul de cercetări ştiinţifice Rif-Acvaaparat sau 6400 de lei la Combinatul Poligrafic.

447-privatizare2Bunurile strategice interzise privatizării

“Da, este posibil să fie întreprinderi cu profit supuse privatizării, dar noi nu facem altceva decât să ne conducem de buchea legii. Poate, profitul poate fi de câteva ori mai mare decât este acum, cine ştie?”, susţine Dumitru Godoroja, viceministrul Economiei. Nemulţumită de valul de privatizări care începe în această toamnă este şi opoziţia. Partidul Socialiştilor lui Igor Dodon vine cu un proiect de lege prin care ar urma să fie interzisă privatizarea bunurilor statului de o importanţă strategică. Deşi proiectul pare a fi mai mult unul cu tentă electorală, el îşi propune oficial să combată risipa de bunuri ale statului prin completarea listei bunurilor care nu pot fi supuse privatizării.

“Aceste prevederi vor curma din elanul celor care vor să supună bunurile statului propriilor interese”, se spune în proiectul socialiştilor. Ei propun ca Moldtelecom, Tutun CTC, Barza Albă sau Aroma, dar şi alte instituţii “care au rezistat în 22 de ani de independenţă unor situaţii şi mai dificile” şi care aduc milioane de lei în bugetul statului, să fie scoase din lista bunurilor pasibile privatizării. Oficial, însă, toate aceste bunuri strategice sunt sau urmează a fi evaluate de către experţi, pentru a le fi stabilit costul de piaţă, şi vor fi privatizate anul viitor, cel mai probabil chiar cu câteva luni înainte de campania electorală. O hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobată chiar miercuri, 13 noiembrie, de către cabinetul de miniştri. Prin concurs investiţional urmează să fie privatizat “Moldtelecom”, “Air Moldova”, “Tutun CTC”, “Aroma”, “Barza Albă”, “Circul”, “Fabrica de sticlă”, RED Nord şi RED Nord-Vest. De atragerea investitorilor se vor ocupa experţi internaţionali, selectaţi de către Guvern, care vor avea 2% din suma bunului pe care vor reuşi să-l vândă. Suma va fi plătită de cel care cumpără compania.

“Unele au fost scoase la privatizare de 20 de ori”

Dumitru Godoroja, viceministrul Econimiei, susţine, însă, că instituţiile statului sunt foarte deschise în privinţa procesului de privatizare pentru a evita orice speculaţii. “Vrem ca deschiderea totală să fie simţită de toţi agenţii economici. Prin mass-media vrem să transmitem că avem nevoie de investitori, avem nevoie să deschidem locuri de muncă şi să mărim baza fiscală a R. Moldova”. El recunoaşte, însă, că există întreprinderi care nu sunt atractive pentru investitori: Unele au fost scoase la privatizare de 10—20 de ori”, admite acesta.

Valul de privatizări care începe la finele acestei luni nu este o premieră pentru actuala guvernare. Cea mai importantă vânzare, pe lângă cea a Aeroportului, a fost Viorica Cosmetic. În iunie, statul şi-a vândut acţiunile la această companie pentru 51 mln. de lei. Atunci, mulţi experţi au catalogat “afacerea” ca păguboasă pentru stat, pentru că, pe lângă brand, cumpărătorii au primit drum liber şi către terenurile companiei, care, dacă vor fi privatizate la preţ normativ, aşa cum prevede legea, i-ar ajuta pe cumpărători să-şi recupereze investiţia doar din acele terenuri. De fapt, afirmă experţii, o mare miză pentru valul de privatizare care urmează, în multe cazuri, nu vor fi companiile scoase la mezat, ci anume terenurile pe care acestea le deţin.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

12 comentarii

  1. AHIL

    I.Druta cu Boris Druta(cu haremu) din Telenesti o transformat Judecatoria RM de STAT BOTANICA in -IonDrutaSLR..Am dovezi in skris- Atac Raider.
    Ion Druta, expresedintele Judecatoriei Botanica, este cuscru cu Mihail Ciugureanu, arhicunoscutul ex-presedinte al Curtii de Apel Chisinau pe timpul guvernarii PCRM.
    Ion Druta, expresedintele Judecatoriei Botanica, si-a construit o vila de lux cu doua etaje si mansarda în cartierul de elita Malina Mica, estimata de agentii imobiliari la 4 milioane de lei. Magistratul a obtinut terenul printr-o decizie controversata a Primariei Chisinau. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un inevitabil scandal, judecatorul a înscris imobilul pe o ruda care avea afaceri comune cu sotia si cu soacra sa.

  2. p/Curtea de Conturi

    Va recomand sa verificati Institutele de Cercetari Stiintifice din subordinea Ministerului Economiei sa vedeti ce incalcari flagrante se fac.Plinge inchisoarea dupa unii conducatori care se imbogatesc ilicit.

  3. ahil

    Va recomand sa verificati Institutele de Cercetari Stiintifice-NU fac,ei rad de noi in hohote…druta ride la televiziuni ca si sefu verde filat..

  4. vera

    R E F O R M A ?

    Statul i-si vinde averea
    Fiindca capul ii este gol…
    Ne-am ales doar cu saracia,
    Foamea ce bintuie monoton,
    Rapind, suflete nevinovate
    Ca pe timpul poetului-frate:
    -Halal de tine,ales al poporului
    Ce-aduni bogatii ilicite
    De pe spinarea poporului!

  5. Deportatul

    Şi acest “val” de nemulţunmiri a cetăţenilor cu “prihvatuzările” vor trece, cum au trecut şi celelalte, inclusiv şi cele de căteva săptămîni în urmă cu “prihvatizarea” BEM şi dare în “arendă” în defavoarea RM pe 49 ani a Aeroportului Chşinău.
    Cine acum îşi mai aminteşte că vre-o 700 ha de pădure a fost dat în arendă pe 49 ani familiei Voronin !?; sau că familia Voronin a “prihvatizat” 4 ha de teren în Chişinău !?; sau că comuniştii au “prihvatizat” pentru Plahotniuc Hotelul Codru !?; sau că Filat are clădirea “prihvatizată” vizavi de Unicum cu 9 etaje “din sticlă” !?; de toate “prihvatizările” comuniştilor şi colaboraţioniştilor lor !?????????????
    Şi să nu ne mirăm că din nou partidele oligarhilor, cu averi de sute milioane de Euro, “trei Vlazi” – Boronin+Filat+Plahotniuc, adica PCRM+PLDM +PD (dar îi mai avem pe cei plecaţi cu averi bunişoare peste hotarile RM – Ion Sturza, fraţii Ţopa,…) din nou vor fi votate masiv, majoritar – pentru aceasta şi se MANIPULEAZĂ cetăţenii de către jurnaliştii “cumpăraţi şi răscumpăraţi” de oligarhi: – de a lustrui imaginea lor şi de a ponegri PL cu Ghimpu şi Chirtoacă.
    Bunurile deportaţilor au confiscat comuniştii şi colaboraţioniştii lor.
    Acum comuniştii şi colaboraţioniştii lor “prihvatizază” bunurile statului, adica a cetăţenilor.
    PLEACĂ AI “NOŞTRI”
    VIN AI “NOŞTRI”
    nOI RĂMÎNEM TOT CA PROŞTII

  6. ei

    PLEACĂ AI «NOŞTRI» VIN AI «NOŞTRI»
    NOI RĂMÎNEM TOT CA PROŞTII, corect spus, doar ca se vinde averea statului facuta cu sudoarea taranului, iar ce vine pe vant pe vant se duce, asa ca vorba aia toata bucuria asteapta scarba si scarba asteapta bucurie…

  7. Eugen

    Stimati concetateni, nu vreau sa ofensez pe nimeni dar se vede lipsa cunostintelor economice Dumneavoastra. Eu monitorizez foarte bine tema privatizarilor si vreau sa va spun ca voi ar trebui sa va rugati sa aiba cineva dorinta sa cumpere aceste imobile. Intr-un stat modern, autoritatile publice se ocupa de administrare la nivel legislativ iar restul se bazeaza pe principiile pietii libere. Iar tarile dezvoltate ne arata ca statul nu poate concura cu intreprinderile private in anumite sectoare. Va rog sa-mi dati un exemplu unde exista in Europa cinema de stat, sau fabrica de bomboane, sau bauturi alcoolice sau covoare?! Simplu, nu-s: deoarece apartin sectorului concurential in care predomina legea pietii libere. Cine are bani si idei noi progreseaza, cine nu inchide tot.

  8. Eugen

    TINETI MINTE: UN INVESTIMENT INTR-O TARA INSEAMNA LOCURI DE MUNCA, SALARII, PRODUSE DE CALITATE E.T.C. IAR STATUL NU POATE SA NE ASIGURE CU ASA CEVA.

    CUM A SPUS UNUL DIN CEI MAI MARI MANAGERI JAPONEZI “TOT CEEA CEI CONDUS DE STAT NU-I CUM TREBUIE”

  9. nicu

    ce-i condus de stat nu-i cum trebuie pentru ca incepind de la director trebuie skimbati toti din conducerile intreprinderilor neprofitabile.
    dupa ce se fura totul din intreprinderi ei le scot la vinzare s cer milioane…pe ce?pe peretii goi?terenurile costa mai scump…
    10-20 ori au fost scoase la licitatie cele ce se risipesc.cui ii tre s bage bani in niste afaceri neprofitabile?

  10. Turuta

    Eugen, foarte corect! Putem vorbi mult și bine la acest capitol. Cert este că primele guverne, mai ales Sangheli-Tarlev au făcut tot posibilul ca Moldova să rămînă fără proprietăți publice, în favoare Federației Ruse. Ca urmare, a fost distrusă practic toată producerea din Moldova. Iată de ce suntem săraci și ne umilim în fața Europei. Iar actualele runde de privatizare sunt o slabă încercare a guvernării de a transfera ceva bani la buget din contul întreprinderilor neprofitabile. Da, există mai mare interes pentru terenuri și E FIRESC. Cineva din ”deștepții” de aici ar cumpăra vreo întreprindere din altruism?

  11. Turuta

    Cît pe ce să uit – nu uitați să mulțumiți și politiciamului Vladimir Filat, care a condus departamentul de privatizare și s-a ales în termen scurt de avere de milioane. Naivi ce sunteți!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *